11 matches
-
meșteșug în fine - participium praeteriti substantivat -ărit, precum cism-ar, cism-ărit văc-ar, văcărit mor-ar, morărit apoi prisăcărit (și prisăcărie), pădurărit și a. a. Tot acest sufix, care dă verbelor un caracter frecurentativ se-ntrebuințează și pentru biruri și taxe: oierit, ierbărit etc. Escelenta carte de cultura pomilor a d-lui Dim. Comșa se-ntitulează deci cu drept cuvânt Pomărit - și nu Pomologie. Numai meșteșugul advocaților se servă de un sufix mai bizantin si se cheamă advocat-lîc! [20 decembrie 1878] PANDARUS, VORNICEL DE
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
folosul clasei proprietarilor, dar mai cu seamă a arendașilor. Și pentru justificare se invoacă interesul producerii agricole, ca și când aceasta ar fi reprezentată numai prin proprietari și arendași. Rezultatele economice a robirii țăranului prin tocmeli agricole le și simțim. Condițiile în privința ierbăritului fiind atât de oneroase, săteanul e silit a-și mărgini cultura și caută să-și vânză vitele ce le are. Micșorarea numărului vitelor în paguba agriculturei, aceasta e un fapt necontestabil, constatat nu numai prin cunoașterea și afirmarea oamenilor competenți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Am cunoscut patrioți (în treacăt fie zis, cei mai cruzi și mai lacomi proprietari sau arendași sunt pururea din partidul roșu, tocmai pentru că sunt parveniți și n-au nici o legătură cu pământul și populațiunile), am cunoscut zicem patrioți cari luau ierbărit pentru găini de la țărani, ierbărit calculat în bani și tradus în muncă. Am cunoscut liberali cari pentru pășunea unei oi cereau fruptul de la patru oi. Economicește absurd, dar aceste pretenții absurde se traduceau în cerere de bani, cerere de bani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fie zis, cei mai cruzi și mai lacomi proprietari sau arendași sunt pururea din partidul roșu, tocmai pentru că sunt parveniți și n-au nici o legătură cu pământul și populațiunile), am cunoscut zicem patrioți cari luau ierbărit pentru găini de la țărani, ierbărit calculat în bani și tradus în muncă. Am cunoscut liberali cari pentru pășunea unei oi cereau fruptul de la patru oi. Economicește absurd, dar aceste pretenții absurde se traduceau în cerere de bani, cerere de bani în prestațiuni calculate pe prețuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a vindeca, care, din anticitate și până azi, mai n-a făcut progrese, contra rezultatelor administrației Chirițopolilor, Mihăleștilor, Simuleștilor? Cu clistirul se reduc dările, se fac oamenii stăpâni pe echivalentul muncii lor, se face pășunea mai ieftină? Bleasturul va desființa ierbăritul pe gâște și găini, decocturile vor face din Zevzekydis român și din Pehlivanoglu patriot, hidratele, acidurile și {EminescuOpXII 300} oxidele vor reda poporului românesc buna lui stare materială, trezvia morală, priceperea și vioiciunea, bucuria de viață și de muncă pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moșii boierești.- Clasele primare le-am făcut în sat, dorința mea cea mare în viață a fost să învăț carte, dar părinții, neavând cu ce mă întreține la școală, m-au dat după vaci, păzind vitele altora, le scuteam de „ierbărit” pe ale lor. Așa a trecut timpul până la vârsta de 18 ani, când prin ocupația germană din 1916 am fugit (refugiat) în Moldova, unde, „copil de trupă”, am dat la Roman din nou cele patru clase primare în particular, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mănăstirii Dancu. - Eu am noroc, mărite Spirit, în a găsi câte un zapis mai altcumva. Am aici unul prin care, la 17 ian. 1744 (7252), Ioan Nicolae Mavrocordat a împuternicit mănăstirea Dancu să-și apere moșia Valea lui Pătrașco „despre ierbărit, adică dispre cei carii vin de cosăscu iarba și o aduc pin târgu de vând și pe aiurea, pe nime să nu lasă...măcar om domnescu de ar fi, sau boierescu, sau târgovăț sau oricine și de la ce obraz vor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sau pentru alte lucruri, le dăm întreținere cât putem.... 7. În afară de dare și încasările executorilor apasă greu asupra noastră și faptul că domnul, toate grădinile noastre le paște cu caii săi, apoi pășunatele într-atât le oprește pentru cosit și ierbărit că noi n-avem loc unde să ne paștem vitele.... Pentru aceste mari mizerii sărăcim și ne ruinăm zilnic și poate trebuie să ne pustiim pentru totdeauna. Nu avem nicio plângere contra domnilor căpitani, pentru că din partea lor am putea trăi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
serie e construită cu sufixul supinului verbelor de conjugarea a IV-a (-it), frecvent atașat sufixului de agent -ar, producînd deci varianta -ărit: albinărit, beșlegărit, căminărit, cășărit, cepărit, cerărit, ciblărit, ciohodărit, cîrciumărit, concerit, cornărit, cotărit, fumărit, găletărit, gărdurărit, ghindărit, grosărit, ierbărit, măjărit, morărit, oierit, părpărit, pogonărit, poștărit, prisăcărit, săpunărit, sărărit, stînit, stupărit, tutunărit, țigănărit, văcărit, vădrărit etc. Mai puțin numeroase sînt derivatele în -(ăr)ie (cășărie, măjărie) sau în -(ăr)ici (vinărici). O descriere istorică precisă și detaliată a fenomenului se
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
actuale, termenii ieșiți din uz acționează trezind asociații concrete și chiar comice: merită redescoperite cuvinte ca gărdurărit (taxe legate de viticultură, sancționînd lipsa gardurilor sau alte nereguli), ghindărit (taxă pentru dreptul de a-și hrăni porcii cu ghindă din pădure), ierbărit (pentru pășunarea vitelor), grosărit (taxă pentru cei aflați "la gros", adică la închisoare), săpunărit (asupra producției de săpun). Denumirile nu sînt totdeauna transparente, și nu presupun neapărat relații de același tip: tutunăritul era taxa pe producția de tutun, dar fumăritul
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
mult”. Mănăstirea Dancul mai avea în stăpânire și moșia numită Valea lui Pătrașco, dar erau mulți cei care o furau... Atunci Ioan Nicolae Mavrocordat voievod dă carte de volnicie egumenului mănăstirii „să fie volnic... a-și apăra acea moșie despre ierbărit, adică dispre cei carii vin di cosăscu iarba și o aduc în târgu de o vând... pe nimeni să nu lasă... măcar om domnescu de ar fi, sau boierescu, sau târgovăț”. Am întâlnit, părinte, o hotărâre a lui Ioan Nicolae
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]