18 matches
-
Cernețiului (cumpărată în acest scop de la descendenții Buzeștilor )moșie care împreună cu “ cu movila “a fost confirmată Tismanei în 1714160. De asemenea, mai beneficia de o cotă parte din vama târgului și din vinărici și din veniturile unei mori (dărâmată de iereul Ghenadie )161. Mai avea vie în dealul Poroinei (dăruita în 1677 de Stâncă Milisivoe din Cerneți ), 1 pogon 15 și o pădure pe dealul Orgutova, 2 pogoane grădini ș.a.162.Cu aceste venituri precum și cu alte donații Mănăstirea Sfântă Troița
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
mai izbutite realizări arhitecturale muntenești din sec. al XVIII-lea - a fost boierul Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În 1752 biserica va fi refăcută „de iznoavă”, după cum grăiește pisania, în vremea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei, fiind pictată de „Neacșa ierei, Dima ierei, Grigorie, Șerban, Constantin și Constandache”, în 1753. După secularizarea averilor mănăstirești, în mănăstire va funcționa o temniță pentru minori. În 1875, la Sitaru erau mai mulți călugări decât înainte de secularizare (decembrie 1863). În 1915 mănăstirea rămâne pustie. Abia
Mănăstirea Balamuci () [Corola-website/Science/311209_a_312538]
-
realizări arhitecturale muntenești din sec. al XVIII-lea - a fost boierul Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În 1752 biserica va fi refăcută „de iznoavă”, după cum grăiește pisania, în vremea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei, fiind pictată de „Neacșa ierei, Dima ierei, Grigorie, Șerban, Constantin și Constandache”, în 1753. După secularizarea averilor mănăstirești, în mănăstire va funcționa o temniță pentru minori. În 1875, la Sitaru erau mai mulți călugări decât înainte de secularizare (decembrie 1863). În 1915 mănăstirea rămâne pustie. Abia în anul
Mănăstirea Balamuci () [Corola-website/Science/311209_a_312538]
-
din decembrie 1595, dăruiește mănăstirii de călugărițe Turbațile, din satul Bătiești, hramul “Ațipirii prea sfintei noastre Născătoare de Dumnezeu ”. Prin urmare mănăstirea există înainte de această dată.Din inscripțiile săpate în lemn de unul din preoții deservenți aici putem citi: “Oprea Ierei; Io Constantin (Brâncoveanu) Voievod leat 7200” (1792-1793) ceea ce denotă că la această dată s-au făcut unele lucrări la biserică, probabil de Mihai Cantacuzino spătarul, în memoria stolnicului Constantin Cantacuzino ucis la Mănăstirea Snagov. A fost schit de călugărițe până la
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
Chiaburu, volumul II (1751-1795), Iași, Casa Editorială Demiurg, 2008, p. 256. 1777 (7285) august Din tot cărțile bisericei Muntenilor ce au fost românești sau găsit un Penticostar la d(u)m(nea)lui Ioniță Stegariul și l-am luat eu Ierei Ioan ot Vaslui pentru că este cumpărat de neamurile mele și de alți săteni ce erau poporani la sfânta biserică ot Munteni, iar biserica nau dat nici un ban, nici treabă n-are cu aceste trei cărți ce (se) cheamă una Penticostar
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ban, nici treabă n-are cu aceste trei cărți ce (se) cheamă una Penticostar, alta Praxiu, alta Leturghie. Și acele doao cărți au rămas să de samă preutul Sava Cărare fiindcă era dascăl la ace sfântă biserică cu moșu său ierei Gheorghe Donosă. Și am scris eu Ierei ot Vaslui, let 7285 avg(ust). Pe un Penticostar (Iași, 1753), din satul Frenciugi. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., p. 378; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, p. 273. 1780 august
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
trei cărți ce (se) cheamă una Penticostar, alta Praxiu, alta Leturghie. Și acele doao cărți au rămas să de samă preutul Sava Cărare fiindcă era dascăl la ace sfântă biserică cu moșu său ierei Gheorghe Donosă. Și am scris eu Ierei ot Vaslui, let 7285 avg(ust). Pe un Penticostar (Iași, 1753), din satul Frenciugi. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., p. 378; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, p. 273. 1780 august 11 ... mila sfinții sale Înpreună cu soțu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nasuri boierești, Parpagai, te potrivești. \ \ {EminescuOpVII 302} Căci la preoțească casă Nici tu papă, nici tu masă, Ș-apoi eu nu-mi dau mălaiul Să-l mănânce parpagaiul. Dedesupt, drept notiță: Aceste stihuri după cum le-am izvodit eu, Ermolapie Pisăliță, ierei, se cântă pe glas vosmai *. [PĂRINTELE ERMOLACHIE CHISĂLIȚĂ] (variantă parțială) 2255 Și, cine, o, muză, numește toate numele ilustre ale acelora cari săriră pentru scaparea Creștinătății de ghearele celui necurat[? ] Înainte mergea cu o prăjină lungă Vasile Buruiană, lui îi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
propozițiile principale. În propozițiile subordonate, inversiunea (rară, dar atestată atât în textele originale, cât și în traduceri) permite lexicalizarea elementelor de relație (complementizatori, conjuncții circumstanțiale, elemente relative), ceea ce arată că verbul nu este găzduit de FORCEP: (88) a. Adecă eu, ierei popa Anghel, făcut-am aceasta a mea scrisoare ca să fie de mare credință la mâna nepotu-miu Anghel din Olănești cum să să știe că, nefăcându eu coconi de trupul miu și nerămâindu nime de noi, nici frate, nici nime, fără
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verificată statistic mai riguros într-o cercetare viitoare. Așadar, inversiunea este cel mai frecvent atestată în propoziții conjuncționale (completive sau circumstanțiale) (pentru relația dintre inversiune și complementizatorul să subjonctival, v. §3.2.2.1.3 supra): (111) a. Adecă eu, ierei popa Anghel, făcut-am aceasta a mea scrisoare ca să fie de mare credință la mâna nepotu-miu Anghel din Olănești cum să să știe că, nefăcându eu coconi de trupul miu și nerămâindu nime de noi, nici frate, nici nime, fără
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Sava Nemanjić, despre care se spune că s-ar fi oprit aici din cauza unei furtuni dezlănțuite de vântul Coșava. Nemaiputând înainta, Sfântul s-ar fi adresat vântului cu cuvintele «Baș ziaș», de aici rămânând numele așezării și al mănăstirii“, scriu iereul Vasa Lupulović și prof. Borislav Đ. Krstić în cartea lor „Istoricul așezării Baziaș - Istoricul mănăstirii Baziaș“, apărută în 1998, la Editura Uniunii Sârbilor din România. Anul întemeierii sale este oarecum controversat. Unii susțin că ar fi fost construită în 1225
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
Nera și Iaruga de către armata sârbă. Drept urmare, călugării se vor retrage la mănăstirea Baziaș, unde vor sta până în 1860. Prezența lor va avea urmări pozitive pentru mănăstire, deoarece în 1855 se va trece la repararea acesteia. „În anul 1860 - scriu iereul Vasa Lupulović și prof. Borislav Đ. Krstić -, biserica a fost pictată în interior de pictorii Živko și fiul său Dimitrije Petrović din Zemun, ajutați de zugravul Moritz Brayer...“. În același timp, aici a funcționat și o școală mănăstirească. În perioada
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
2254 [MIRON-ȘTEFAN] Ce face Mira? [UN GLAS] Bine, te-așteaptă; te duci curând după ea? 2 2254 MIRA, PINT[E]A [MIRA] Fugi, Pinte, căci Moldova arde-n urmele lor. {EminescuOpVIII 250} 3 2255 RĂZVAN Nu sunt eu Vodă. ARH[IEREUL] De ești Vodă este o mare deosebire între noi doi, voi, în brațele voastre - adulteriul încoronat; eu, în brațele mele - virtutea moartă. RĂZ[VAN] Cutezătorule! (vrea să dea în arh[iereu], care ține pe Mira înainte-i) ARH[IEREUL] Lovește
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
250} 3 2255 RĂZVAN Nu sunt eu Vodă. ARH[IEREUL] De ești Vodă este o mare deosebire între noi doi, voi, în brațele voastre - adulteriul încoronat; eu, în brațele mele - virtutea moartă. RĂZ[VAN] Cutezătorule! (vrea să dea în arh[iereu], care ține pe Mira înainte-i) ARH[IEREUL] Lovește! RĂZVAN (scapă fierul din mînă) ARH[IEREUL] Vedeți, boieri, nelegiuirea pe tronul Moldovei, Vodă strângând în brațe p-o țiitoare care a omorît-o pe fiica lui... Da, ai omorît-o, spune că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ARH[IEREUL] De ești Vodă este o mare deosebire între noi doi, voi, în brațele voastre - adulteriul încoronat; eu, în brațele mele - virtutea moartă. RĂZ[VAN] Cutezătorule! (vrea să dea în arh[iereu], care ține pe Mira înainte-i) ARH[IEREUL] Lovește! RĂZVAN (scapă fierul din mînă) ARH[IEREUL] Vedeți, boieri, nelegiuirea pe tronul Moldovei, Vodă strângând în brațe p-o țiitoare care a omorît-o pe fiica lui... Da, ai omorît-o, spune că nu, spune că nu daca cutezi. ROX[ANDA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
deosebire între noi doi, voi, în brațele voastre - adulteriul încoronat; eu, în brațele mele - virtutea moartă. RĂZ[VAN] Cutezătorule! (vrea să dea în arh[iereu], care ține pe Mira înainte-i) ARH[IEREUL] Lovește! RĂZVAN (scapă fierul din mînă) ARH[IEREUL] Vedeți, boieri, nelegiuirea pe tronul Moldovei, Vodă strângând în brațe p-o țiitoare care a omorît-o pe fiica lui... Da, ai omorît-o, spune că nu, spune că nu daca cutezi. ROX[ANDA] Nu crede. III. GLASURI FĂRĂ INTERLOCUITOR A. GLASUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vinde casa schimbată cu Ianachi. --Este o vorbă, fiule: să nu umbli precum banul, dar - aș spune eu - nici precum casele și dughenile în vremea aceea. --Iată și o treabă de mirare, sfințite . --Ce anume? --La 23 iunie 1784, preoții “Iereu Ion Iancul ot (de la n.n) Curălari, iereu Enachi ot Curălari” dau jupânesii Maria doi stânjeni din locul bisericii în schimbul unui stânjen din locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe unde venea acea hudiță, fiule? --“Alăture cu locul Foteștilor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fiule: să nu umbli precum banul, dar - aș spune eu - nici precum casele și dughenile în vremea aceea. --Iată și o treabă de mirare, sfințite . --Ce anume? --La 23 iunie 1784, preoții “Iereu Ion Iancul ot (de la n.n) Curălari, iereu Enachi ot Curălari” dau jupânesii Maria doi stânjeni din locul bisericii în schimbul unui stânjen din locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe unde venea acea hudiță, fiule? --“Alăture cu locul Foteștilor în lungul locului până în Drumul Sărării”. --Să nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]