5 matches
-
către o echipă formată din 21 de specialiști ai Societății Ornitologice Române, respectiv: Emanuel Ștefan Baltag - responsabil elaborare plan de management, Vitalie Ajder - ornitolog, Buta Loredana - botanist, Paul- Cristian Dincă și Raluca Melenciuc - herpetologi, Battes Karina, Cîmpean Mirela, Mărginean Mircea - ihtiologi, Vancsa Eva - expert micronevertebrate, Viorel Pocora și Gheorghe Zaharia - experți mamifere, Nemet Eniko, Czekes Zsolt - entomologi, Petrișor Galan, Igor Roșca, Silviu Costel Doru, Silvia Ursul - GIS/impact antropic, Mihaela Simion, Ovidiu Neculai Bufnilă, Alexandra Damian, Claudia Tache - comunicare, Ionica-Mirela Gavrilă
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
legi locale scrise. Pescuitul de pe Ural a fost binecunoscut în întreaga Rusie, iar aventurile pescarilor au fost descrise în scrierile unora precum Vladimir Dal, Vladimir Korolenko, sau Konstantin Fedin. Regulile pescuitului sturionului pe Ural au fost sistematizate ultima oară de către ihtiologul N. A. Borodin - absolvent al Universității din Sankt Petersburg, pionier al reproducerii artificiale a sturionului în regiunea Caspicii. Creșterea cailor în fermele din stepă era o altă ocupație importantă a cazacilor. Agricultura era totuși slab dezvoltată. Deși lotul mediu pe familie
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
condus de Mihai C. Băcescu, ca salariat tehnician, fiind singurul sprijin al mamei sale. Iese licențiat în 1963, ceea ce îi permite să treacă cercetător doctorant la Muzeu, în secția de biologie marină și vertebrate inferioare. Subiectul de doctorat, ales de ihtiologul Pr. Dr. Petru Bănărescu, privește crustaceii "Phyllopoda" din apele temporare, dar studiază și Policladele (crustacei amfipozi corophiizi) mării Negre, apoi speciile invazive ca melcul marin "Rapana venosa" și fauna bentică în general. Cu acest prilej, este autorizat să se scufunde
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
ca „"baleine de la Nouvelle Angleteer"”, în „Le Règne animal” scrisă de Mathurin Jacques Brisson în 1756. În 1781, genul a fost descris de Georg Borowski, care a transformat denumirea balenei în latină: "Balaena novaeangliae". La începutul secolului al XIX-lea, ihtiologul francez Lacépède a schimbat numele binomial al animalului în "Balaenoptera jubartes", și a mutat specia din familia "Balaenidae" în familia "Balaenopteridae". În 1846, zoologul britanic John E. Gray a clasificat balena cu cocoașă drept "Megaptera longpinna", iar în 1932 naturalistul
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
câre, este un gen de pești dulcicoli, bentonici, de talie mică din familia cobitidele ("Cobitidae"), reofili, din apele curgătoare din estul și sudul Europei, Caucaz, nordul Italiei, bazinul caspic, bazinul aralic, Irak și Iran. Genul "" a fost numit în cinstea ihtiologului rus Leonid Pavlovici Sabaneev (Леонид Павлович Сабанеев, 1844-1898). Au o talia mică. Corpul este alungit, gros, moderat sau puternic comprimat lateral. Capul este comprimat lateral, mai ales în partea superioară. Ochii mici, apropiați. Pedunculul caudal poartă o creastă adipoasă dorsală
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]