412 matches
-
(n. 1900 - d. 1973) a fost un diplomat și demnitar comunist român. A lucrat în perioada interbelică ca învățător în comuna Mateești (județul Vâlcea). A devenit membru ilegalist al Partidului Comunist din România în 1934. El a fondat un „cerc marxist”, din care făceau parte și alți învățători. În perioada celui de-al doilea război mondial, a constituit celula de partid din Târgu-Jiu, care a fost recunoscută de
Mihail Roșianu () [Corola-website/Science/320172_a_321501]
-
sancțiunea, atunci plenara s-o ridice. Dacă Biroul Politic este de acord, atunci la o plenară să facem propuneri. Biroul Politic a aprobat”. În conformitate cu cele discutate în ședința Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 18 februarie 1964, cei trei „ilegaliști” comuniști și foști „fracționiști” au fost reprimiți în partid în aceeași zi și li s-a recunoscut, totodată, vechimea în cadrul partidului, astfel: Leonte Tismăneanu, 27 de ani (1933-1960); Iacob Coțoveanu, 13 ani (1945-1958); Gheorghe Pricop, 24 de ani (1934-1958). După
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
direcție de stânga sau măcar să deschidă cadrul pentru dezbatere. Deja o serie de istorici, precum Mihai Burcea, Cristina Diac, Ștefan Bosomitu și alții, fac o muncă excepțională de arhivă pentru scoaterea la lumină a istoriilor uitate sau ascunse - de la biografiile ilegaliștilor, la situația politico-economică din interbelic, până la luptele și dizidența internă în cadrul Partidului Comunist. Rămâne să intrăm în dialog cu ei/ele, să ne confruntăm ideile și perspectivele, să încercăm pe cât se poate să depășim bariera istoriei „obiective” și „detașate”. În
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
care au avut loc în toată lumea în fața acestei adevărate școli a vieții tânărul blazat va descoperi valoarea efortului dobândind sânge rece și curaj acesta reprezintă un loc popular de plimbare după instaurarea regimului comunist a fost trecut în galeria comuniștilor ilegaliști era deci un loc prielnic dezvoltării unui târg unde oamenii din zonă puteau proceda la diferite schimburi comerciale când acesta se umple vaca își găsește un loc de odihnă și începe să rumege ea este un erbivor rumegător când acesta
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
activitatea sa teatrală desfășurându-se la Teatrul Bulandra. Debutul în film este în "Cartierul veseliei" de Manole Marcus (1964), dar consacrarea o cunoaște în prima peliculă semnată de Lucian Pintilie, "Duminică la ora 6" (1965), unde interpretează rolul unui adolescent ilegalist. Urmează în film mai multe roluri de tineri nonconformiști (devine „"durul-vulnerabil al cinematografiei anilor '60”", conform lui Tudor Caranfil în „Dicționar de filme românești”, ed. Litera, 2002), care îi aduc o mare popularitate. Plecat din țară prin 1979, se stabilește
Dan Nuțu () [Corola-website/Science/315062_a_316391]
-
a lui Antonescu. Petrovicescu, Ghica, Maimuca și Mironovici se baricadează în sedii, nepermițând noilor numiți să-și preia funcțiile. Legionarii declanșează rebeliunea legionară, provocând agitații în oraș, vandalizând clădiri și asasinând mai mulți opozanți politici printre care doctorul Berceanu și ilegalistul comunist Constantin David (Iurie Darie). Moldovan se deplasează la abator, unde echipa lui Paraipan masacrase mai mulți oameni, și îi ucide pe legionarii de acolo, rănindu-l pe Paraipan și lăsându-l pentru a fi linșat de cei 1.000
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
1952 de grupul condus de Ion Gavrilă Ogoranu. Boian a fost supus unei judecăți sumare și executat. Cenzura comunistă i-a impus regizorului să amplifice rolul jucat de comuniști în acea epocă, fiind prezentate aprecierile regimului comunist asupra regimului antonescian. Ilegalistul comunist Constantin David, asasinat de legionari, era prezentat în film ca un erou al luptei antifasciste. Unii istorici afirmă astăzi că David ar fi fost un agent infiltrat de Serviciul Special de Informații în rândul comuniștilor. Chiar și cineastul Nicolaescu
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
și-ar dori el să fie”. Influența politică s-a văzut simțită în creșterea ponderii deținute de comuniști în film: muncitorul Pârvu (interpretat de Amza Pellea) devine un personaj mai important decât era în filmul "Un comisar acuză", apare un ilegalist comunist pe nume Constantin David (interpretat de Iurie Darie) care fusese omorât de legionari și fusese prezentat de istoriografia comunistă ca un erou al luptei comuniste din ilegalitate. În plus, comisarul Moldovan nu mai este doar un simpatizant comunist ca
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
mișcare. Săritura prin geam de la finalului filmului era o cascadori plină de riscuri, atât din cauza înălțimii de la care se sărea, cât și din cauza faptului că s-a folosit un geam autentic. Actorul Amza Pellea a interpretat în acest film un ilegalist comunist însuflețit de dorința de a instaura socialismul în România. Deși era fiu de țăran înstărit, actorul a intrat mai târziu în PCR și a devenit chiar și secretar de partid al Teatrului de Comedie, fiind simpatizat de Nicolae Ceaușescu
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Ilka Melinescu, care l-au acuzat pe fostul șef al serviciului financiar al partidului de legături cu poliția secretă a lui Antonescu (Siguranța Statului). De fapt, din cauza neatenției lui Constantin Pârvulescu, în 1943 se produsese o neglijență în manevrarea actelor ilegaliștilor. Greșeala a fost pusă în seama lui Remus Kofler, iar acesta a plătit cu viața. Lucrețiu Pătrășcanu și Remus Kofler au fost condamnați la moarte și au refuzat să depună cerere de grațiere. Au fost făcute cereri de grațiere din
Remus Kofler () [Corola-website/Science/321107_a_322436]
-
de stat, atât la nivel local, județean, cât și în București. Cazul a fost dezbătut de ședința Consiliului de Stat din 3 septembrie, care a hotărât primele destituiri, și apoi - inclus pe ordinea de zi la cererea explicită a comunistului ilegalist Alexandru Sencovici - de Plenara CC al PCR din 26 octombrie 1977. Potrivit lui Ilie Verdeț, Ceaușescu a calificat greva din Valea Jiului din 1977 drept consecință a unei propagande necorespunzătoare. "„La mijloc au stat probleme de conștiință. Adică muncă de propagandă slabă
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
centrală telefonică și începe să urmărească ce se petrece acolo, dar este depistat și arestat de militari. Între unele fete și soldați se înfiripă relații de dragoste, soldatul Vasile (Vasile Muraru) culegându-i zilnic flori grăsuței Durdu (Anca Sigartău). Activistul ilegalist comunist îi transmite dispecerului Stoica misiunea de a afla care este efectivul militar german și unde se află generatoarele. Fetele sunt invitate de maiorul german Erich von Schutz (Radu Vaida) la o festivitate, prilej cu care se documentează asupra organizării
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
convențională, lupta cu invadatorii, din fericire mai către final.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Pădurea de fagi" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , care prezintă lupta comuniștilor ilegaliști. Regizoarea Cristina Nichituș a primit în anul 1987 Premiul Opera prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Pădurea de fagi".
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
Închisoarea noastră cea de toate zilele“ a lui Ion Ioanid, socotita pe drept cuvânt sinteză literar-memorialistică a gulagologiei românești, dar și alte numeroase lucrări. 1953 - Unicul gest notoriu al momentului privind destalinizarea schițat în lumea românească, întreprins de un vechi ilegalist, Alexandru Jar, este criticat aspru și sancționat prin marginalizarea rebelului. Despre epoca, numită de unul dintre protagoniștii ei "obsedantul deceniu", s-au scris ulterior cărți de memorialistica, de căutat în bibliografia unor: Nina Cassian, Maria Banuș, Alexandru George, Nicolae Carandino
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
un fir istoric, cel început cu Independența României (1912)." A devenit cunoscut prin mega-producții istorice ca "Dacii" (1966) și "Mihai Viteazul" (1970), precum și pentru seria de filme polițiste centrate în jurul personajului fictiv Comisarul Moldovan. Nicolaescu a interpretat de asemenea rolul ilegalistului comunist Andrei în serialul de propagandă Pistruiatul (1973). Un alt gen predilect al lui Nicolaescu a fost filmul de război, pentru care a folosit adesea efectivele Armatei Române ca figurație. Stilul său regizoral este caracterizat de o tendință bombastică spre
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
dizolvă pasiunile politice și umanizează istoria. De altfel, chiar comediile lui Tudor Popescu sunt, adesea, scuturate de un fior elegiac ce poetizează satira și îi adâncește semnificațiile. De data aceasta ar părea că pășește pe drumul bătătorit al dramelor cu ilegaliști, tipografii conspirative și damnați ai cauzei politice, dar toată această schemă devenită, prin exces, convențională, este la autorul nostru înșelătoare, este pretextul, materialul narativ în jurul căruia se desfășoară o parabolă despre raporturile dramatice dintre individ și istorie, dintre destinele individuale
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
film alb-negru românesc din 1984, regizat de Mircea Veroiu. Rolurile principale sunt interpretate de Claudiu Bleonț, Gheorghe Visu, Marcel Iureș, Tora Vasilescu și Dragoș Pâslaru. Filmul prezintă povestea de viață și de moarte „din dragoste de viață” a doi tineri ilegaliști comuniști în timpul crizei economice din anii '30 ai secolului al XX-lea și al evoluției vieții politice a României înspre fascism. Ei înfăptuiesc o acțiune de sabotaj a unei fabrici de armament româno-germane săvârșită și apoi eliberarea de către ei a
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
ia foc în urma unei explozii. După ce urmăresc explozia de la distanță, cei doi sabotori pleacă din localitate pe biciclete, apoi, după ce bicicleta lui Horațiu este distrusă, merg cu o barcă pe râu și în cele din urmă cu un tren. Activistul ilegalist Caraman (Virgil Andriescu) îi dă lui Horațiu un teanc de materiale propagandistice pentru muncitorii din portul Galați. Horațiu și Sarca pleacă acolo într-un vagon de tren cu manechine. O echipă de agenți de la Siguranța Statului, condusă de inspectorul general
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
în viața a trei surori ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și al instaurării unui nou regim politic în România. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, mai precis în anul 1943, un grup de activiști ilegaliști comuniști aruncă în aer depozitul de muniție de la depoul CFR dintr-un mic oraș moldovenesc. Conducătorul grupului, Pavel Golea (Traian Stănescu), este rănit la braț de o schijă și trebuie să fie dus de urgență la un medic care să
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
RSS Moldovenească în perioada 1940-1991, nefiind un partid separat. În perioada interbelică singura forță politică din Basarabia care susținea despărțire ei (a Est-Moldovei) de România și alipirea acesteia la URSS, era Partidul Comunist, aflat în ilegalitate. În mai 1940, numărul ilegaliștilor comuniști basarabeni era de 375 de persoane, la care se adăugau 511 membri ai Comsomolului (Uniunea Tineretului Comunist din URSS). Organizația comunistă basarabeană era formată mai ales din reprezentanți ai naționalităților rusă, ucraineană și evrească. Niciunul dintre ilegaliștii comuniști basarabeni
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]
-
1940, numărul ilegaliștilor comuniști basarabeni era de 375 de persoane, la care se adăugau 511 membri ai Comsomolului (Uniunea Tineretului Comunist din URSS). Organizația comunistă basarabeană era formată mai ales din reprezentanți ai naționalităților rusă, ucraineană și evrească. Niciunul dintre ilegaliștii comuniști basarabeni, care fuseseră membri ai Partidului Comunist Român, nu a fost acceptat în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice PCUS în momentul înființării Republicii Sovietice Unionale Moldovenești, întreaga conducere de partid și de stat a acesteia fiind formată din nebasarabeni
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]
-
acceptat în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice PCUS în momentul înființării Republicii Sovietice Unionale Moldovenești, întreaga conducere de partid și de stat a acesteia fiind formată din nebasarabeni (nemoldoveni). Abia după mulți ani și multe stăruințe, o parte din foștii ilegaliști comuniști basarabeni interbelici au fost primiți în , fără însă să poată avea vreun rol important în viața social-politică a RSS Moldovenești. Înființarea Partidului Comunist al Moldovei s-a făcut în 1940, după ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Marea majoritate a
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]
-
(n. Herbert Zilber, 14 octombrie 1901, Târgu Frumos - d. martie 1978, București), cunoscut și sub numele "Andrei Șerbulescu", a fost un comunist român ilegalist, prieten cu Mircea Eliade, Emil Cioran, și apropiat al lui Lucrețiu Pătrășcanu. În 1918 a fost exmatriculat din toate școlile din țară pentru participarea la demonstrația din 13 decembrie a muncitorilor tipografi. Și-a continuat liceul la Paris. A frecventat
Belu Zilber () [Corola-website/Science/314566_a_315895]
-
Alexandru (Francisc) Sencovici (n. 31 iulie 1902, Dej ca "Szenkovits/Szenkovics Sándor" - d. 10 noiembrie 1995, București) a fost un ilegalist și demnitar comunist român de origine maghiară. În anul 1925 a devenit membru al Partidului Comunist din România. În 1928, când bolșevicii unelteau în ilegalitate împotriva statului român, a avut "primul conflict cu autoritățile", fiind prins că răspândea ziarul "Urmașii
Alexandru Sencovici () [Corola-website/Science/308322_a_309651]
-
la mine acasă. Cu toate că sunt ajutată aici, cu medicamente și îmbrăcăminte, aș fi dorit să stau în casa mea. Aici îngrijesc de animăluțe, hrănesc câinii și pisicile din curtea căminului. Tatăl meu a fost un om foarte activ, a fost ilegalist. De-asta și mie îmi place să fiu activă. Sunt înscrisă încă din anii 1990 în P.S.M. - Partidul Socialist al Muncii[1]. Acest partid mă reprezintă, reprezintă valorile socialiste în care eu cred. Cred că ar trebui interzise evacuările și
Nu e normal să stea casele goale și oamenii în stradă! () [Corola-website/Science/295892_a_297221]