34 matches
-
Piatra Buhii, iar pe partea dreaptă, de alte stânci de dimensiuni mai mici, dar la fel de impresionante. Legenda spune că aceste stânci au fost cândva împreunate, fiind zăgaz apelor ce se scurgeau de pe povârnișurile de mai de la deal. În apele acestei iezături, spune-se că trăia un fioros balaur, căruia i-a venit de hac un voinic, pe nume Nițucă Hălăuceanu, care, la rândul lui, ar fi întâiul locuitor al acestui câmp lung. Piatra-cheie a Izvorului Alb a rămas, până azi, cu
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
în asigurare: a) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... b) împrejmuirile, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeie în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosite temporar cum sînt; bărăcile, colibele, saivanele și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cît și nelocuite) și alte construcții care sînt fără stăpîn
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106338_a_107667]
-
a) ambarcațiunile; ... b) clădiri și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... c) împrejmuirile, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... d) bunurile prevăzute la pct. 2 și 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivit cu destinația lor din cauza degradării. ... Anexă 2 NORMELE DE ASIGURARE ȘI TARIFELE DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106338_a_107667]
-
în asigurare: a) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... b) împrejmuirile, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeie în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosite temporar cum sînt; bărăcile, colibele, saivanele și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cît și nelocuite) și alte construcții care sînt fără stăpîn
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106339_a_107668]
-
a) ambarcațiunile; ... b) clădiri și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... c) împrejmuirile, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... d) bunurile prevăzute la pct. 2 și 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivit cu destinația lor din cauza degradării. ... Anexă 2 NORMELE DE ASIGURARE ȘI TARIFELE DE PRIME LA ASIGURAREA PRIN EFECTUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106339_a_107668]
-
în asigurare: a) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... b) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosit temporar, cum sînt: bărăcile, colibelor, saivanelor și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cat si nelocuite) și alte construcții care sînt fără stăpân
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125651_a_126980]
-
a) ambarcațiunile; ... b) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... c) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... d) bunurile prevăzute la punctul 2 și 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivite cu destinația lor din cauza degradării. ... Anexă 2 NORMELE de asigurare și tarifele de prime la asigurarea prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125651_a_126980]
-
în asigurare: a) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... b) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosit temporar, cum sînt: bărăcile, colibelor, saivanelor și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cat si nelocuite) și alte construcții care sînt fără stăpân
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125652_a_126981]
-
a) ambarcațiunile; ... b) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... c) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... d) bunurile prevăzute la punctul 2 și 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivite cu destinația lor din cauza degradării. ... ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125652_a_126981]
-
în ape salmastre. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite ale iezăturilor. Se întâlnește și în lacuri. Cât e tânăr, peștele trăiește în cârduri mari în locuri cu fund tare, pietros sau argilo-nisipos; exemplarele bătrâne duc o viață solitară, preferând fundurile mâloase. Se întâlnește în fluviile Europei nordice și centrale, la Est
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
lîngă sătucul Dudulești, cu suprafața de 914 ha, și alta așezată în preajma Taracliei, cu suprafața de 1050 ha, au fost sădite în anii 50 ai secolului XX. De asemenea artificial este și lacul situat la nord în sat, a cărui iezătură a fost ridicată la începutul anilor 70 ai secolului XX. După Zamfir Arbore - "Dicționarul geografic al Basarabiei" (București, 1904), satul Sadâc din fostul județ Ismail, „așezat pe ambele maluri ale rîului Ialpuh”, a fost ”întemeiat în 1806, pe seliștea unui
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
favorizat transformarea lui într-un mare tîrg de iarmaroace. Prima mărturie documentare referitoare la Orhei pe locul actual datează din 1554 într-un act emis de către Movilă Voievod. În acel document, domnitorul dăruia mănăstirilor Dragomirna și Secu "„un iaz cu iezătură, lângă Orhei”" . Totodată, aflăm că la data respectivă localitatea deja exista. Orheiul e unul dintre cele mai vechi orașe ale Moldovei. Din anul 1599 Orheiul este trecut în documentele oficiale ca târg, iar localitatea se dezvolta în continuu devenind un
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
VII-VIII. Cercetare V. Chirica, R. Popovici, M. Tănăsachi, 1977. Materialul este la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 428 (fig. 53/26, 31); Teodor 1997c, p. 109. 77. Lichitișeni (comuna Vultureni), județul Bacău a) Pe tablă (Iezătura): pe terasa inferioară a Pârâului Berheci, la aproximativ 300m vest de fostele I.A.S-uri, s-au găsit fragmente de vase modelate cu mâna și la roată, având pietricele în compoziția pastei și decorate (cele la roată) cu linii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
folosul lor toate clădirile, zidirile, cârciumile, iazurile, cu morile lor și pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței pentru adăpătoare. Monopolul băuturilor, căsăpii, brutării și alte asemenea se desființau din toată întinderea vetrelor de sat și târguri, rămânând în proprietatea absolută a țăranilor. Clăcașii nevolnici sau văduvele foștilor clăcași care se aflau în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nici măcar jumătate din cota de profit scontată. În opinia sa, calea "ferată" preconizată de N. Suțu ar fi costat atunci țara minimum 22,5 milioane lei, întrucât s-ar fi impus automat "facerea unui pod costisitor peste Siret, cum și iezături și viaducte mult mai costisitoare în apropierea Galațiului"17. Socotința sa pare totuși exagerată, de vreme ce Suțu întemeindu-se pe studiile inginerului francez aflat în serviciul Moldovei, Béguin aprecia că instalarea liniei ferate Tg. Ocna Galați nu putea să coste mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
situată pe dealul cu același nume. Bozoaia-parcelă de pădure și deal între pădurea Ursoaia și Valea Bărăncii. Denumirea vine de la bojii mari care cresc și creșteau în acest loc. Bulboană (La Bulboană)-locuri adânci formate în trecut, în aval de iezăturile de la Bașeu și Axinte, unde în timpul verii se scăldau băieții din satele învecinate. Toponimul vine de la gluboco(slav)-adânc. Budăi(La Budăi) îloc situat în partea de sud, lângă iazul Axinte, unde exista un șipot amenajat într-un trunchi de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lucru și ne fac să credem că localitatea noastră are o vechime destul de mare. Iazul Axinte-iaz în partea de sud-est a satului Hudești, fiind alimentat cu apă din pârâul Bașeu. Numele iazului provine de la proprietarul morii de apă construită pe iezătura acestui iaz. Numele morarului Axinte este trecut și în Catagrafia satului Hudești din anul 58 58 1774. în trecut iazul s-a mai numit și iazul Acsântoaiei, probabil după numele soției morarului. Iazul de la Velniță-iaz situat între satele Hudești și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
locuri, dar oricum în apropierea apei Bașeului, pe Dealul Izvorului sau la Dealul Morii, se află și greutăți de pescuit care se foloseau la plasele de pescuit folosite în timpurile acelea. în unele locuri se mai văd și urmele vechilor iezături atât pe cursul Bașeului cât și pe cursul pârâului Morii. Prin părțile noastre unii locuitori mai știu cum se prepara renumitul borș cu pește care a ținut multe zile familii întregi de hudeșteni. într-un document din 20 aprilie 1554
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai era și cea de la Velniță, iar oamenii mai în vârstă din Mlenăuți își aminteau de moara de apă de pe Pârâul Morii, cei din Vatra povesteau despre moara de apă de la Calul Alb.. De obicei, la capătul de jos al iezăturii se făceau una sau două mori,apa venind la ele printrun jgheab,numit lăptoc. Când se ridica stăvilarul, apa cădea peste o roată mare din scânduri ce se învârtea și punea în mișcare pietrele de moară care măcinau boabele de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iarbă care se puneau peste pământul bătut. în fața digului, spre a-l apăra mai bine de apele agitate de vânt, se băteau tarași și șarampoi din stejar sau esențe care creșteau în mod natural pe malul apelor și care protejau iezătura(răchită sau salcie). La noi, la Hudești, iazurile au fost făcute la început de către lipoveni, dar mai apoi cu mijloace mecanizate, întărite cu beton armat și cu deversoare de evacuare prevăzute cu grile de fier. Fiecare iaz de la Hudești este
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
noastră, legea morală în noi! cu bunica ta aproape oarbă, 78 de ani, cristal opacizat la amîndoi ochii, cît un fir de păr și nu se poate interveni! paleta abstractă de peisajul reziduu om, cuva depresiunii caldă în uscat galben, iezătura Mureș, petice de grîu, sus dungile de plumburi înregistrate pe mobil, etiologia autocopierii, în mulaj topografic "cea mai lungă tribună ondulată din lume" încă în călătoria a XI-a, Toplița la mediul sanogen toponimia, "Mîndru Oil Station", cariera Stînceni, biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
File de poveste) spre exemplu se dau câteva elemente "concrete" în jurul cărora se desfășoară tot restul, într-o coerență cromatică susținută de oglindire: Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură/ Înfunda mișcarea-i creață între stuf la iezătură 165. Foarte adesea oglinda lacului este un bogat izvor de translații în domeniul existențialului: Și privind în luna plină/ La văpaia de pe lacuri,/ Anii tăi se par ca clipe/ Clipe dulci se par ca veacuri 166. La fel se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
În zadar ca s-o mai cate, tu trimiți în lume crainic, Nimeni n-a afla locașul, unde ea s-ascunde tainic. VII Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură Înfunda mișcarea-i creață între stuf la iezătură; iar pădurea lin suspină și prin frunzele uscate Rânduri, rânduri trece-un freamăt, ce le scutură pe toate. De când codrul, dragul codru, troienindu-și frunza toată, Își deschide-a lui adâncuri, fața lunei să le bată, Tristă-i firea, iară
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
pe nemți, pe cari ar vrea să-i introducă cu drepturile omenirii în mijlocul naționalității. [ASCUȚIREA ENERGIEI NAȚIONALE] 2275B Dar fac ele un bine? Fac. Precum valurile mării se urcă de două ori mai mari unde le-ai opus piedica unei iezături, astfel energia națională se ascute și turbă față cu acești paraziți. ["JERTFELE DIVIZIUNII... "] 2255 Jertfele diviziunii prin infinit: curve speculanți advocați ciocoi Canalii Despoții curvele ["UNDE E ECUAȚIA? "] 2275B Cum acești pezevenchi veniți de ieri de-alaltăieri* impun legi unei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
însă când cele două maluri ale apei aparțineau la doi proprietari diferiți, unul încasa taxa de la călătorii ce mergeau într-un sens, iar celălalt de la cei ce mergeau în sensul contrar. Ca proprietari ai malurilor, feudalii moldoveni construiau poduri, făceau iezături, instalau mori, asupra cărora ei aveau drept de monopol, îngreuind orice lucrări de navigabilizare. Ei aveau tot interesul, și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor noastre o constituia lipsa de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]