137 matches
-
suprafețe unde se întâlnesc plante erbacee rare sau pe cale de dispariție (bălușcă, pleviță), un număr destul de mare fac parte din „Lista roșie a plantelor superioare din România“ ca specii vulnerabile: forfecuța bălții, inariță, chiminul porcului, stupiniță, ștevia de baltă, cornaci. Ihtiofauna se caracterizează printr-o mare diversitate; numai aici, pe Mureș, există cosacul cu bot, morunașul, caracuda, somnul pitic, fusarul mare. Toate cele 6 specii de reptile și 9 de amfibieni identificate până acum sunt specii protejate, inclusiv pe plan internațional
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
avea dreptul de a aprecia oportunitatea operării respectivelor modificări în Registrul operatorilor și unităților de acvacultură (ROUA). Totodată, articolul menționat vine în contradicție cu dispozițiile art. 5 alin. (3) din Legea apelor nr. 107/1996, conform cărora popularea cu elemente de ihtiofaună a unui corp de apă sau a unui sector de corp de apă se face doar cu specii indigene și cu acceptul autorității competente în domeniul apelor și al administratorului, în cazul ariilor naturale protejate. ... 49. Art. 57 din legea
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
și capra sălbatică, altele sunt (cervidele) rare și nu se mențin decât prin protecția omului. Fauna comunei este alcătuită din animale, păsări și insecte (fauna terestră și păsările, fauna acvatică - mamifere de apă, păsări de apă, reptile de apă și ihtiofauna), care populeaz pădurile, huciurile, imașurile, culturile de cereale, plantațiile, bălțile și iazurile. Din păcate nu putem pune la un loc fruntaș căpriorul, cerbul, în schimb vorbim de rozătoarele care distrug recoltele: șoarecele și șobolanul de casă, care produc pagube în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pot întâlni în pădurile din jur amintim căprioara, mistrețul și bursucul, iar dintre păsări sturzul, sitarul și fazanul, colonizat în pădurile din jur, prepelița și potârnichea. Lipsa apelor cu un debit mai mare, a lacurilor, bălților și iazurilor face ca ihtiofauna să fie săracă în specii și număr. Numai prin iazuri trăiesc carasul, crapul, bibanul, oblețul, zvârluga, dar fără amenajări speciale nu se poate vorbi de pește de consum. Structura solului între principalii factori pedogenetici, cu implicații asupra diversificării învelișului de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost declarată aria naturală protejată Specii de listate în Formularul Standard al sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina: Specii de mamifere – Lynx lynx ... – Ursus arctos ... – Canis lupus ... Specii de herpetofaună – Bombina variegata ... – (Lissotriton) Triturus montandoni ... – Triturus cristatus ... Specii de ihtiofaună – Cottus gobio ... Specii de nevertebrate – Rosalia alpina ... Specii de mamifere > Lynx lynx A. Date generale ale speciei Nr Informație/Atribut Descriere 1 Cod specie EUNIS 1438 2 Denumirea științifică Lynx lynx, Linnaeus 1758 3 Denumirea populară râs 4 Descrierea speciei Felină
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
în NTPA 001-2002, se va impune titularilor realizarea unor bazine de decantare a apei anterior evacuării sau alte măsuri de prevenire/reducere a impactului. 2.Monitorizarea ihtiofaunei se va face la solicitarea autorității de mediu, recomandat cu o frecvență anuală. Monitorizările de ihtiofaună trebuie efectuate la nivelul a 4 stații de monitorizare, fiecare de o lungime de 150 m (2 stații de monitorizare în amonte de zona de evacuare și 2 stații în aval de zona de evacuare). Vor fi monitorizați minim parametrii
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Superior MG 1.1 / OS 1 Menținerea efectivelor populaționale și asigurarea conservării habitatului speciilor de pești, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestora din punct de vedere al populației, al habitatului și al perspectivelor. 1.1.1 Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici și biologici (ihtiofauna) ai apei in zonele de evacuare de la nivelul stațiilor de sortare TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 Mare Admin ABA Someș Tisa- SGA BN 1.1.2
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
1.1 MG 1.1 / OS 1 Menținerea efectivelor populaționale și asigurarea conservării habitatului speciilor de pești, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestora din punct de vedere al populației, al habitatului și al perspectivelor. 1.1.1 Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici și biologici (ihtiofauna) ai apei in zonele de evacuare de la nivelul stațiilor de sortare 12/an//pers 1 pers 60 Combustibil Salarii zile 60 36.000 Fonduri proprii administrator Sp 13 1.1.2 Adaptarea lucrărilor de prevenire a inundațiilor / intervențiilor la necesitățile speciilor de pești protejate
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
1.1 / OS 1 Menținerea efectivelor populaționale și a sigurarea conservării habitatului speciilor de pești, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestora din punct de vedere al populației, al habitatului și al perspectivelor 1.1.1 Monitorizarea indicatorilor fizico- chimici și biologici (ihtiofauna) ai apei în zonele de evacuare de la nivelul stațiilor de sortare 33.000 3.000 36.000 Fonduri proprii admin 100% Verificări în teren 1.1.2 Adaptarea lucrărilor de prevenire a inundațiilor / intervențiilor la necesitățile speciilor de pești protejate 33.000 3.000 36.000 Fonduri
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Superior MG 1.1 / OS1 Menținerea efectivelor populaționale și asigurarea conservării habitatului speciilor de pești, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestora din punct de vedere al populației, al habitatului și al perspectivelor 1.1.1 Monitorizarea indicatorilor fizico- chimici și biologici (ihtiofaună) ai apei în zonele de evacuare de la nivelul stațiilor de sortare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.1.2 Adaptarea lucrărilor de prevenire a inundațiilor / intervențiilor
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
calea migrației speciilor de pești, induce izolarea populațiilor și întreruperea schimbului genetic. Presiune ridicată asupra speciei Cottus gobio. K Procesele naturale biotice și abiotice (fără catastrofe) A.14 Presiune actuală K01 Procese naturale abiotice (lente) K01.03. Secare Detalii În relatie cu ihtiofaună, impactul secării duce la o mișcare redusă a speciilor, bariere mai înalte, lipsă de oxigen, cresterea gradului de turbiditate, mai puține habitate de hrănire, reproducere și refugiu. Zonele de evadare a speciilor se reduc semnificativ astfel încât speciile cad cu
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
conduce la creșterea populației de vidră în sit. Măsură activă: În vederea implementării cu succes a acestei măsuri sunt necesare următoarele activități: Implementarea pescuitului exclusiv catch and release în arealul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei; Popularea cu specii autohtone de ihtiofaună a apelor din zona ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane). E03. Descărcări deșeuri F02.03 Pescuit de agrement 5.5 A Realizarea unui studiu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
urbanizate, habitare umana (locuințe umane). naturale) 5.11 R Limitarea lucrărilor/proiectelor care duc la scăderea debitului (de exemplu prin captare) sau la variații de debit Scăderea debitului râului are drept consecință și scăderea potențialului trofic pentru vidră, prin scăderea cantităților de ihtiofaună. Acest tip de lucrări necesită autorizare din punct de vedere al protecției mediului, autorizare care se realizează în baza avizului al administratorului. Măsură restrictivă: Pentru a înlătura aceste efecte negative se vor realiza vizite în teren, pentru a verifica dacă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
naturale protejate. ... 3.3.3. Nevertebrate Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde nevertebrate care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară integrate în fișa standard a ariei naturale protejate. ... 3.3.4. Ihtiofaună Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde specii de ihtiofaună care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară integrate în fișa standard a ariei naturale protejate. ... 3.3.5. Herpetofaună Tabelul 3.2. Date generale pentru izvorașul cu burtă roșie Bombina bombina Nr Informație/ Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Lutra lutra la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/ Atribut Descriere 1. Specia 1355 Lutra lutra 2. Informații specifice speciei Specia a fost identificată pe baza semnelor de prezență pe aproximativ toată suprafața sitului, unde există habitate adecvate și o ihtiofaună care să îi asigure necesarul de hrană. Prezența vegetației ripariene cu arbori sau stuf în zona studiată asigură locuri de odihnă și de ascunziș pentru vidre. Rezultatele obținute în urma aplicării metodologiilor de evaluare și monitorizare a vidrei, căutarea semnelor
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
sediment Analiza dimensiunii particulelor; analize chimice ale sedimentelor Topografie Realizarea profilului tarmului Compoziția chimică a apei (inclusiv salinitate, temperatură, oxigen dizolvat) Măsurarea calității apei Stare nutrienți, TOC, chlorofila Măsurarea calității apei Structura habitatului Structura habitatului (compoziția pe specii: fitoplancton, zooplancton, ihtiofauna) Identificare subtipuri; eșantionare Specii caracteristice Eșantionare Van Veen Alte specii rare / amenințate Eșantionare Van Veen Distribuția spațială Model spațial al distribuției subtipurilor Cartare cu ajutorul datelor colectate prin analiză fotografii aeriene și eșantionare Monitorizarea atributelor fizice și biologice pentru evaluarea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Valea Anineș - Gârbava, Grădiște, Strei, Jgheabu - Crivadia, Rusești/Răchita - Crivadia, Vale, Crivadia, Cioclovina, Ohaba - Ponor, Pârâul Fizești, Valea Alunu, Valea Scaiu. Coordonatele stațiilor de colectare și rezultatele pentru fiecare în parte sunt incluse în baza de date. Colectarea probelor cantitative de ihtiofaună a fost realizată prin metoda capturării prin electronarcoză, în unitatea de timp și efort, pe secțiuni longitudinale de 100/50 m lungime. Punctele de colectare nu s-au limitat doar la interiorul sitului ci au fost efectuate investigații în sectoarele din
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Punctul 1. , Articolul I din LEGEA nr. 207 din 1 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 641 din 5 iulie 2024 ) ... 1. La articolul 5, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Popularea cu elemente de ihtiofaună a unui corp de apă sau a unui sector de corp de apă se face doar cu specii indigene, cu informarea prealabilă a autorității competente în domeniul apelor și cu acceptul administratorului în cazul ariilor naturale protejate. ... 2. La articolul
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 52 din 31 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271163]
-
ca instituție de sine stătătoare, pe baza unei colecții de geologie mineralogie privată. Azi, muzeul are următoarea structură: secții; muzeu; grădină botanică. Grădina botanică prezintă, pe secțiuni, Flora globului; Flora României; Flora ornamentală + rozarium; Flora utilitară. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Patrimoniul muzeului depășește 60.000 piese știintifice ordonate pe colecții: geologie, mineralogie, malacologie, entomologie, ihtiologie, ornitologie. Cel mai recent punct inovator pe harta orașului este
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus drastic din cauza pescuitului nerațional, a braconajului cu substanțe chimice și curent electric
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de acesta, cursul propriu zis este închis între diguri de protecție. În aval, structura cenozei de pești este dominată acum de speciile de cultură alopatrice scăpate din crescătorii, speciile reofile valoroase ca cega, viza sau mihalțul întâlnindu-se din ce în ce mai rar. Ihtiofauna râului Bahlui este alcătuită dintr-un număr redus de specii de pești de talie mică, datorită încărcării organice mari a apelor uzate evacuate după o epurare insuficientă. Fauna de pești a râului Jijia și a afluenților săi este relativ bogată
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Comparația datelor actuale cu studiile anterioare arată că un număr de 7 specii de pești nu au mai fost găsite, dar au apărut în plus un număr de 3 specii dintre care 2 exotice. Acest lucru este îngrijorător pentru situația ihtiofaunei și denotă o alterare profundă a integrității biotice a habitatului. În râul Siret se întâlnesc un număr de 26 de specii de pești, cu o dominanță a speciilor tolerante față de curent sau chiar stagnofile, lucru datorat construcției unor acumulări de-
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tolerante față de curent sau chiar stagnofile, lucru datorat construcției unor acumulări de-a lungul Siretului. Putem vorbi de o uniformizare a condițiilor de mediu, cauzată în parte de lucrările hidrotehnice care au transformat acest râu într-o succesiune de lacuri. Ihtiofauna râului Moldova este constituită dintr-un număr de 17 specii de pești aparținând la 4 familii și anume Salmonidae, Cyprinidae, Cobitidae și Percidae. Specii ca boișteanul, cleanul și grindelul sunt considerate specii tolerante la modificarea condițiilor de mediu iar abundența
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
păstrăvul și, chiar, mreana. Dintre speciile introduse accidental, Pseudorasbora parva este tolerantă, omnivoră și prolifică; ea a devenit una dintre speciile cele mai răspândite în bazinul Jijiei, fiind prezentă și în cursul mijlociu al Siretului. Factorii care contribuie la modificările ihtiofaunei sunt multipli, mai importanți fiind regularizarea cursurilor de apă (îndiguiri, modificarea cursurilor naturale prin canale rectilinii, baraje etc.) și carierele de prundiș dezvoltate haotic, mai ales în ultimii ani. Situația spațiilor verzi și a zonelor de agrement În județul Iași
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de reconstrucție ecologică Datorită lucrărilor de regularizare efectuate pe râul Jijia, vechea albie minoră a Jijiei s-a transformat într-o apă stătătoare fără aport de apă permanent, fiind supusă colmatării și eutrofizării. Prin această transformare, biocenoza inițială cu o ihtiofaună caracterizată de specii reofile valoroase (scobar, mreană, chișcar întâlnit numai în acest habitat din Moldova!) a fost înlocuită de o asociație caracterizată printr-un număr redus de specii (puțin valoroase), adaptate la noile condiții de viață, și puțini indivizi. Ținând
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]