124 matches
-
Messer Petrarca, îți sărut cerneala,/ Poet român, fac Ție plecăciune!/ Ating înfiorat plăpânde strune:/ Inima mea iubirii-i e vasala!// Orbirea-n trup ferice mă răpune,/ Fanatic pas, îmi lepăd șovăiala,/ Silabele îmi tulbură sfiala:/ Prea Bunule, Te rog, vreau iertăciune!// De-ajuns îmi e a ochilor dogoare,/ Frânt ca o pâine-i săracul meu belșug!/ Învață-mă să fiu! Sonetul pare// Steaua pereche din înstelatul crug.../ Și dă-mi apoi eterna sărutare,/ Tată, ’nainte de-a mă urca pe rug
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
firește, împlinit. Mărturisesc un crez anume, Am gândul doar la Duhul Sfânt, Lucrez cu suflet și am nume Ce-l port, în taină, pe pământ. Iubesc cu inima și gândul Umil se-așază-n rugăciuni, M-ascultă-n taină Cerul, blândul, Având spre mine iertăciuni. Rodesc când pot și ce vrea Domnul. Iau din neant și mă hrănesc. Aleg să mă trezesc în somnul Nemărginitului ceresc! Rugăciunea zilei Mărire Ție, Fecioară și Mamă, Acum, de ziua numelui, îți spun, Rugându-mă spre a ta slavă
ACROSTIH ÎN FAMILIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Acrostih_in_familie_marian_malciu_1360423271.html [Corola-blog/BlogPost/351861_a_353190]
-
Să așteptăm afară, ceva mai încolo ... lângă poartă. (Ies ). Scena 2. DOCHIA (Intră tulburată ). Zeule a totputernic pe cărarea fulgerului trimite Un semn de bine în Dacia, prea sfinte! Și de prăbușire a dușmanului, și îndemn La victoria noastră, de iertăciune un semn. Iar dacă pentru fapta mea ești neîndurător, Cruță neamul, țara și al ei Conducător, Dacă plăpândei mele făpturi i-a fost această soartă Nu fug, aștept pedeapsa pentru faptă. Scena 3. 1-iul CETĂȚEAN ( Intrând se apleacă în semn
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Ortodoxă. Ierarhii ortodocși nu au putut găsi nici o cale de acceptare a noului Calendar fără a-i face pe oameni să creadă că ei n-au primit odată cu el toate schimbările teologice mai sus menționate. Astfel încât ei au spus „cu iertăciune, rămânem cu calendarul Iulian”. Calendarul nu era în sine o problemă teologică; acesta era numai singurul răspuns posibil în situația ecleziastico-politică din acea vreme. Numai că în 1923, patriarhul Meletie al Constantinopolului a convocat un sinod pentru a discuta trecerea
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398679785.html [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
neuronal”) - se fac vinovați de un păcat de moarte, care nu va fi niciodată iertat: “Adevăr grăiesc vouă că toate păcatele ierta-se-vor fiilor oamenilor și hulele câte vor rosti. Dar cine va huli asupra Duhului Sfânt nu are iertăciune în veac, ci de păcat veșnic va fi vinovat” (Marcu, 3, 28-29). Lipsa de discernământ spiritual este și cauza căderii lui Adam. Rupând alianța cu Duhul lui Dumnezeu, Adam și femeia lui “au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_discernamantul_crest_stelian_gombos_1362574723.html [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
bogăția noastră din strămoși rămasă, să nu avem mâine fluier la băiat și să n-avem fetei să-i cioplim o masă. Masă care-ncepe cu o rugăciune strânsă-n crucea mâinii azi doar de bătrâni care-ngână stins, intru iertăciune, măi îngăduie-ne Doamne, și azi și mani! Referință Bibliografica: MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2117, Anul VI, 17 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476731986.html [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]
-
lui tata că vă bate-ți joc de mine. Ce are medicina cu matematica? - Și ce retribuție ți-a spus tata să pretinzi ? - Păi 10 mii de Euro - Anual? - Iar vă bate-ți joc de mine. Bine înțeles lunar! - Cu iertăciune. Vă consider ultra pregătit, dar institutul încă nu-și poate permite un medic diplomat atât de eminent. Vă rog să încercați în altă parte. - Cum îți permiți să .... - Da! Dacă ați avea amabilitatea să priviți înapoi ați vedea ușa pe
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400658159.html [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
portofel. Lăsați-l, vă rog, acolo. Bietul om, plictisit deja de câte „vă rog-uri” auzise, se închide în mașină și se apucă de scris procesul verbal. Devin penibil, bat în geamul închis al Polo-ului: - Concediul meu! Cine conduce? Iertăciune, (să nu uit) vă rog! Nicio reacție din partea lui Hemanuche. Vă jur, stană de piatră. Îmi accept soarta, mă depărtez de rampă cu luminile în funcțiune. Îmi aprind o țigară, alta decât cea pe care tocmai o stinsesem acum trei
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche by https://republica.ro/z-stiu-c-am-gresit-iertati-ma-nu-mi-luati-permisul-dati-mi-amenda-dar-una-mica-ma-omoara-nevasta-o-intamplare [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]
-
având și tu?!” N-o trecut ceasu ș-am audzât o pușcătura. Oltu o vinit fugă, da Murăș n-o mai vinit. Ș-am plâns după iel cum am plâns după tatuțu mieu. Hâia dzî o vinit Doaga să-ș ceară iertăciune că l-or îmbetat ai lu Ianăș la colibă și n-o mai giudecat că ce face. De-aia-mi pare mie rău de tinie, că-ncolo n-am nimica, da cu aheștea iești tot on vaiet ș-on plâns
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
pe nume Moș Fedot. Ooo, ce-mi mai plăcea să-l ascult pe acest Moș Fedot cântând la bariton! Iar în timpul nunților lumea se aduna nu numai să vadă mirele sau mireasa, dar și să-l asculte pe el la ”Iertăciunea miresei”. Ce muzică frumoasă cânta orchestra, câtă dragoste și câte sințăminte de durere lină ieșeau din trubele muzicanților lui Moș Fedot! Nu am mai auzit această muzică nicăieri, fiindcă, sunt sigur, a fost ”născocită” de acest talentat lăutar. Tare mult
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1409177999.html [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
aur în Cartea Sfântă a Țării. Iar noi trebuie să le cerem iertare pentru nevrednicia de a le fi urmași: „De-asta când 'nălțăm o rugă la uitatele morminte / Și aprindem pentru dânșii muc de sfântă lumânare, / Să le cerem iertăciune în smeritele cuvinte / Pentru viața dată vamă, pe cel câmp numit onoare”. Aceeași idee este subliniată în poemul „Cartea de istorii”: „Nevrednici suntem astăzi de marea lor virtute, / De urma-nlăcrimată, de faptele făcute, / Că nu suntem în stare, în viața
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
ascunde multul nisipos al dezmățului lumesc, se întrevede abisul ce-mi înfioară vlaga. Rămâne așteptarea astâmpărării setei de mângâiere. Privesc în înșelătoarea-mi oglindă, ieri îmi vorbise de iubire, îmi veghease zbaterile tinereții, îmi ascultase dorurile, sudălmile, rugile, și, poate, iertăciunile. Acum o cuprindere între cer și pământ, o negociere... ce nu se știe încotro mă va duce. DE-AȘ PUTEA A MĂ ÎNTOARCE În noaptea asta de-nceput de an, rece, ninsă, nărăvașă, ca gura iubitului în ceas de-mpreunare
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1426419121.html [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
dinainte-i. Și-atunci își zâmbea un pic sfios, căci i se părea că e prea lacom, amintindu-și credința că acela care fluturi albi va vedea, viață lungă va avea! Își pleca încetinel pleoapele și-n ruga smerită cerea iertăciune Domnului, nădăjduind. Se-ncredea și-n Cel de Sus, și-n povața frățâne-su! În amândoi! Cu astfel de gânduri atinse amurgul. Lăsă racla lângă un bătrân paznic al pădurii, cum îi zicea bunu-său teiului pentru că pomul ăsta ferea codrul
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
glas răgușit de plânsete sacadat de rare ..................... -Am să îți aduc la umbra Ta un Brăduț la Ușă îți va predica Dumnezeu în toate limbile parcate ...................... Mâini de rugăciune împreunate vor rosti Tatăl nostru din Coasa care a secerat vieți .................. La Iertăciune Preotul va bate lemnul coșciugului -Primește Doamne Nevinăvății sublim rătăcite
PLÂNGE TURNUL PLÂNG BUTICURI PLÂNGE SENA NOTRE DAME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1447565095.html [Corola-blog/BlogPost/342856_a_344185]
-
profund religios. Urmând traseul din dreapta intrării, se ajunge la o altă sală cu simbolistică profundă - „Crucea - Pomul vieții”. Atenția este captată imediat de arborele crescut parcă din solul incintei, axă a lumii și intermediar divin. Aici regăsim atârnate cruci de iertăciune și cruci de jurământ, simbol al garanției îndeplinirii promisiunilor făcute defunctului de către urmașii rămași în viață. Remarcabilă este aceeași dispunere în spații largi a unor obiecte care par contradictorii ca structură și semnificație, dar care se valorizează reciporc în ansamblu
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
-ntr-un marș binevenit Trec sătenii credincioși Cu suflet și trup smerit - Adevărați ortodocși. În mâini poartă lumânări - Lumină dumnezeiască, Cum în Rai e pe cărări, Pe toți să-i călăuzească. În naos cu rugăciuni Către Tatăl-Dumnezeu, La preoți cu iertăciuni Își spală sufletul greu. Ușurați se simt acum În suflet având doar pace, Parcurgând același drum Credința lucrarea-și face. Multe căi sunt rătăcite, Doar cea spre Biserică Naște clipe fericite Și suflete-n Cer ridică! ION I. PĂRĂIANU Referință
DRUMUL CĂTRE BISERICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1422188148.html [Corola-blog/BlogPost/377046_a_378375]
-
cu iz satiric. Marin Budilcă, are 14 ani, cântă cu Ansamblul „Hora” din Reghin de 6 ani. Vrea să devină preot și este staroste la nunți, invită lumea la nuntă cu jin ars din pere, cântă la mire și mireasă „Iertăciunile” de la părinți. Pentru el muzica este un dar de la Dumnezeu pe care vrea să îl valorifice. În repertoriul său se află melodii proprii: „Am mândruță tinerică”, „Dă-i, Doamne, mândrei noroc”, „Năfrămuță cu tri pui”. Cântecul „Ș-am mândruță tinerică
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pierdut în zări, Doar crucea la răscruce Mă poartă ca un far pe mări, Mă ia, mă duce, mă aduce... Sunt și mai bun cu cel ce bun e, Respect ce scris e-n decalog, Dar când sunt rău, de iertăciune Pe Bunul Dumnezeu îl rog ... Sunt iconița inocenței dar hain La suflet, neînduplecat Cu cel ce șarpe-i cu venin Și mușcă sânul ce l-a alăptat... Sunt focul rugului de foc Atunci când bine fac și înapoi Primesc blestem de
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri.html [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
cumsecade), urâtului (Of, urât și iar urât!), de dragoste (Of, puiuțu' meu drăguț), de dor (Greu îi dorul când îi dor), satirice ( La Vârvara lăudată), de nuntă (Joacă nunta pe surcele), din ritualul de nuntă (Doamne-ajută-ntr-un ceas bun), cântece dedicate iertăciunii miresii (I-ați mireasă iertăciune), blesteme ( Cântă cucu-n vârf de nuc), de cătănie (Toamna când se duc recruții), de bătrânețe (A trecut viața ca gândul), de lume (Lume, cine ți-o zis lume), de amar (De-atâta amar ce
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
iar urât!), de dragoste (Of, puiuțu' meu drăguț), de dor (Greu îi dorul când îi dor), satirice ( La Vârvara lăudată), de nuntă (Joacă nunta pe surcele), din ritualul de nuntă (Doamne-ajută-ntr-un ceas bun), cântece dedicate iertăciunii miresii (I-ați mireasă iertăciune), blesteme ( Cântă cucu-n vârf de nuc), de cătănie (Toamna când se duc recruții), de bătrânețe (A trecut viața ca gândul), de lume (Lume, cine ți-o zis lume), de amar (De-atâta amar ce duc), colinde (Ursăreasca) etc . A
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
răsculat în 1807. Strângându-se cu mic, cu mare, au tăbărât asupra curților, le-au cucerit, au alungat slujitorii și au dărâmat din temelii casele Muruzeștilor. Ploieștenii au redeschis și procesul, sub regimul ocupației rusești, înarmați cu o scrisoare de iertăciune pe care le-o dăduse, intimidată, Muruzoaia. Dar „Înaltul Divan și Comitet al Prințipatului Valahiei” a dat, la 27 ianuarie 1809, dreptate lui Caradja. Ploieștenii nu s-au mai supus însă, ci au început să se organizeze, având în frunte
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
miresei. Această procedură se numea „Împăcăciune”. De obicei, nunta, începea la mireasă în ziua de sîmbătă, la amiază. Mirele venea și lua mireasa împreună cu zestrea. În acel moment nuntașii dansau și spuneau diverse strigături. Mireasa stătea liniștită și asculta conocăriea „Iertăciunii”. Cînd mirele lua mireasa din casa părinților ei, se interpreta de rămas bun și se executa ritualul „aruncarea mălaiului peste casă”: mireasa arunca pe acoperișul casei; în semn de despărțire de părinți, un buchet de flori legate cu spice de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
protopop Teodor Baldi și fiind preot satului popa Ioan Prodan, diacul Irimieș Gligor, sfătul Irimieș Tirilă, ficurator Duma Ștefan și s-au zugrăvit prin cheltuiala a tot satul, prin mâna mea Dimitrie Ispas împreună cu fiul meu Ioan ne rugăm de iertăciune ”. După cum îl caracterizează istoricul de artă Marius Porumb, pictorul era ,originar din Gilău” și ,s-a format în ambianța artistică românească de la sfârșitul secolului al XVII-lea, când în împrejurimile Clujului sunt cunoscuți mai mulți pictori.” Activitatea lui deosebit de bogată
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
Dimitrie Ispas împreună cu fiul meu ioan. Din același perimetru cultic al tindei femeilor, dar pe peretele nordic, unde a găsit un loc potrivit, își cere iertare, mai pe scurt: „Eu smeritul zugrav Dimitrie împreună cu fiul meu Ioan ne rugăm de iertăciune." În altar apare inscripționat un pomelnic, alcătuit la cererea preotului, în care nu este exclus ca, în înțelegere cu comanditarul, să-și fi inclus și prenumele propriu și pe acelea ale altor membri ai familiei, alături de nume din familia parohului
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
-mi ierte impolitețea de a-l fi uzurpat eu În prealabil. Nimicniciile noastre se deosebesc foarte puțin; este banală și Întâmplătoare Împrejurarea că tu ești cititorul acestor Încercări, iar eu sunt cel care le-a compus...” Dincolo de lacrima nevăzutului crez, iertăciune! Enoriaș al tăcerii prin Cântec („Taci și nu te măsura pe tine Însuți!”), las cu bună știință deșertăciunea să mă cutreiere... Cum altfel aș putea străbate de unul singur oceanul mirării, când, iată, vă rog din răsputeri și vă Îndemn
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]