300 matches
-
Calea Plevnei, “fix” în spatele Operei, foarte aproape de Casă Studenților. O casă cu o arhitectură decentă, ce nu satisfăcea funcțional nevoile unei tinere familii cu un copil mic și o bunica bolnavă. Sobe de teracota, foc din lemne și cărbuni, pivnițele cu igrasie și mansarda lu’ Madame Alexe (săracă femeie nebună...mirosul de urină animală impregnat în pereții de cărămidă și planșeele din lemn)... Vecinii tuciunii și amestecul de mici “burghezi”, dramele intelectualilor adunați să asculte Europa Liberă, învățătoarea severă și “pusă pe
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
la stratul primar, la originea ei confuză, emoțional-senzorială, în afara oricărui aparat explicativ. Neîndoios, partitura e a unui "final de partidă", însă pe cont propriu. În absența unei armături idealiste, apocalipsa e perfid discretă, insinuată în prozaicele ritualuri habituale aidoma unei igrasii: "plînsul fără lacrimi e la ordinea zilei/ întins pe spate îl aud cu o voluptate care-mi deschide/ venele simt nebunia cum ridică grinzile și sparge/ geamurile acum totul se vede și plimbărețul de ocazie/ dacă va rezista va povesti
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
cu ea. Nu intru în detalii care ar trebui să ne sperie ca plătitori de impozite. Mă opresc asupra "mirosului insuportabil" care urcă din subsoluri. Acest miros nu există. Alta e, dacă vreți, problema. Se simte un vag miros de igrasie, provocat de țevăria cu apă caldă și rece și de conductele pentru dejecții. Gunoaiele de care se plîng deputații că le strîmbă nasul sînt de fapt resturi și lăsături rămase de pe urma constructorilor Casei Poporului. Resturi de tip moloz, materiale de
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
am chemat poliția și cenzura. Am creat un caz, din persoane poate rătăcite, în loc să facem caz de faptul că noi nu ne facem datoria, persecutăm, chemăm poliția ca să ne apărăm interesele.” „Vopsim mereu fațada, fără să observăm că pe dinăuntru, igrasia macină zidurile.” ar fi spus textual, în conferința scriitorilor din 22-24 mai 1972, Adrian Păunescu. Și nu avea atunci decît 29 de ani. Loial partidului și în somn și folosindu-și dexteritatea verbală pentru a convinge de loialitatea lui, Păunescu
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
În lumina palidă a dimineții de toamnă, rețelele de sârmă ghimpată ce înconjoară penintenciarul Jilava strălucesc straniu, anuntându-mă că pătrund într-un teritoriu interzis muritorilor de rând: Fortul 13 Jilava, un loc în care durerea grăiește din spatele zidurilor pline de igrasie: Dacă vrei să trăiești, bagă paie sub haine! La origini, fortul de la Jilava a fost unul dintre cele 18 forturi construite în timpul regelui Carol I, pentru a apăra Bucureștiul, ca un scut puternic al vetrei strămoșești, în timpuri de grele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
în fiecare dimineață folosește pasta mea de bărbierit, îmi folosește lamele, își șterge ochelarii aburiți cu prosopul meu și numele aud cum mi-l folosește cînd este chemat la telefon mă ascund zi și noapte într-un sine plin de igrasie, în care nu a mai intrat aer curat de multă vreme și mă gîndesc cum să fac să mi se piardă urmele să nu mă mai umilească - o face cu voluptate, chiar acum, acum cînd vreau să ies din sinele
Lama by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/3730_a_5055]
-
femeilor care nu te-au privit. Sunt gesturile tale de renunțare. Și gesturile mele cu ochii închiși care îți populează camera. Deschide sertarul. Privește-ți somnul. Acestea sunt marginile mele. Kriegswitwe sunt într-un azil al văduvelor de război. aici igrasia e o formă de mângâiere. stă deasupra. nu se dezlipește. exersăm încet cu pereții. asistentele aduc pe targă răniții, încolonați. noi îi plângem, îi pansăm, apoi le punem crucea pe piept, sărutul nostru translucid. și golim rafturile unde totul putrezește
Poezii by Miruna Vlada () [Corola-journal/Imaginative/4729_a_6054]
-
targă răniții, încolonați. noi îi plângem, îi pansăm, apoi le punem crucea pe piept, sărutul nostru translucid. și golim rafturile unde totul putrezește îi stivuim acolo. e un fel de bibliotecă de care avem grijă și îi dăm cu parfum. igrasia luminează pereții, chipurile noastre. e ca o veioză. războiul durează de câțiva ani buni, e trafic intens de răniți noi suntem angajate cu jumătate de normă, cu un singur obraz. pe celălalt nu îl întoarcem niciodată. îl păstrăm ca pe
Poezii by Miruna Vlada () [Corola-journal/Imaginative/4729_a_6054]
-
joacă cu chibritele își arde pântecele își incendiază amuzată crinul dintre pulpe. are 2 copii, 2 labii. eu plâng la comandă, când pentru ea, când pentru mine, totul e negru și sclipitor. când or să te aducă pe targă aici, igrasia îmi va cuprinde glandele. un fel de ipsos se va forma peste buze. sunt văduva unui crin carbonizat. Sylvia râde și mă decupează. stă deasupra. nu se dezlipește. exersăm încet cu pereții. Partaj 1 Motto: „sfârșitul e un limbaj. începutul
Poezii by Miruna Vlada () [Corola-journal/Imaginative/4729_a_6054]
-
ajunge pe o scurtătură). În sfîrșit, al treilea aspect al decompoziției îl reprezintă decăderea Cuvîntului. Se află în cauză nu doar verbul poetic, ci și Cuvîntul originar, Logosul, care se obtenebrează asemenea îngerilor căzuți: „cum intră reumatismul în oase. sau igrasia în zid./ așa a intrat culoarea neagră în aceste cuvinte. culoarea neagră umedă/ și tăcută, fără memorie și arogantă” (cum intră igrasia în zid). Negrul, culoarea luciferică, a cotropit limbajul, silindu-l pe autor a alerga de la un cuvînt la
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
poetic, ci și Cuvîntul originar, Logosul, care se obtenebrează asemenea îngerilor căzuți: „cum intră reumatismul în oase. sau igrasia în zid./ așa a intrat culoarea neagră în aceste cuvinte. culoarea neagră umedă/ și tăcută, fără memorie și arogantă” (cum intră igrasia în zid). Negrul, culoarea luciferică, a cotropit limbajul, silindu-l pe autor a alerga de la un cuvînt la altul, prin propoziții și fraze, într-un maraton epuizant care ar fi chiar viața sa: „îți porți maratonul prin vorbire, și parcă
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
Mai departe e citată o părere a d-lui Eugen Simion, care, "pe bună dreptate", "diferențiază colaboraționismul unor intelectuali francezi, afirmat deschis pe parcursul a cinci ani ai ultimului război mondial, și din cele cinci decenii de oprimare, cît a durat igrasia regimului totalitar din România, precedat, în perioada antebelică, de dictatura regală". Să zicem - treacă de la noi! - că, în analiza și sancționarea colaboraționismului ar conta și factorul "cantitativ" (durata) și nu numai cel "calitativ" (gravitatea compromisului) și că "dictatura regală" ar
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
e nevoie de un ghemotoc de șervețele. Noroc că încăperea este luminată și de un neon. Lucru care face posibilă admirarea unei reproduceri din Kandinski pe peretele cu ușa. A, pardon, nu e o schiță nonfigurativă pe verde, ci o igrasie mai veche, uscată, care a fisurat pelicula subțire de var. Pe peretele de răsărit, o icoană de hârtie cu Fecioara Maria și Pruncul. Lângă paturi, trei dulapuri masive de fier. Cu sertare, mai mult blocate. În încăpere mai este o
Ce mai contează titlul! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12959_a_14284]
-
vreau să le și împărtășesc: "melcul tăcerii înaintează", "îndoiala - un cuvânt de taină", "și iar ai fugit ca un foc de comoară, / flacără iute, nestatornic rug de aramă. / iar ai fugit - ostenit, sub grele cenuși, / te-ascult arzând depărtată mereu", "igrasia galbenă a singurătății", "toate drumurile duc jos / toate tăcerile costă", să-mi număr clipele apuse, / sau să-mi trimit nădejdile pe ape?", "așa cum așteaptă în fiecare om o prăpastie / mai adâncă sau mai puțin, cât el de adâncă, / fiecare purtând
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
său, spre stradă sau rețeaua de canalizare, și nu pe terenul vecinului. De asemenea, acoperișul trebuie să fie prevăzut cu jgheaburile și burlanele necesare, astfel încât picăturile de streașină să nu producă degradări peretelui sau calcanului construcției vecine (distrugeri de tencuială, igrasie, infiltrații în fundații). Măsuri de acest tip se impun și în situația construcțiilor cu calcan alipit, care au aceeași înălțime sau înălțime diferită. Când înălțimea este diferită, sarcina realizării acestor măsuri revine proprietarului construcției mai înalte sau proprietarului cu construcția
Agenda2004-14-04-imobiliar () [Corola-journal/Journalistic/282266_a_283595]
-
mai putin atrăgătoare pentru arheologii fără fler, sau prinși în febra politicilor de tot felul. Acoperișurile abrupte, gangurile foarte înguste, turnurile de la cetatea breslașilor, toate sunt detalii prinse în cvartale aproape simetrice, biete monu mente arhitectonice ce se dezintegrează în igrasie și nepăsare umană. Cui îi pasă!? Mârâie pentru sine Mărțina, apoi salută din inerție, în dreapta și în stânga, inșii care privesc lumea reală prin lentilele ochelarilor cu rame de aur. Știe că apariția ei la spartul târgului dă bine. Se simte
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
pe lună. În același context s-a constatat că mai mult de 50 la sută din totalul clădirilor istorice se află într-un stadiu de degradare avansată sau foarte avansată, cele mai mari probleme fiind la acoperișuri și fațade, respectiv, igrasia. Reprezentanții GTZ (Societatea pentru Cooperare Tehnică a Germaniei), domnul Jochen Gauly și doamna Tania Feldmann, au remarcat faptul că populația a cooperat foarte bine pentru întocmirea chestionarelor necesare realizării acestui studiu. Liliana Scripcă Starea drumurilor Se circulă în condiții de
Agenda2005-06-05-general 1 () [Corola-journal/Journalistic/283359_a_284688]
-
de scorojită precum o navă părăsită lângă doc, unde, parcă, însăși viața dispăruse de tot. Ei, da, mi-am spus cu fatală candoare, aceasta se potrivește într-adevăr cu decrepitudinea Veneției, iar scorojeala ei pare să fie în consens cu igrasia palazzo-urilor. Mare mi-a fost, însă, mirarea când, trecând pe lângă nava abandonată și jerpelită, am citit un nume de rău augur: Aiud. Numele temniței comuniste de odinioară care, iată, se afla pe o navă românească (abandonată?), și, unde, tocmai la
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
de vânătoare în al doilea război mondial, controlor sever al moralității maestrului cât și mulți alți locuitori de garsoniere din blocul unde Johnny Răducanu își face veacul. " Blocul nou" iată simbolul unei bunăstări cu pereți subțiri, țevi tânguitoare, miros de igrasie, frig, chiriași disperați în a-și păstra identitatea. Peste toate aceste neajunsuri se prelungea însă un sunet nedefinit. Dintr-o muzică nedefinită. Scrisă de un compozitor nedefinit. Născut dintr-un popor neastâmpărat. Violent și iubăreț. Sentimental și fără scrupule. Cu
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
critică, degajînd o noutate. Iată aprecierea binecunoscută a lui E. Lovinescu: "Expresia celei mai elementare stări sufletești, e poezia cinesteziei imobile, ce nu se intelectualizează, nu se spiritualizează, nu se raționalizează, cinestezie profund animalică, secrețiune a unui organism bolnav, după cum igrasia e lacrima zidurilor umede; cinestezie diferențiată de natura putredă de toamnă, de ploi și de zăpadă cu care se contopește. O astfel de dispoziție sufletească e o dispoziție muzicală, căreia i s-ar putea tăgădui interesul, nu însă și realitatea
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
a înălța o nouă Cetate, se întreabă Bujor Nedelcovici. Unde se ascunde taina ce face ca temeliile să nu rămînă pe teren durabil? Ce viciu de construcție sau nuanță născătoare de discordie macină în secret - ca un mucegai sau o igrasie - arcadele și contraforturile noii Catedrale?" O sumă de legende sau mituri cosmogonice statuează sacrificiul necesar unui act fondator, care să marcheze incipit vita nova: uciderea Șarpelui din Rig Veda, a Monstrului marin din legenda zeului Marduk, a lui Purusha din
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
o pernă moale, așezată sus, pe lada studioului. Mobilierul din casă era bătrânicios. De altfel, toată atmosfera din încăpere era încărcată, te izbea un aer de vechi sau, mai precis, de învechit, cu un miros înțepător de râncezeală amestecată cu igrasie. Parcă ghicind ce impresie mi-a făcut spațiul, profesorul Bazil Dumitrescu a deschis fereastra: — Să aerisim nițel, e nevoie... Eu m-am simțit jenat, mi se părea că am comis o gafă sau, cel puțin, o ineleganță: nu-mi controlasem
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
Gerul, ninsoarea și viscolul capătă cu totul și cu totul o altă semnificație pentru oamenii care trăiesc în canalele din Capitală. Sunt multi. Aproape fiecare canal, care nu este inundat, are un proprietar. Mirosul, igrasia sau șobolanii nu mai contează, atâta timp cât este cald și te scapă de gerul năprasnic de afară. Criști, unul dintre oamenii canalelor, a fost de acord să ne povestească cum se trece o iarnă grea în canalele din București și care
REPORTAJ: Viaţa în canalele din Bucureşti, la minus 20 de grade () [Corola-journal/Journalistic/23734_a_25059]
-
Simona Tache O povestire despre amintiri, singurătate, două meduze și apropierea rece a morții. Despre bătrânețe, care “miroase a neputință, a igrasie și a pereți pătați, a singurătate și a naftalină ascunsă printre haine de blană demodate pe care nimeni nu le va mai purta niciodată”. Despre felul în care “bătrânii își plănuiesc cel mai scurt drum spre o moarte violentă și
Bătrâna în chimonou albastru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18455_a_19780]
-
închisă precum rana care refuză durerea și mi-e puțin frig simt că mă afund deviant într-o lume în care realitatea nu ține cont de sentimente și lucruri nu văd nici oameni decât un spațiu îngust și umed ca igrasia crescută dinăuntru peste alte gesturi plouă încă mai plouă Referință Bibliografică: ultimul diagnostic: suspect de moarte / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate
SUSPECT DE MOARTE de TEODOR DUME în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378221_a_379550]