41 matches
-
cabaline adulte - 200 000 de lei/animal, tineret cabalin sub 2 ani - 100 000 de lei/animal, ovine adulte - 50 000 de lei/animal, miei sub un an - 20 000 de lei/animal, caprine adulte - 50 000 de lei/animal, iezi sub un an - 20 000 de lei/animal. Perioada de pășunat a început la 1 mai și se va încheia la 31 octombrie a.c. ( N. I.) Clasa I Școala cu clasele I-VIII nr. 16 din Timișoara face înscrieri în clasa
Agenda2003-23-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281096_a_282425]
-
Mai știe oare cineva ce a fost sociologismul vulgar? A fost acea critică literară pentru care sensul unei ficțiuni este totdeauna social. De exemplu, când un critic vedea în Capra cu trei iezi o poveste cu animale care reflectă în esență un conflict de clasă din lumea satului între o țărancă săracă și un chiabur care îi oropsește copiii. Criticul nu e altul decât încă tânărul Ibrăileanu. Ideea îi putea veni de la Gherea
Neo-sociologism vulgar () [Corola-journal/Journalistic/2913_a_4238]
-
pământ slobod (p. 57) și este condusă de funcționari români, cinovnicii. Sadoveanu a adoptat, astfel, în stilul lui toate aceste expresii tradiționale basarabene. în fine, ca un ultim exemplu, păstrătorul arhivei unei mânăstiri e prezentat drept cărturar, cercetător al hârțoagelor iezite prin podurile mănăstirilor (p. 90). Întreaga relatare a călătoriei e dominată de dragostea de patrie a autorului sau, mai exact, și, într-o accepție mai restrictivă, de iubirea de pământul natal. Căci nicăieri în Drumuri basarabene nu se întrevede o
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ROMÂNIA PE ÎNȚELESUL TUTUROR Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului O bucată de Brâncuși recit infinit Arghezi ce să faci cu interpuși capra își visează iezii Recit infinit Arghezi cloșcă fără pui de aur într-o Rusie-a amiezii soarele parcă-i un taur Cloșcă fără pui de aur ce să faci cu interpuși când n-ai o tristețe faur și-o bucată de Brâncuși Recit infinit
ROMÂNIA PE ÎNȚELESUL TUTUROR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384103_a_385432]
-
pe islaz se zbenguiesc jucăuși mieii și alături în crâng s-au angajat într-un concert spontan mierle, prigorii, pițigoii și vrăbii și lucrează febril la construit cuiburi poporul înaripat al pădurii; ciutele cu ochi umezuri și își alintă duios iezi pășesc catifelat prin luminișii zglobii primii miei zburdă pe dealuri Dochia își aruncă din cojoace unul câte unul pe toate salutând astfel prea plecată supusă schimbarea domniei s-au pus pe treabă albinele și se trezesc din somn urșii.
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
să îl vindec eu, / De sperieturi, pe iedul meu. Cu mult păr eu l-am afumat: / Așa de tare l-ai speriat! Dihanie, ți-aduci aminte / Cum mi-ai jurat mai înainte, Pe părul tău? Mi te-ai jurat, / Dar iezii tot mi i-ai mâncat!” „Mă ustură inima-n mine! Fă dară un pustiu de bine Și scapă-mă! Nu-ți fă osândă / Cu mine, ci te-arată blândă!” „Ba nu, că meriți astă soarte! / Așa că moarte pentru moarte Și-
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Publicat în: Ediția nr. 698 din 28 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta amiezii, Alămurile zilei galben vibrează, Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a
CONCERT ÎN LIPSA MEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351349_a_352678]
-
de umbră din tufiș, Eu păzesc castelul din spațiu atemporal Cu arma fricii ca un bătrân caporal. Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta amiezii, Alămurile zilei galben vibrează, Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
galop la nesfârșit l-ai sortit să se adape tulburând apa! și pe maică-sa, pe Silili, ai hărăzit-o suspinelor veșnice! Ai mai iubit și un păstor,care îngrămădea neîncetat pâini sub cenușă pentru tine și-ți jertfea zilnic iezi: l-ai lovit și l-ai prefăcut în lup,acum înșiși argații lui îl gonesc și câinii lui îl mușcă! L-ai iubit și pe Ișullanu, grădinarul tatălui tău, care mereu îți aducea coșulețe pline de curmale și-ți făcea
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
Acasa > Strofe > Amintire > HÂRJOANA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului HÂRJOANA Ce hârjoană, ce hârjoană, S-a încins azi în poiană! Pe la mijlocul amiezii Joaca au pornit-o iezii; S-au îngrămădit ortacii Să ia-n coarne toți copacii. Văzând asta, câțiva miei Au sărit pe loc și ei. Deși îmbrăcate-n blană, Au dat roata prin poiană Oile; și, transpirate, S-au oprit la umbră toate Să-mpletească
HÂRJOANA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369721_a_371050]
-
văd venind dinspre vâltori Beția în mine încă mai cântă Când, cu paharul, sorb marea în zori. Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta amiezii, Alămurile zilei galben vibrează, Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a
CONTRADICŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357371_a_358700]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ZORI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zori grăbiți să mai adape iezi din fântâna crinilor famelici. Ramuri scuturate de diezi răgușesc printre dactili feerici. Vine o pădure descărnată de mistreți, de lupi, de urșii bruni. Vine și-o secundă spintecată de morișca ploilor de luni. Simt miros de algă și de mentă
ZORI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373907_a_375236]
-
se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și noua de oca de oțel și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești; de când se scria musca pe perete, mai mincinos cine nu crede; când iepurii purtau cornițe și iezii plete răsfirate, atunci și nu altădată, se spune, că trăia aici, în sătucul nostru liniștit, un meșteșugar gigantic, pe nume Marcel. Marcel era un om liniștit, ce-și vedea de slujba sa. Acesta făcea, de cele mai multe ori, zeci de lacăte
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
milă pentru cel ce se stângea. Și cuvinte parcă i se ridicau în întrebări. - Chihaia aduse o lumânărică de ceară. Boierul îl privea cum se mișcă, solemn, nepăsător parcă, c-o încrețitură în frunte, deasupra nasului, pe când în el se iezea neliniștea. Omul primi lumânarea și o puse alăturea, pe pământ. Apoi se întinse drept, pe spate. Deodată boierul vorbi: —Bine, omule, dar ce-ai avut? — L-au pălit cu ciomagul niște oameni... mi-a spus... rosti chihaia. S-au luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vedeam împăcată și tare, cercetându-ne somnul și plecându-se asupra noastră cu dragoste...“ Și deodată o vedea pe maică-sa limpede în lumina ochiului închis, slăbită, tristă, trecând nemângâiată spre negurile veșnice... Și un val de foc i se iezea la inimă; apoi lacrimile i se urcau spre pleoape. Așa visând în singurătatea ceasurilor ei, fata aprindea lampa și-și căuta lucrul. Sta neclintită, și acul fugea harnic. Și ea se gândea iar, lucrând, la zilele ce aveau să vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Negoeștii”. El mai zice că „am făcut acolo și un hăleșteu din pajiște,... și li-am împlut și de pește”. Apoi „Pentru un hăleșteu, ce să chiamă Strâmbul, pe vale Capiștii armenești, cu tot hotarul Strâmbului împregiur,... care l-am iezit... și l-am împlut de pește;... acela l-am dat danie svintii Mitropolii”. Frumoase „fărâme”, părinte. N-am ce spune! Dar...fiindcă este și un dar, sfinția sa mitropolitul sfârșește cu ton de sfadă. Uite ce spune: „Iară cine s-ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
moara tăcea. S-auzeau cum trosnesc pașii gândacilor pe vreascuri ; iarba mă mângâia pe obraz. Către miezul nopții a ieșit luna luminând șesul pe deasupra pâclei. Din frunzișuri coborau paingăni care tremurau în lumină piciorușele de jar. Cracul de apă era iezit cu hatie de nuiele și bolovani ce țineau malurile lângă moară, să nu le rupă viitura. Peste hatie apa spumega, scânteind argint sfărmat. Prin sfor, plutea de-un timp o vârșă veche. Sărea peștele în spumă. Într-o găoace de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cea de veci Curgu-mi râurile reci Limpegioare, rotitoare, Având glasuri de isvoare. Bistrița în stânci se bate Prin păduri întunecate Și mereu se adâncește Unde ap-abia clipește, Și d-odată vede că Apa ei se-mpiedecă Și de stânci i se iezește, Ea s-adună și tot crește, Se trezește -n mândru lac Iar copacii umbră-i fac. Iar stejari din mal în mal Pe de-asupră-i se prăval, Vârfuri sprijin de o laltă Și îmi fac o boltă naltă, De vârfuri ce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
spic. Face-atâta hărmălaie De parcă-a făcut un ou Mai voinic decât un bou Sau decât un stog cu paie. Uite-așa precum o vezi, Are tot patru picioare; Numai cap și coadă n-are Și nici nu ne face iezi. Limbă lungă, fără gură, Dar bună la tăietură. Capra de tăiat lemne Cu fuiorul seamănă, Iar Grivei o scarmănă. Eu atâta vă arăt, Parcă n-aș avea cuvinte: Ca să meargă înainte, Merge numai îndărăt. Grațioasă ca o zână, E ca
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
de mai multe ori decât ar fi fost nevoie sau cel puțin așa i se părea Zilpei. Iacob avea câte o nouă întrebare pentru fiica mai mare în fiecare zi. Unde ar fi trebuit să-i ducă la păscut pe iezi primăvara? Avea niște miere pe care să o dea în schimbul unei oi care părea bună? Era gata pentru sacrificiul pentru recolta de orz? Era întotdeauna însetat de berea pe care o făcea ea după rețetele minunate pe care mama ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Lăsînd urme de cutremur la tot pasul, În tot locul! Unde vede-o stîncă naltă, el o macină cu palma. Bolovanii sub picioare-i dau de-a dura, dau de-a valma, Și cu peatra măcinată și cu petrele-aruncate El iezește, bate, umflă rîurile tulburate. Culmele trec peste șesuri, apele trec peste maluri, Valuri mari se sparg În zgomot, răpezite peste dealuri, Dar nici clopotul lor aprig, clăbucind, ferbînd În spume, Nici chiar troncătul de zdraveni bolovani În rostogol Nu-ngrozesc
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
locuitori, astfel încât ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor, acareturile de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă, moara să fie permanent și bine „iezită” și așa să fie predată la expirarea contractului de trei ani. Arendașii,,să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate”, ei îndatorându-se să suporte eventuale cheltuieli de judecată „ce i s-ar pricinui” în asemenea împrejurări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și din care redăm fragmentar: „să să știe că am cumpărat venitul morilor dumisali de la Boziești, într-un an de zile cu șase sute de lei”. Printre condițiile prevăzute, mai importante ni se par cele prin care arendașii se obligă „să iezească iazul morii foarte bine”, moara să fie menținută în bună stare, iar boierul se angaja să dea „un țigan să lucreze la moară”. Fiindcă despre mori și morărit documentele umbrăreștene sunt relativ darnice în informații, având în vedere că prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
grijă dintre îngerii purtători de sabie, cu porunca să-i nimicească pe toți întâi-născuții egipteni. Conform programării, măcelul cel cumplit trebuia să aibă loc noaptea și pentru a evita eventualele greșeli, în fiecare casă evreiască s-a mâncat miei, eventual iezi și evreii au făcut pe ușile locuințelor lor semne cu sânge de miel. Așa a fost statornicită sărbătoarea evreiască a Paștelui. Cred că ar fi fost mai mare hazul, să vezi cum Dumnezeu cu îngerii săi, horhăiesc pe la miez de noapte
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
preromanică. De ce lat. capra s-a transmis în limbile romanice, dar lat. caper nu? Lat. capra a fost termenul generic, desemnând animalul care nu lipsea din gospodăriile de la țară, pentru că era important prin produsele pe care le dădea (lapte, brânză, iezi). Pentru că masculul era mai puțin important, iezii masculi erau sacrificați mai des (așa cum erau și cocoșii în comparație cu găinile); în consecință, cuvântul folosit pentru a-l denumi pe mascul era mai specializat. Fiind mai mult folosit în piețele în care se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]