561 matches
-
de împrejmuire a plantației și a unui gard viu (dublura) - al cărui cost nu trebuie să depășească 20% din valoarea totală a investiției; Numai pentru beneficiarii privați: executarea lucrărilor de întreținere (revizuiri, mobilizări manuale și mecanizate, descoplesiri de alte specii ierboase și lemnoase, etc.) și completare a plantațiilor, până la realizarea stării de masiv, dar maximum 5 ani. Costurile pentru aceste lucrări se rambursează 50%, depind de condițiile locale ale zonei împădurite și de speciile utilizate pentru împădurire și nu trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260483_a_261812]
-
Pășunile sunt terenuri înierbate sau înțelenite în mod natural sau artificial prin însămânțări la maximum 15-20 de ani și care se folosesc pentru pășunatul animalelor. În cadrul acestei categorii de folosință se înregistrează: a) pășuni curate - pășunile acoperite numai cu vegetație ierboasă; ... b) pășuni cu pomi - pășunile plantate cu pomi fructiferi, în scopul combaterii eroziunii sau a alunecărilor de teren, precum și pășunile care provin din livezi părăginite. La încadrarea acestora se va ține seama de faptul că producția principală este masa verde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269898_a_271227]
-
teren, precum și pășunile care provin din livezi părăginite. La încadrarea acestora se va ține seama de faptul că producția principală este masa verde care se pășunează, iar fructele pomilor reprezintă un produs secundar; ... c) pășuni împădurite - pășunile care în afară de vegetație ierboasă sunt acoperite și cu vegetație forestieră, cu diferite grade de consistență; ... d) pășuni cu tufărișuri și mărăcinișuri. ... 7. Terenuri arabile (A). În această categorie se încadrează acele terenuri care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani (2-6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269898_a_271227]
-
a mediului ambiant. În prezent o foarte mare parte din suprafața pajiștilor României sunt într-o avansată stare de degradare datorită unor factori naturali (aridizarea climatului, inundații catastrofale, excesul permanent sau temporar de umiditate, eroziunea solului, acidifiere, sărăturare, invazia vegetației ierboase și lemnoase nevaloroase etc.), cât și a unor factori antropici (abandonul și valorificarea necorespunzătoare, dezechilibru hidric, poluare etc.). Degradarea compoziției floristice a pajiștilor are loc atât cantitativ, prin micșorarea densității plantelor, cât și calitativ prin scăderea valorii nutritive a plantelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
a speciilor floristice și faunistice, s-a datorat în primul rând schimbării folosinței terenurilor, extinderii terenurilor desțelenite, arate și cultivate dar și schimbărilor climatice. Proprietarii și deținătorii de terenuri au obligația de a nu arde miriștile, stuful, tufărișurile sau vegetația ierboasă, fără acceptul autorității competente pentru protecția mediului și fără informarea în prealabil a serviciilor publice pentru situații de urgență, conform art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
studiul vegetației României I, Contribuții Botanice., Cluj-Napoca, 1-8; 5. Dobrescu C., Vițalariu G., 1987, Contribuții fitocenologice din Moldova, Analele Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Serie nouă, Secția II, Biologie, Iași, 33:25-28; 6. Oprea I.V., Oprea V, 2000, Grupări fitosociologice ierboase din câmpii și dealuri, Editura Mirton, Timișoara; 7. Popescu A., Sanda V., 1992, Structura pajiștilor xeroterme ale clasei Festuco-Brometea, din România, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; 8. Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
doar insulară, ocupând 1% din întreaga suprafață a sitului. Cu toate că în perimetrul sitului au fost înregistrate insule de tufărișuri, considerăm că ele nu aparțin tipului de habitat ponto-sarmatic tipic deoarece nu a fost identificată specia caracteristică Caragana frutex, nici speciile ierboase atașate acestui tip de habitat. Tufărișurile identificate în sit aparțin mai degrabă tipului de habitat ponto-panonic de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, suprapus peste asociația vegetală Prunos pinosae-Crataegetum. Acest tip se încadrează în cele mai răspândite tufărișuri din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
se regăsesc și în afara sitului, mărginind câmpurile agricole. Ele se prezintă ca zone compacte de arbuști, cu înălțimi de 15-20 m, reprezentând stratul superior. Există, de asemenea, exemplare arbustive de răsură, păr pădureț, mur, precum și un strat scund al speciilor ierboase, infiltrate din pajiștile învecinate. Rolul lor ecologic este important, deoarece constituie bariere și filtre pentru speciile ruderale și segetale, contribuind la conservarea biodiversității fânețelor și oferind culoare de migrație pentru fauna căreia culturile îi fragmentează arealul. Vegetația praticolă este bine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
al ariei naturale protejate; - monitorizare. 3.2.1. Conservarea biodiversității Biodiversitatea reprezintă principalul patrimoniu natural al sitului Natura 2000, precum și motivul declarării ariei protejate. Proprietarii și deținătorii de terenuri au obligația de a nu arde miriștile, stuful, tufărișurile sau vegetația ierboasă, fără informarea în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență conform art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare. Restrângerea arealului formațiunilor ponto-sarmatice, tufărișurilor și stepelor, a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
studiul vegetației României, I, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1-8; - Dobrescu C., Vițalariu G., 1987, Contribuții fitocenologice din Moldova, Analele Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Serie nouă, Secția II, Biologie, Iași, 33:25- 28; - Oprea I. V., Oprea V, 2000, Grupări fitosociologice ierboase din câmpii și dealuri, Editura Mirton, Timișoara; - Popescu A., Sanda V., 1992, Structura pajiștilor xeroterme ale clasei Festuco- Brometea, din România, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; - Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
lucrările realizate prin soluții și tehnologii noi, nomenclatorul de devize și devizele se modifică și se completează la propunerea directorului sucursalei teritoriale a Administrației și de consiliul de administrație, la propunerea directorului general al Administrației. Anexa 4-CES Distrugerea vegetației acvatice, ierboase, lemnoase pe canale │ CI02 │ 100 m² 3. Supravegherea și recepția lucrărilor executate cu terții │ CI06 │ ore NOTĂ: Pentru lucrările realizate prin soluții și tehnologii noi, nomenclatorul de devize și devizele se modifică și se completează la propunerea directorului sucursalei teritoriale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276014_a_277343]