227 matches
-
ploii, a pământului și a iubirii de omenire, nu și de oameni -, pios voi săruta! Sfințească-se umbra și gloria, mărirea ta! Veniți, veniți de luați de la mine scutecele Domnului Înmiresmate: nuci, roșcove, acadele și mere - pelinci dezrobite de vremea iernării. Lumânări de-ntuneric vor arde În mine, felinare de purpură-n pârg de crăiasă! În sobă voi arde biciușca trădării, pe blană de urs tinerețe voi soarbe! Pe o rază de soare, pe o noapte de lună fii minunea sfiirii
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
lei clubului BC West Petrom, 600 de milioane de lei Clubului Sportiv Astra și 500 de milioane de lei Handbal Club Arad. ( N. I.) l În 11 ianuarie, de la ora 10, Cercul Militar din Timișoara va găzdui conferința „Condiții optime de iernare a familiilor de albine și dezvoltarea de primăvară“, susținută de dl conf. dr. ing. Ion Popescu, director tehnic al Asociației Crescătorilor de Albine din România. ( M. D. P.) l În luna ianuarie 2004, la Primăria municipiului Arad sunt în plată
Agenda2004-2-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281938_a_283267]
-
data de 12 ianuarie, când Centrul Militar din Timișoara (Piața Libertății nr. 1) va găzdui o conferință destinată atât membrilor asociației amintite, cât și celorlalți apicultori interesați din județul nostru. Reuniunea va avea ca temă: „Parametrii tehnici și biologici pentru iernarea în condiții optime a familiilor de albine și măsurile ce se impun pentru dezvoltarea de primăvară“ și va fi susținută de un invitat de marcă, dl ing. dr. Ioan Popescu - secretar tehnic al Asociației Crescătorilor de Albine din România. Acțiunea
Agenda2003-2-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280562_a_281891]
-
dar toamn-a ruginit pe mii de buze rupând cadența-n jumătăți ce pier. Un marș de foc m-a mistuit în suflet și-n solzii toamnei am uscat cărări trezind înghețul de prin blândul umblet cu mâini de cețuri croșetând iernări. Te-ai rupt din lanțul putredei ninsori nălțând spre ceru-ți pâlc de tămâioară ștergându-mi scrisul frunzelor în zori să-mi fii doar gând colindelor de seară. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Colinda unui gând / Doina Bezea : Confluențe Literare
COLINDA UNUI GÂND de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384299_a_385628]
-
Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 CUPRINS INTRODUCERE INFORMAȚII DESPRE SPECIE Starea de conservare Efectivele și distribuția speciei Biologia speciei Cerințe privind habitatele în România Reproducerea Zonele de iernare în România 2.7 Creșterea speciei în captivitate PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI FACTORI NATURALI FACTORI BIOLOGICI FACTORI ANTROPICI MONITORIZAREA POPULAȚIEI DE GÂSCĂ CU GÂT ROȘU CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL POPULAȚIEI DE GÂSCĂ CU GÂT ROȘU MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI NAȚIONAL DE ACȚIUNE
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de păsări continuă să ierneze în Azerbaidjan, pe malul vestic al Mării Caspice. De asemenea, sunt înregistrate exemplare, în mod regulat, în Ungaria, în special în Parcul Național Hortobàgy. S-a speculat că există locuri necunoscute de odihnă sau de iernare în altă parte a Mării Caspice, în Iran, Irak, Turkmenistan sau Uzbekistan sau în alte părți din Asia centrală și Orientul Mijlociu, dar în prezent nu există dovezi ferme pentru a susține acest lucru. Distribuția de iarnă a fost semnificativ
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
în perioada 2000-2022 Având în vedere îmbunătățirea adusă în schema de monitorizare a speciei, este posibil ca fluctuațiile mari ale efectivelor înregistrate să fie determinate de temperaturile relativ crescute în timpul iernii, când o parte din efective se opresc pentru iernare în Ucraina. Analiza datelor în perioada 1990 - 2022, arată o tendință de scădere semnificativă pe termen lung a efectivelor înregistrate în România, cu magnitudinea între - 13 și - 38 %, probabil influențată de modificarea condițiilor climatice și de scăderea populațională la nivel
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
urbane, precum o observație în București pe lacul Morii și un exemplar lângă Cluj pe lacul Florești. Începând din anul 2011, mai multe proiecte de urmărire satelitară au contribuit semnificativ la înțelegerea mișcărilor gâștelor cu gât roșu, în cartierele de iernare din România. În ultimii zece ani, s-a investit în dezvoltarea unei echipe de ornitologi în cadrul SOR, care a dezvoltat abilități foarte bune de evaluare ale efectivelor populației, utilizând metode performante, ceea ce a scăzut foarte mult eroarea umană
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
și Taimyr, cea din urmă susținând aproape 70% din populația de păsări cuibăritoare (Cranswick și colab., 2012). Uneori pot fi observate exemplare izolate, în unele zone umede din România, din luna aprilie, chiar și în sezonul de reproducere. Zonele de iernare în România Majoritatea populației de gâscă cu gât roșu iernează în prezent în România, Ucraina și Bulgaria. În România, gâștele ajung la începutul lunii noiembrie, dar efective semnificative sunt întâlnite la începutul lunii decembrie. Specia este întâlnită în zonele joase
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
specie înregistrează efective mari sunt: Balta Albă – Amara - Jirlâu, Ianca – Plopu –Sărat, Lacul Strachina, Iezerul Călărași, Lacul Tătaru, Gura Ialomiței - Berteștii de Sus, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoe și Lacul Oltina. În cartierul de iernare, gâștele pot face deplasări semnificative, de obicei între Ucraina, România și Bulgaria, atunci când sunt înregistrate condiții meteorologice nefavorabile sau deranjul este constant. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
roșu sau pot avea un impact negativ asupra stării de conservare a speciei. Principalele presiuni sunt următoarele: modificarea practicilor agricole actuale (înlocuirea culturilor de cereale cu alte culturi agricole sub formă de monoculturi) afectează habitatul de hrănire în locurile de iernare; deteriorarea și distrugerea habitatelor; deranjul produs de diferite activități antropice inclusiv cele agricole contribuie la schimbarea locurilor de odihnă și a celor de hrănire. schimbările climatice ce pot determina modificarea distribuției speciei, prin afectarea calității habitatelor. Plan Național de acțiune
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
ruficollis), în perioada 2022–2032 Principalele amenințări sunt determinate de factori naturali, biologici și antropici după cum urmează: FACTORI NATURALI Schimbările climatice Gradul de intensitate – esențial Schimbările climatice au efecte pe scară largă asupra populației acestei specii influențând cuibăritul, migrația și iernarea. Încălzirea globală și deplasarea limitei de nord pentru taiga în direcția tundrei, va duce la o reducere a habitatului de cuibărit a gâștei cu gât roșu. Schimbările climatice pot determina schimbări și discrepanțe în fenologia speciilor de plante influențând condițiile
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
după o perioadă prelungită de ceață, în sud-estul României. În prezent, nu există date în România privind coliziunea gâștelor cu gât roșu cu liniile electrice de tensiune și cu turbinele eoliene. FACTORI BIOLOGICI Influența patogenilor și paraziților în zonele de iernare Grad de intensitate - mare Gâsca cu gât roșu formează aglomerări în cartierul de iernare, specia concentrându-se cu precădere pe suprafețe mici într-un singur loc, uneori depășind 30% sau mai mult din populația sa globală. În astfel de concentrări
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
în România privind coliziunea gâștelor cu gât roșu cu liniile electrice de tensiune și cu turbinele eoliene. FACTORI BIOLOGICI Influența patogenilor și paraziților în zonele de iernare Grad de intensitate - mare Gâsca cu gât roșu formează aglomerări în cartierul de iernare, specia concentrându-se cu precădere pe suprafețe mici într-un singur loc, uneori depășind 30% sau mai mult din populația sa globală. În astfel de concentrări se creează condiții pentru apariția de boli infecțioase, cum este cazul tulpinii mortale a
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cauza secetelor sau a ploilor abundente; la sosirea gâștelor, grâul nu e încolțit suficient și determină gâștele să caute alte culturi uneori mult mai departe de locurile de înnoptare, fapt ce contribuie la dispersia populației sau abandonarea locurilor tradiționale de iernare. După anul 1965, se consideră că specia și-a mutat zona de iernare de la Marea Caspică, la Marea Neagră, ca urmare a înlocuirii plantelor cerealiere cu alte culturi; Astfel de cazuri, au fost înregistrate în sud-estul României, în anul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
suficient și determină gâștele să caute alte culturi uneori mult mai departe de locurile de înnoptare, fapt ce contribuie la dispersia populației sau abandonarea locurilor tradiționale de iernare. După anul 1965, se consideră că specia și-a mutat zona de iernare de la Marea Caspică, la Marea Neagră, ca urmare a înlocuirii plantelor cerealiere cu alte culturi; Astfel de cazuri, au fost înregistrate în sud-estul României, în anul 2018, când dezvoltarea culturilor nu a fost suficientă pentru a oferi destulă hrană
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de exemplare echipate cu emițătoare satelitare (Petkov 2012, 2021, Simeonov et. al 2012, 2013, 2014, Todorov 2015, 2020) care au petrecut perioade de timp în România (Fig. 5). Fig. 5. Deplasările speciei de gâscă cu gât roșu în zonele de iernare din sud-estul țării, în perioada 2011-2020, pe baza datelor obținute de la emițătoare satelitare Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Hărțile cu zonele cele mai sensibile pentru
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
la măsurile de conservare și pachetele de agro-mediu. Prioritate: Mare Termen: Permanent Responsabili: MADR, ANANP, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, ONG-uri, universitațile, institutele de cercetare Elaborarea și întreținerea panourilor informative și a indicatoarelor instalate în principalele zone de iernare ale speciei, care menționează atât prezența și starea de conservare a acesteia cât și restricțiile necesare în zonă Descriere: Scopul acestei măsuri este de a informa și preveni pierderile accidentale la specia Branta ruficollis . În fiecare sit se vor instala
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
folosirea substanțelor chimice în sol și apă înzonele agricole; Utilizarea raticidelor pentru combaterea rozătoarelor pe terenurile agricole Permanent Respectarea ghidurilor de bune practici agricole LIFE, fonduri structurale 5.22 Elaborarea și întreținerea panourilor informative și a indicatoarelor în principalele zone de iernare ale speciei, care indică prezența speciei de gâscă Importanța speciei nu este suficient cunoscută în rândul publicului larg și a factorilor interesați Permanent Instalarea și întreținerea panourilor informative și a indicatoarelor în siturile din Anexa I LIFE, fonduri structurale cu
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Bulgaria (1997-2001). Results from 25 years of mid-winter counts carried out at the most important Bulgarian wetlands. Pensoft. Sofia- Moscow, 160 p. Munteanu, D., Toniuc, N., Weber, P., Szabo, J. & Marinov, M 1989. Evaluarea efectivelor acvatice in cartierele lor de iernare din Romania (1988, 1989). Ocrot. Nat. 33 , 105-112. Munteanu, D., Weber, P., Szabo, J. Gogu-Bogdan, M. & Marinov, M. 1991. A note on the present status of geese in Rumania. Ardea , 79, 165-166. Papadopol, A. 1965. Essai sur l'ornithofaune du lac
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
ANEXE 59 Anexa I - Ariile de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) incluse în Rețeaua ecologică Natura 2000 și importante pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis) Nr. crt. Cod Natura 2000 Denumirea sitului Suprafață (ha) Populația – concentrare Populația – iernare Actul normativ de aprobare a Planului de management Monitorul Oficial - Nr. și data în care s-a publicat Planul de management (min-max) (min-max) 1. ROSPA0004 Balta Albă - Amara - Jirlău 4744 500-5000 6500-8000 Este în proces de elaborare/aprobare. 2. ROSPA0005
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
această perioadă, constituie cea mai bună metodă pentru a face o evaluare a mărimii efectivelor (adulți și pui), întocmindu-se fișele de observații tip 9.0 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 23 . (4) De remarcat că vizuinile de iernare locuite toamna pot fi părăsite primăvara și vara, pentru apropiere de locurile de hrănire și igienă specifică. Articolul 51 Acțiunea de evaluare constă în înregistrarea în lunile aprilie-mai a vizuinilor locuite cu această ocazie întocmindu-se și Centralizatorul tip
INSTRUCȚIUNI din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261472]
-
dar care sunt prezente în perioada de pasaj într-un efectiv important pe teritoriul țării. Raționamentul pe baza căruia au fost introduse și aceste specii este că, o dată ce speciile respective sunt periclitate în zonele de cuibărire sau de iernare, atunci pentru ele trebuie dezvoltate și implementate măsuri de conservare și pe traseele de migrație sau în cartierele de iernare, în măsura în care sunt identificate amenințări sau presiuni considerabile în aceste zone. Datele colectate despre ciocârlia de câmp ( Alauda
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
fost introduse și aceste specii este că, o dată ce speciile respective sunt periclitate în zonele de cuibărire sau de iernare, atunci pentru ele trebuie dezvoltate și implementate măsuri de conservare și pe traseele de migrație sau în cartierele de iernare, în măsura în care sunt identificate amenințări sau presiuni considerabile în aceste zone. Datele colectate despre ciocârlia de câmp ( Alauda arvensis ) indică că populația cuibăritoare pe teritoriul României se încadrează ca specie “aproape amenințată (NT)”. Fiind o specie tipică habitatelor
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
Vulnerabil; NT - Near Threatened / Aproape amenințate; LC - Least Concern / Preocupare minimă; NE – Not Evaluated / Neevaluat; NA – Not Applicable / Nu se aplică); în paranteză este dată fenologia pentru care a fost făcută încadrarea în categoria maximă (B – breeding / cuibărire, W – wintering / iernare, P – passage / pasaj); Priorit. – specie prioritară în ceea ce privește conservarea; Resp. – Specie de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării. Euring Cod N2000 Specia (den. științifică) Specia (den. populară) Categorie finală LR Priorit. Resp
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]