187 matches
-
ciocnirii între două tipuri de a înțelege viața și educația: între cultul iluziei și cultul lucidității... Emoția filmului, atîta cîtă este ( adică puțină) e una mereu "studiată" și ținută în surdină. Secvențele se înșiruie demonstrativ și expozitiv, ca plantele din ierbarul lui Noro. Un aer sălciu, artificial, un vînt de scenă bate peste mai toate momentele în care nu apare Noro (ex. vizita la domiciliu a inspectorului, spovedania mamei, dezlănțuirea polițistului tînăr care izbește duba cu bastonul de cauciuc - pentru prima
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
mor așa, dintr-odată, când viscolul nămețește În pagina amintirii degerătura de foc a clepsidrei? Cum și de ce În acest anotimp al pierzaniei se ofilesc În camera de chihlimbar florile mele strânse de cu vară, de cu toamnă, În acest ierbar sentimental, inventat pe furiș? Cum și de ce dimineți de opal Îmi adună În pumni sufletul rătăcit de uimire? Plop am sa fiu Într-o altă viață. Cu sorcova voi veni la ușa ta, iubire ultimă, și-n crivățul inimii ghinda
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
VOCE ÎN OGLINDA INIMII Întru dreaptă rostire și deplin Înțeles așez pe fruntea acestui nou „ierbar de suflet” o frântură, cât o bătaie de inimă, dintr-o veche pisanie a mașterului meu de zbor Înalt și orbire divină Jorge Luis Borges: „Dacă paginile acestei cărți Îngăduie vreun vers fericit, Îl rog pe cititor să-mi ierte
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
de lei, radiere - 3200-18 800 de lei, hârtie glasată A4 - 4 000 de lei, hârtie de copiator A4 - 114 400 de lei, hârtie sugativă - 1 000 de lei, hârtie milimetrică A3 - 2000 de lei, hârtie creponată - 6 500 de lei, ierbare școlare - 35 000 de lei, penar - 47 500 de lei, penar echipat - 47 500 de lei, set de geometrie - 6700-25000 de lei ș.a. ( C. B.) pentru protecția consumatorilor Inspectorii de specialitate din cadrul O.J.P.C. Timiș au verificat 17 unități de
Agenda2003-37-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281458_a_282787]
-
contextul industrializării și urbanizării, care au modificat în mod evident structura de bază a mediului, a naturii însăși. Probabil vă amintiți însemnările lui J. J. Rousseau („Visările unui călător singuratic“) în care povestește cum, într-o zi, culegând plante pentru ierbar, a auzit în preajmă huruitul unei fabrici. Era semnul vestitor al revoluției industriale care a încurajat dezvoltarea urbană, impunându-ne nu doar un alt peisaj (urban), ci și un nou stil de viață. În timp, consecințele s-au înmănuncheat într-
Agenda2003-25-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281156_a_282485]
-
uimitor de bine. O altă valoroasă posesie a BJT este colecția de predici Pomerium quadragesimale a lui Pellbart de Timișoara, călugăr și profesor născut în orașul nostru între 1430-1440. Alte fascinante cărți sunt Cometografia lui Antonius Mizaldus (Paris, 1549) sau Ierbarul lui Bork ilustrat cu gravuri de lemn. Între tipăriturile românești, Biblia de la Blaj editată sub îngrijirea și traducerea lui Samuil Micu în 1795. Toate și multe altele scoase la lumină în această săptămână de Carina Galiș, într-o captivantă expoziție
Agenda2003-26-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281183_a_282512]
-
activitatea de cercetare. Complexul de sere cuprinde șase compartimente: sera cu plante acvatice, cu palmieri, cu vegetație din zona mediteraneană și Australia, sera cu plante suculente și cea cu ferigi și orhidee. Alte două zone de interes pentru vizitatori sunt ierbarul și muzeul botanic. A. M. Grad Visul unei vacanțe de vară în... Deșertul Sahara l Djerba și Hammamet, cele mai vizitate locuri din Tunisia Un litoral extraordinar, cu mulți palmieri și nisip fin... ați ghicit despre ce țară este vorba? Una
Agenda2004-27-04-tursitic () [Corola-journal/Journalistic/282618_a_283947]
-
să-l uit niciodată cum și-a smuls parcă o căciulă imaginară, trântind apoi cu palma de masă: Nu mă mai lasă chestia asta de pe capul meu" - îi jucau ochii în lacrimi." Saviana Stănescu afirmă că manuscrisele lui semănau cu "ierbarul unui savant îndrăgostit de natura umană sau al unui puber candid, bântuit de spasme erotice, eretice, nevrotice și, desigur estetice". Și așa mai departe. Acestor evocări li se adaugă lapidarele studii critice semnate de Alexandru Condeescu și Mircea Martin. Alexandru
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
vine În miezul întunericului, cu speranță strig: Doamne, îți mulțumesc, sunt contemporan cu tine! CONFESIUNILE UNUI NAVIGATOR PE USCAT Dinspre marea cuvintelor, vântul dezvelea pântecul plajei peste femei tinere așezate cu grijă între coperțile cărților cum făceau cu plantele pentru ierbare deodată abur de cafea și ploi venind dinspre neoane și era cina și erau mângâierile de pisică doar rotițele ceasului zuruia timpul înfiripând lent somnul lângă o femeie în noapte ascult arta somnului străzile ne mai fiind străzi, casele ne
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
pentru că doar 2% din absolvenții de colegiu făceau facultatea. Iar ei, la Universitate și în cercetare erau selectați cei mai străluciți din acest procent. - Bunicul mă învăța permanent ceva nou, prin joc. La patru ani aveam un insectar și un ierbar, în care scrisesem la fiecare plantă culeasă, denumirea în limba latină - „Galanthus nivalis” pentru ghiocelul cules de pe “Dealul Melcilor”, de la poalele muntelui Tâmpa sau „Scilla Bifolia” pentru vioreaua din același loc. Mama urma atunci a doua facultate, cea de “Științele
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
putem să ne dăm seama ce s-a petrecut adineaori jos, la poartă, o să știm ce s-a petrecut acum o mie de ani? Și au surâs amândoi. Pe urmă, savantul a dat nepoatei lui cele 12 tomuri, ca să facă ierbare din ele. Iată de ce un om de geniu nu poate rămâne simplu istoric. Orice om de știință pozitivă chiar, dacă are întradevă r flacăra geniului în el, trece dincolo de înregistrarea faptelor. În lumea ideilor generale. Poincaré de la matematici a ajuns
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
limbii. Selecția extrem de zgârcită a cuvintelor pune în valoare expresivitatea lor”, iar Adrian Popescu, poetul de la Steaua, încă de la apariția primului volum, în 1974, releva că „poemele sale «naturiste» sunt niște reacții destul de complicate meditative, nu simple acuarele emotive sau ierbare de impresii în aer liber”. De aceea am tot așteptat, în ciuda faptului că și din poezia Wislawei Szymborska tradusesem, în 1978, placheta Bucuria scrierii, apărută la Editura Dacia din Cluj-Napoca, că lui Rózewicz i se va decerna, speram, Premiul Nobel
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
analele. Un anume orgoliu academic le-a scos din istoria lor, de martori ai imperiului, scrieri adesea incomplete în care se citea, sărind volume lipsă, creșterea și descreșterea cezarilor, și le-a făcut arhiva oralității conferințelor, a sesiunilor în plen, ierbare stufoase cu ore presate. Am în față Analele Academiei Române, volumul de Memorii ale Secțiunii literare, din 1906-1907. Un tom la vreo 700 de pagini, avînd, între copertele ca de piele, cu cotor verde și scris auriu, desenul marmorat al mai
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
analele. Un anume orgoliu academic le-a scos din istoria lor, de martori ai imperiului, scrieri adesea incomplete în care se citea, sărind volume lipsă, creșterea și descreșterea cezarilor, și le-a făcut arhiva oralității conferințelor, a sesiunilor în plen, ierbare stufoase cu ore presate. Am în față Analele Academiei Române, volumul de Memorii ale Secțiunii literare, din 1906-1907. Un tom la vreo 700 de pagini, avînd, între copertele ca de piele, cu cotor verde și scris auriu, desenul marmorat al mai
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
aia tanti Vetuța știa sigur care când s-a mutat, de ce, cu cine, cine de cine a divorțat, cine intră, la cine se duce, ora exactă când a pășit în bloc, când a ieșit, ce număr purta la pantofi. Un ierbar de întâmplări nefolositoare. Pe băncuță, croșetând căciulițe cu moț și cu șnur de legat sub bărbiță, dădea informații despre veniturile fiecărui vecin, profesie, câți copii, program, tot tacâmul, cu un aer informat. Adică, vezi bine, dacă nu știa ea, tanti
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
copertă verde, a Mici-lor poeme în proză ale lui Baudelaire). O carte de bagaj, care și-a însoțit cititorii pe munți, sau căreia i se încredințează, cu o complicitate astăzi desuetă, un semn găsit greu și uitat la adăpostul unui ierbar cu litere. Semne de carte, la propriu, din piele pictată sau din hîrtie simplă, înghit, la plecare, cărțile. Un semn de propagandă, terminat cu o stea roșie de carton, și presărat cu îndemnuri, a rămas într-o ediție din Pillat
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
depășind chiar și procentul de promovabilitate. În afara activităților școlare, elevii gimnaziului participau și la activități organizate în afara școlii precum: concurs de desen, după natura, concurs de istorie națională și geografie.La examenul de sfârșit de an elevii trebuiau să prezinte ierbare, insectare, roci, fosile și o temă ce conținea descrierea unor evenimente istorice. Aceste activități se desfășurau sub îndrumarea unui colectiv de profesori bine pregătiți, toți fiind absolvenți de facultăți. Cu toate acestea, lefurile lor erau mici în comparație cu alte state, neproportionale
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
mai uiți la ele poate niciodată. Acum tata mă fotografia cu privirea, dar cine știe când o să se mai uite la mine. Nu prea aduceam vorba despre avioane sau aeroporturi, ci doar despre mine și vacanța mea la mare, despre ierbarul meu cu flori și frunze de când am fost împreună la munte, despre bicicleta de ziua mea sau despre rolele de Crăciun. Când era acasă vorbeam cu el numai despre astfel de lucruri, în loc să discutăm chestiile despre care îmi doream cu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de concediere, În anul o mie nouă sute patruzeci și doi, și‑l puteți vedea, de veți citi cu atenție, cum aduna frunze din Grădina Botanică, ca apoi, În Palmotičeva, să se trudească să le preseze și să le lipească În ierbarul fiicei lui, caligrafiind Păpădie (Taraxacum officinale) sau Tei (Tilia), tot așa cum scrisese și mapele cu hărți „Marea Adriatică“ sau „Vlasina“. Din acest fluviu tumultuos care este biografia lui, din acest roman de familie, se ramifică brațele, așa Încât, În paralel cu munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ceară. Nu trebuia să-l conving pe nenea Matei să iasă. Nebunul se temea de propriul sine, de propria nestăpânire se temea nenea Matei. În noaptea evadării, pe o pagină albă, a desenat nuferi, apoi a lipit-o peste fereastră. Ierbar într-o mină de creion. "Ochi de floare au fetițele tatii. Eu plec, trageți petalele peste iriși până mă întorc. Nu fiți triste!" Balamucul valuri până și-n conserva de pește. Șotronul fetiței peste șotronul paznicului, peste șotronul Geniei. Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Duhul a scuturat brumă peste chipul Fecioarei. Fratele Maxim spunea că Preacurata plânge a toamnă, a dor plânge, părinte. Copoul și-a însușit abuziv partea de primăvară timpurie: a cules o floare de păpădie și a ascuns-o într-un ierbar cu multe semne de carte (cimitirul, un plafar pentru suferințele Edenului), a desenat-o după o umbră impregnată pe o vitrină (vernisaj cu îngeri în albumul lui Dumnezeu), a decupat-o cu un foarfece de lumină dintr-o frescă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
într-o zi de ianuarie creaturile scutură aripile cât e iarna de lungă. Așteaptă, Petre, așteaptă! Din puful păpădiei nu poți să te ridici mai sus de intenția câmpiilor. Unde să vii? Verdeața și răcoarea promisă în cimitir nici măcar în ierbarul lui Dumnezeu nu există. Număr anii fără tine ca și cum aș număra stelele stinse-n fântâni, număr stelele stinse ca pe nesfârșitele borne kilometrice, număr bornele kilometrice cum aș număra ultimii bani de drum, atât de departe ești! Și eu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
iveală un grupaj de poeme purtând cu ele toată candoarea crudă a strâmtorii Bosforului. Cei doi sunt, de bună seamă, departe de a fi singuri. Când, undeva după mijlocul secolului al XIX-lea, Maiorescu supunea recursiv tendința generalizată către asemenea ierbare de imagini unor foarte acide ironii, era deja un pic prea târziu. Apăruseră, pe un mal al Atlanticului, Florile... lui Baudelaire, în vreme ce, pe celălalt, Whitman cultiva, în liniște, Firele sale de iarbă. Din obiect estetic natural, adică cumva predefinit, ele
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
de amintiri bucureștene. Aleg, deci, secvențe mici, plutind ca niște flori uscate peste un orizont de prezențe care copleșesc, încă, aerul Bucureștilor. Iată o bibliotecă: „legate în piele cafenie sau neagră, cu litere aurite, erau Larousse-uri imense, Enciclopedii și Atlase, Ierbare academice, albume de artă în limba franceză și în limba germană, cărți de drept și de pedagogie.” (p. 20). Dintr-o casă, casa Moscuna, prin care trece ecoul Clarei Haskil, și multe alte povești. Biblioteca se prelungește, în amintire, în
Siluete la răscruci by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5040_a_6365]
-
Cercului literar de către același regretat Ion Negoițescu se intitula "Viitorul literaturii române", adevărul este că ne interesa prea puțin viitorul. Trăiam prea mult în prezent. Spre deosebire de modul în care ne-a receptat și ne-a fixat așa, ca-ntr-un ierbar, istoria literară, noi am fost un grup mult mai puțin serios decât se crede. Eram un grup de oameni extrem de veseli, turbulenți, gălăgioși, ne plimbam pe străzile Sibiului întotdeauna într-o mică "turmă", care făcea uneori deliciul celorlalți trecători, și
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]