72 matches
-
foamea chiar. Astfel și d. Brătianu crede că urmează o tactică neghicită încă, deși veche și învechită, când distrage atenția publicului de la suferințele dinlăuntru, dîndu-i din când în când cite-o noutate de senzație prin foile străine. Lucrul e atât de ieften astăzi. În timpul lui Machiavelli, care în privire[a] aceasta dădea drept model pe Ferdinand de Aragonia, acest rege avea cel puțin nevoie de-a muta trupe, de-a încheia alianțe, de-a urzi planuri mari pentru a ținea întinse coardele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puternic. Când însă ești legat prin tractate de comerț și prin necesitatea de-a trăi de azi pe mâine, de-a lăsa pe lucrătorul tău cu mîinile-n sân, pentru că cel din țara vecină lucrează în condiții mai avantagioase, deci mai ieften decât al tău, atunci nu poate fi vorba de sporirea și de specializarea muncii tale, ci, din contra, ea se simplifică din ce în ce mai mult, iar sporiul ei e restrâns la un maxim oarecare, dictat de însuși natura producțiunii. Dar - ni se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unei puteri ce avea asemenea gânduri cu noi fără a cere garantarea espresă a acelui petec de pământ atât de scump nouă. Altfel lucrurile au - din nenorocire - o așa aparență încît dau loc presupunerii că cele mai bune și mai ieftene servicii pe cari un om le putea face vrodată Rusiei le-a făcut d. Ioan Brătianu. [ 12 iunie 1880] ["O DEPEȘĂ TELEGRAFICĂ... "] O depeșă telegrafică de astăzi ne aduce din Paris știrea că toți magistrații Parchetului de la Versailles și-au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Romînul" și precum am asigurat și noi. Unde nu sânt opinii desigur că singura care există cată să domineze. E drept că de astă dată d-nii miniștri sânt de-o opinie cu țara, însă această conformitate de vederi e cam ieftenă. Se știe că cestiunile navigației pe Dunăre au drept for competent Comisia Europeană a celor șase mari puteri și de astă dată majoritatea acelor puteri nu înclină a da dreptate cerințelor Austro-Ungariei. E într-adevăr moale, având de o parte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avantajul de-a fi clare și lesne de înțeles. E sigur că cizma gata ce se-ntroduce la graniță face pe cizmarul nostru să-și arunce calapodu-n foc, că haina gata venită din Apus face să ruginească foarfecele croitorului nostru, că ieftenele țesături ce ne vin de-a gata au făcut să stea locului mii de stative și de războaie din țară. Această încetare a industriei de casă precum și a meseriilor, reducerea românului la rolul de salahor agricol cine-o plătește? Tot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
gets hotel... e fain hotel... Ezoi zolb eh zan gezind. {EminescuOpVIII 361} INTENT [ATIONEM] "La Birlicu de aur"... Bun nume. LEIZER La Biliki de aur... Hotel a mio... E gets hotel, e fain hotel ezoi zoll eh zan gezind... și ieften... tare ieften... Cine a fost odată la hotel a niu nu mă mai uită chit trăiește... INT[ENTATIONEM] Cred... Socotitele... LEIZER Sochiteala ghindești... Știu să fac sichiteala, bună sichiteală cu cap. Af miană munes. INT[ENTATIONEM] Cred, Cred... Se vede
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e fain hotel... Ezoi zolb eh zan gezind. {EminescuOpVIII 361} INTENT [ATIONEM] "La Birlicu de aur"... Bun nume. LEIZER La Biliki de aur... Hotel a mio... E gets hotel, e fain hotel ezoi zoll eh zan gezind... și ieften... tare ieften... Cine a fost odată la hotel a niu nu mă mai uită chit trăiește... INT[ENTATIONEM] Cred... Socotitele... LEIZER Sochiteala ghindești... Știu să fac sichiteala, bună sichiteală cu cap. Af miană munes. INT[ENTATIONEM] Cred, Cred... Se vede. LEIZER Așa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
propune? PSAMIS Înaintea unei Lais nu se cade... ARIOBARSANES Spune numa. Acest târg se poate face. LAIS Ce idei vă vin acuma? ARIOBARSANES Are-un cântăreț din fluier care-i este [de] prisos Și vrea să mi-l treacă mie, ieften, fără de folos, Și eu cred că chiar în clipă ne-nvoim numaidecât. Cât ei tu? PSAMIS Față cu Lais...? ARIOBARSANES Las' s-auză. Spune cât. PSAMIS Trei talenți. {EminescuOpVIII 451} ARIOBARSANES E mult. PSAMIS Atâta m-a costat el chiar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bizantini. Bonifaciu VIII, (1294 - 1303), Benedict XI (1303 - 1304), Clement V (1305 - 1314) tindeau cu atât mai mult la gloria de-a cuceri împărăția grecească cu cât se temeau cu drept cuvânt că această împărăție va cădea ca o pradă ieftenă în mâna turcilor. Dar în fond își stăteau împrotivă principii lumești incompatibile unul cu altul, la latini fanatismul și pofta de-a domni, la greci grija neatârnării lor naționale, și de această incompatibili late dinlăuntru se spărgeau toate încercările de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
I, pag. 75. Pericolul în această direcțiune a artei dramatice constă într-aceea că, prin un talent fericit de-a imita tipuri a vieței ordinare cu toată copiozitatea trăsurilor individuale, actorul se reduce adeseori la imitarea realității ordinare. Triumfele cele ieftene ce-i procură reprezintatorului aceste trăsături rupte din viața ordinară și reproduse cu noroc, (încleiate) amalgamizate în genere contra voinței într-un actor pot să nască în el un astfel de gust dc imitațiune încît sacrifică studiul cel serios al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scrântit moralminte și spiritualminte, care-și vede închise toate celelalte activități literarii la cari trebuie câștigarea și manipularea (Bewaeltigung) unui material avut. Aci colportează el cu unele figuri retorice stătut[e], amestecate într-un jargon cari se câștigă așa de ieften și cari se pun în circulațiune atât de fără osteneală. Cum cutează cineva în artea dramatică să se apuce de lucru fără cultură (preliminară) prealabilă și fără tecnică, sprijinit numai pe un vioi instinct de imitațiune, și cum își espune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
genere aci e prea puțină pentru a putea da organelor ei noblețea de învățați; artiștii iar au instinctul drept că de aicea nu li poate izvorî neci un folos pentru arte. Cu toate [că] îmblă mulți actori după tămîiarea cea ieftenă a acestor altare dar asta e așa de puțin o recunoaștere a preoților cultului ei... se pare mai detestabilă decât vanitatea însăși din care izvorăște. Opera (fugitivă) care trece cu vuiet e ca să fie înlănțuită de acest ecou fără (sunet
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zicale cari-au prins un fel de autoritate. Între acestea e și sentința cea adesea pronunțată cumcă Seydelmann ar fi un actor adânc cugetător, reflectător, nu însă și genial. Cei ce vorbesc astfel se fac totodată c-un chip foarte ieften și cunoscători adânci. Genialitatea apoi o confundă aicea cu nemijlocirea simțirei, pe care noi am pus-o-n stadiul întîi. Cumcă însă Seydelmann au trecut demult și 363r peste stadiul reflexiunei și nu se află preocupat în dualismul de simțire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
improprii cari fac a se naște idei false pot conduce la calamități naționale. D. Boerescu sfârșește discursul dând sfaturi binevoitoare partidului conservator. Nu ne-ar permite oare ca în schimb să-i dăm asemenea un sfat? Daca renunțăm la satisfacția ieftenă de a mai deschide colecția " Presei" și a înșira epitetele la adresa roșiilor, nu putem tăgădui pe de altă parte că compararea acelor epitete cu atitudinea de-acum a d-lui Boerescu iese în defavoarea personalității sale politice. Spinoza zice cam următoarele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a ideilor conservatoare pe de-o parte, a celor demagogice pe de alta. Deosebirea pătrunde școală, justiție, administrație, vederi economice, tot. Pe terenul muncii liberalul, care nu vede decât rezultatele, va zice: scopul economiei politice e producțiunea. Producțiunea numeroasă, bănoasă, ieftenă, iată singura țintă ce-o urmărim. De aci apoi o împărțeală a muncii după națiuni; una să producă numai un lucru și să fie absolut ineptă și incapabilă de-a produce altceva; alta alt lucru. În adevăr imens, ieften, bănos
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bănoasă, ieftenă, iată singura țintă ce-o urmărim. De aci apoi o împărțeală a muncii după națiuni; una să producă numai un lucru și să fie absolut ineptă și incapabilă de-a produce altceva; alta alt lucru. În adevăr imens, ieften, bănos. Ființa inteligentă a omului, redusă la rolul unui șurub de mașină, e un produs admirabil al liberalismului în materie de economie politică. Oare nu are mai multă dreptate acela carele zice că obiectul îngrijirii publice e omul care produce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e atât de periculos pentru calitățile unui popor, le tâmpește atât de mult pe toate încît genialul List poate spune cu drept cuvînt: cel mai mare rău ce ne-ar putea face dușmanul e ca să ne dea marfa lui nu ieften, ci gratis. Toate puterile și toate instinctele naționale ar amorți și ar degenera; o nație de matufi pe care cineva ar răsturna-o c-o lovitură de picior. În dar de ne-ar da toate bunurile, acest dar ar fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
firesc și mai cuminte de-a urma - în materie de comunicație - căile ce le urma plutașul român de la munte, când transporta pe bârne, puse una lângă alta, lemne și grâne la porturile Dunării; ar fi fost mai folositor și mai ieften de-a canaliza râurile noastre și de-a construi drumuri de fier numai în măsura în care cunoștințele tehnice proprii și mijloacele bănești proprii ne-ar fi permis. Dar generația actuală n-a făcut nicicând ceea ce ar fi fost mai bine, ci în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cineva asupra faptului că ceea ce economisează ici i se ia dincolo sub forma de dare indirectă sau directă menită a acoperi anuitatea. Și aceste dări se iau - se 'nțelege - de la cel ce n-are nimic de transportat, pentru a se iefteni transportul celui ce are ce trimite în străinătate, precum țăranul din Vrancea plătește anuități pentru ca redactorii "Romînului" și ai "Telegrafului" să se poată preumbla gratis pe la băi. Dar, pe lângă aceste cheltuieli, combinarea înlesnirilor de transport cu regimul liberului schimb produce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și de a-și granula fructul. În clima de mijloc, unde iarna-i nimicește rădăcinile, el produce semințe silit de climă. Tot astfel, când tot ce-i trebuie țăranului se introduce din străinătate, fie chiar de o calitate proastă, dar ieftenă, el nu-și ia osteneala de-a mai semăna in și cânepă, de-a le supune variilor operațiuni ale topirii, melițării, curățitului, torsului, adecă a întrebuința zile de muncă pentru a produce o substanță textilă care-i vine mult mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
el nu-și ia osteneala de-a mai semăna in și cânepă, de-a le supune variilor operațiuni ale topirii, melițării, curățitului, torsului, adecă a întrebuința zile de muncă pentru a produce o substanță textilă care-i vine mult mai ieftenă din străinătate. El nu mai simte necesitatea aceasta. Dar el pierde acele zile fără nici un folos? Le pierde în adevăr, dar nici un sfat nu-l poate face să judece faptele economice altfel decum le judecă orice om din lume. O
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
străinătate. El nu mai simte necesitatea aceasta. Dar el pierde acele zile fără nici un folos? Le pierde în adevăr, dar nici un sfat nu-l poate face să judece faptele economice altfel decum le judecă orice om din lume. O țesătură ieftenă reprezintă pentru el o economie de timp și de muncă și de aceea o cumpără, chiar daca el însuși ar risipi, nefăcând nimic, timpul economizat. Sub regimul libertății comerțului omul numai muncește decât ceea ce poate concura pe piața universului întreg și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putea introduce industria de casă? Prin circulare ministeriale, prin vrăji și descîntece? Niciodată. Chiar la noi țăranii cari se mai ocupă cu industria de casă sunt cei săraci, aceia cărora nu le e cu putință de-a cumpăra nici țesătura ieftenă străină, țăranii despre munte, cei cari mai simt această necesitate. Cei de la șes, a căror locuri sunt mai roditoare și mai largi, cumpără industrie străină. Mijlocul de a reintroduce industria de casă este deci: de a crea din nou necesitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
crea în mod artificial, prin introducerea de taxe mari asupra similarelor străine. La început fără îndoială produsele industriei de casă s-ar scumpi, dar cu cât, prin înlesnirea crescândă de-a le reproduce, ele s-ar înmulți, s-ar și iefteni totodată. E singurul chip de a încărca momentan prezentul pentru a descărca viitorul. 154 {EminescuOpXIII 155} Ni-i teamă că aceste circulare vor avea un efect contrar până și pentru, restul de industrie de casă pe care-l mai posedem
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe banca ministerială. D. I. Brătianu, 155 {EminescuOpXIII 156} care preferă atât de mult pe miniștrii necaracterizați, pe cei cari nu răsar c-un lat de deget asupra lui, ar trebui să-și procure șase mumii din Egipet - trebuie să fie ieftene de la arabi încoace - și să le numească miniștri. Ar avea folosul unei mai mari stabilități a cabinetelor. O mașină de iscălituri pusă în mișcare de un curent electromagnetic ar furniza zilnic cele câteva sute de scârțiituri oficiale cari se numeau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]