70 matches
-
pildă, anularea memoriei istorice durabile și înlocuirea ei cu memoria virtuală, înecată totalmente-n efemer. Omenirea nu are nevoie de un asemenea experiment păgubos, cum nici cultura sa nu trebuie să devină ostatică în perimetrul de acțiune al unor combatanți ignari. Văzute lucrurile din unghiul dimensiunii lor pur spirituale, e necesar să amintim aici de înțelepciunea Sfinților Părinți ai creștinătății, care au menționat constant faptul că trăim unele dintre cele mai bune timpuri, când se poate învăța cu temeinicie arta veritabilă
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
logica din scrierile lui H. R. Patapievici ar fi “simplistă, empiric-contabilă a common sensului britanic”. El mai notează schematismul “matematic și pedant cu folosirea unor termeni livrești făcuți să gâdile o glandă a snobului cultivat sau să îl irite pe ignarul ordinar” (vicuslusorum.wordpress.com). Sursa: http://isabelavs.blogspot.com Revista “Acolada”, nr.7-8 iulie-august 2012, p. 19 Isabela VASILIU-SCRABA București august 2012 Referință Bibliografică: Isabela VASILIU-SCRABA - DESPRE G. LIICEANU ȘI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI / Isabela Vasiliu Scraba
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_despre_g_liice_isabela_vasiliu_scraba_1344313600.html [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
al națiunii noastre este vulnerabil. În vidul postcomunist s-au insinuat, la pachet cu renașterea admirabilă a credinței și reafirmarea unor elite autentice, derutele veacului: un spiritualism difuz și heterodox, hedonismul și avatarurile sale, dreptomismul tâmp și fratele său, multiculturalismul ignar. Deși s-au produs multe reașezări benefice, nu cred că putem depăși cinci decenii de ateism, minciună și stupiditate programatică prin saltul în vidul consumist. Îmi păstrez așadar ancorarea într-un pesimism antropologic pur conservator, care mă îndeamnă să pun
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_concep_civilizatia_europeana_fara_crestinism_dialog_cu_adrian_papahagi_consilier_al_ministrului_afacerilor_externe.html [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
adevărat, și mi-am luat tălpășița. Cele două experiențe de care vorbesc m-au marcat cu atât mai mult, cu cât, în vremea aceea, aveam convingeri comuniste sincere. Mă întrebam, nu puteam să n-o fac, dacă cenzorii mei erau ignari sau dacă nu cumva ideile mele o luaseră razna, dincolo de comandamentele partidului, pe care, în principiu, voiam să le respect. Oricum, datorită acestui dublu eșec mi-a pierit cheful de a mai face jurnalistică și, în genere, de a mai
Paul Cornea by George Arion [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
să orchestreze și să joace mascarada luptei politice dintre stânga și dreapta. Alternanța la putere, principiu atât de scump democrațiilor adevărate, este, în România, o simplă rotație a cadrelor, alese mereu pe sprânceană, controlate, adică, la sânge și propuse publicului ignar care se lasă sedus, o dată la patru ani, de aceeași retorică goală. Din loc în loc, sistemul își îngăduie supape, dar numai ca să dea o legitimitate sporită practicilor imunde și închizătoare de drumuri care le țin în viață. De aceea, oameni
Pe mâna cui ne-am dat copiii. Evul întunecat al învățământului by https://republica.ro/pe-mana-cui-ne-am-dat-copiii-evul-intunecat-al-invatamantului [Corola-blog/BlogPost/338410_a_339739]
-
ai fabricilor de doctori. Altfel cum să-ți explici o asemenea tembelă apatie în fața unui fenomen infracțional practicat cu nonșalanță, în văzul lumii? Specia dătătorilor de legi și datini s-a stins și în locul ei a apărut cea a parlamentarilor ignari, care au cu totul alte griji decât legitimitatea unor titluri printre care s-ar putea număra și ale lor. Dar toată această viitură inepuizabilă de false glorii și competențe mai are un aspect ce vine de dincolo de '89, din aspirația
Titluri cu tarif by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9199_a_10524]
-
l-am întrebat la rândul meu de ce nu s-a întors în Kosovo, odată pacea instalată. Mi-a răspuns în franceza sa încă aproximativă că Là-bas, les gens pas bien, mal polis (acolo oamenii nu simpatici, nepoliticoși). Chiar și un ignar ca Arif refuză să se întoarcă, inteligența lui animalică i-a spus că Occidentul este plin de rele, dar că este mai ușor de trăit în el decât în jungla Estului proaspăt periat și dezodorizat democratic.) Învăț repede limbi străine
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din articolele sale din perioada interbelică. Cristian Bădiliță (un autor pe care l-am citit asiduu la jumătatea anilor 90) nu strigă degeaba în pustiu: Ortodoxia actuală pare a fi invadată de kitsch, mitocănie, prost gust, superficialitate, micozată de preoți ignari și fără vocație, etc. Dar Cristian Bădiliță nu își dă seama că acesta este mersul lucrurilor, maniera în care această confesiune creștină se secularizează, iar revolta sa jurnalistică nu ajută la nimic. Impresionant este și numărul de comentarii de pe forumul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
concepe poemele: „Numai declicul metaforic ne pasionează: doar prin el putem acționa asupra motorului lumii. Cuvîntul cel mai exaltant de care dispunem e cuvîntul CUM, fie că acest cuvînt e rostit sau tăcut. De aceea, vom respinge cu dispreț reproșul ignar ce i se face poeziei acestui timp că ar abuza de imagine și o va chema, sub acest raport, la o luxurianță tot mai mare”. Și mai departe: „imaginea analogică, În măsura În care se mărginește să lumineze, cu cea mai vie lumină
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Irlandei. Pentru a obține aprobarea Papei, în conformitate cu documentul apocrif Donațio Constantini, regele englez l-a trimis la Romă pe John of Salisbury. Răspunsul Papei a fost mai mult decît satisfăcător, invazia fiind încurajată deoarece "irlandezii sînt un popor sălbatic și ignar". Abia după zece ani i s-a oferit lui Henric albII-lea posibilitatea de a acționa. Dermot Mac Murrough (Diarmait Mac Murchada), regele Leinster-ului, a fost expulzat din Irlanda de regele regilor, Rory O'Connor (Ruaidri Ua Conchoboir), în anul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Sîrbu ca pe o scenă de teatru, într-un spectacol în care doar bufonul apare, clamând lungi tirade, încurajat discret de voci din culise, vocile celor salvați în exil, scutiți de posibilele consecințe nefaste, de supravegherea vigilentă a cenzorului, unic, ignar exponent al unui public absent, într-o sală pustie. De aici caracterul drolatic al scrisorilor, mai abundente în anecdote, mai colocviale, cu mai multe referiri la viața personală a autorului, cu amănunte cotidiene, cu o latură narativ-memorialistică mai pregnantă decât
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
etc.” <endnote id=" (517, I, p. 69)"/>. Tot În epoca interbelică, scriitorul evreu F. Aderca susținea aceeași idee : „Fiii lui Israel, Întocmai tuturor popoarelor, sunt și inteligenți și netoți, și darnici și avari, și solidari și singuratici, și culți și ignari - Însușirile și metehnele fiind repartizate după legile hazardului care conduc Întreaga umanitate. Firește, anumite Împrejurări istorice și sociale au accentuat sau au diminuat unele caracteristici, Însă În esență evreii nu se deosebesc de ceilalți oameni” (510, p. 136). În fine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin spaimă și presimțirea pericolului: În tabloul cu Orbii domină succesiunea ritmică a figurilor, impresionante nu numai prin mișcare, cât și prin analiza psihologică: de la spaima celui care cade, la cei care presimt pericolul și la cei din urmă, încă ignari, gradațiile sunt dozate cu finețe și indicate cu subtilități infinite 45. George Bălăiță reia și această idee în descrierea fizionomiei celui de-al treilea orb: Poți vedea însă barba lui vânătă și gura strânsă și bărbia întinsă înainte de spaima unei
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
înghițit ca niște zmei toată știința lumii, dar și ei au, fatalmente, lacune enorme ; noi vedem numai știința lor uriașă, care ne dă gata, nu și ignoranța lor inevitabil nu mai puțin uriașă. Nu spun aceasta ca să-i scuz pe ignari (și nici pe mine însumi), ci dimpotrivă. Cultura ar trebui să ne facă modești, dacă suntem sinceri, după pilda unor Gordon Craig, Borges și Thomas Mann (sau David Hume, care nu s-a jenat să scrie - poate ironic - cu privire la nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
treceau prin gara Verești și după sirena fabricii de cînepă din Hancea, ambele aflate la distanță de 5 km. *„Dacă nu mergi cu ceva, nici nu se uită la tine”, am fost avertizat. „Nu-s toți la fel de lacomi și de ignari”, am zis eu. Ca să mă convingă de contrariul, mi-a spus: „Eu nu mă mai duc cu mîna goală nici la prieteni, în vizită”. Pînă aci s-a ajuns? *De-ale fotbalului: după meciul cu CSM Suceava (din care, citind
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că depărtarea de centru implică o deformare, o cultură incultă. Deformatorii lui Caragiale nu sunt nici pretențioși, nici «falși» ; ei așa sunt, asta e starea lor culturală. Deformarea, la ei, este efectul depărtării ce creează limbajul unei stări intermediare ; nici ignari, nici culți, ci cu o cultură provincială pentru care nu poartă nicio vină, ei nu pot fi îndreptați pentru că nu este nimic care să-i îndrepte. Iar dacă ar fi, ei s-ar lăsa pesemne educați cu bonomie.” Deformarea, conchide
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și Sentiment, dar și prin exemplaritatea, prin „statuia” propriei lor existențe. Astfel, un Shakespeare, un Goethe, un Victor Hugo sau un Cantemir ori Eminescu sunt ceea ce unii dintre noi simțim, adică: „poeți naționali” - sintagmă ce irită pe unii veleitari sau ignari de azi! -, adică prin arta și existența lor depășesc fruntariile, oricât de largi, de expresive ale artei lor și devin simboluri! Iar națiunile au nevoie, ca de aer sau de pâine, de copii sau de strămoși, de aceste simboluri vii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cei doi citați mai sus ca adevărații piloni, profeți și, într-un fel, chiar martiri ai culturii și gândirii moderne. Și, după cum se știe, o fac din adolescență și post-adolescență, neezitând în fața multor ironii și sarcasme, venite mai ales din partea ignarilor sau din partea celor afundați într-un tradiționalism cultural „patriotic”, cărora un Nietzsche, Rilke sau Dostoievski, un C.G. Jung sau D.H. Lawrence, un Marcel Proust sau Thomas Mann li se părea „străin” de „fibra noastră națională”. Sunt solidar și emul al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
liberi în cunoștință de cauză și, mai ales, dreptul de a fi bine educați nu prin decret social, nu pe bază de etichetă convențională, ci prin participare la ordinea mai subtilă a lumii, pe care secularizarea o pune, arogant și ignar, între paranteze? Liberi cugetători Tehnic vorbind, „liber-cugetător“ înseamnă „ateu“. Adică cineva - spun dicționarele - care nu crede decât în rațiune și, în consecință, respinge autoritatea oricărei dogme. De curând, am văzut la televizor un tânăr foarte simpatic, curățel și cuviincios, președinte
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ăștia nu sunt cât de cât instruiți? - Vin din ghetou, a răspuns Nikki. - Ghetou, pe dracu'! Evreii din ghetou aveau simțiri rafinate, nervi stăpâniți - după mii de ani de exercițiu. Aveau comunități și legi. „Ghetou” e un termen de ziarist ignar. Imbecilii ăștia nu vin din ghetou, ci dintr‑o harababură nihilistă, zgomotoasă, lipsită de orice noimă. Într‑o zi mi‑a spus: - Chick, am nevoie să‑mi completezi un cec. Nu mare lucru. Cinci sute de dolari. - Și de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Printr‑o tipic hollywoodiană operație simbolică, prostituata (ajunsă pe căi greșite datorită unor condiții obiective) vede La Traviata, ceea ce cunoscătorilor le‑ar fi sugerat, printr‑o mise en abyme ieftină, că juna urma să moară; dar cunoscătorii și vastul public ignar au avut parte de happy‑end. În filmul mai recent și mai bun The Talented Mr. Ripley (1999; ecranizarea unui best‑seller de Patricia Highsmith; regia: Anthony Minghella), tînărul inteligent, dar cu origine socială modestă, Tom Ripley (jucat de Matt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și mergând progresiv, pe forța de iradiație a sacrului întrupat de Fecioara din Orléans, contrastând radical cu mlaștina morală și spirituală a clericilor și a celorlalți acuzatori, ei înșiși zguduiți și dislocați, în final, din tiparul lor ontologic infam și ignar și transformați de iradianța copleșitoare a Jeannei. Scenariul vieții și martiriului fecioarei revelează o imitatio Christi. Apariția numelui lui Iisus scris cu flăcări deasupra capului eroinei aflate pe rug este elocventă în acest sens. Ca și în Vlad Țepeș, prezența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
concepe poemele: „Numai declicul metaforic ne pasionează: doar prin el putem acționa asupra motorului lumii. Cuvântul cel mai exaltant de care dispunem e cuvântul CUM, fie că acest cuvânt e rostit sau tăcut. De aceea, vom respinge cu dispreț reproșul ignar ce i se face poeziei acestui timp că ar abuza de imagine și o va chema, sub acest raport, la o luxurianță tot mai mare”. Și mai departe: „imaginea analogică, în măsura în care se mărginește să lumineze, cu cea mai vie lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nemeritate ale mediocrităților invidioase. O scenă-tip, recurentă și în Jurnal, este aceea cu scriitorul sprijinit de un copac, lovit parcă în plex de cuvintele mai aspre pe care le citește despre sine în cutare revistă literară. Revolta împotriva semnatarului ignar se dilată, acoperind, indistinct, întreaga critică autohtonă ("provincială"), lumea noastră culturală ("prăfoasă"), societatea românească în ansamblul ei. Trec peste detaliul că Mircea Cărtărescu însuși scrie propoziții dure la adresa altor scriitori, pentru a preciza că nici Occidentul nu e scutit de
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
capabili doar de violențe, de distrugeri orbește împărțite în dreapta, în stânga, de către armele nechibzuit, prostește ridicate împotriva celorlalți, numai cu zbierete de luptă și cu icnete fără a fi în stare de vreun argument. Astfel că lui, contrar oricărui Spartacus grosier, ignar și îngâmfat, nu i-ar fi trebuit decât o idee, una singură, cu ajutorul căreia, ca o pârghie atent folosită, ar fi fost răsturnat lesne Carul lumii... Eroarea... greșeala nu este, nu poate fi a fiecăruia, unul câte unul, ci a
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]