59 matches
-
Râlea, Mihai Smarandache, Mihaela Teleoacă, Adrian Titieni, rapperul Norzeatic, jurnalistul Cătălin Ștefănescu și scriitorul Mircea Dinescu vor da glas unor pagini din autori contemporani de anvergură precum Jonathan Coe, Péter Esterházy, Paweł Huelle, Daniel Glattauer, Thierry Debroux, Jérôme Ferrari, Florina Iliș, Gonçalo M. Tavares, Elif Shafak, dar și unor clasici - Hrabal, Hašek, Kafka, Joyce, Buzzati, Muñoz Molina. Pentru că publicul să poată beneficia la maximum de ofertă literară a nopții acoperind, în același timp, cât mai mult din traseul propus, în fiecare
Noaptea Literaturii Europene la București by http://www.zilesinopti.ro/articole/5302/noaptea-literaturii-europene-la-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/97696_a_98988]
-
de Ministerul Culturii și Identității Naționale, cu participarea Institutului Cultural Român de la Țel Aviv, Editurii Hasefer și a Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română. Invitații ediției 2017 a Târgului Internațional de Carte de la Ierusalim sunt: • cu sprijinul ICR: scriitoarele Florina Iliș, Adina Rosetti, editorii Carmen Botezatu și Ion Bănșoiu • cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale: Adrian Ălui Gheorghe, Adrian Popescu, Sorin Lavric, Victor Neumann, Răzvan Voncu, alături de autoarea israeliană de origine română Riri Sylvia Manor De asemenea, Editura Hasefer va
Prezență românească la Târgul Internațional de Carte de la Ierusalim by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105427_a_106719]
-
Ion Bănșoiu și Camelia Botezatu participa la “The Pitch” - un eveniment internațional pentru editori. Loc desfășurare: The Justice Club. Organizator: Târgul Internațional de Carte de la Ierusalim 19:00 - „Apartenența și înstrăinare: despre familie, istorie și reprezentarea lor literară”. Participa: Florina Iliș și Yossi Avni Levi. Loc desfășurare: Galeria Terminal. Organizator: ICR Țel Aviv Miercuri, 14 iunie 16:30 - Întâlnire cu scriitoarea Florina Iliș. Loc desfășurare: Cinemateca din Ierusalim. Organizator: ICR Țel Aviv și Cercul Cultural din Ierusalim 19:30 - "Poetry and
Prezență românească la Târgul Internațional de Carte de la Ierusalim by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105427_a_106719]
-
de Carte de la Ierusalim 19:00 - „Apartenența și înstrăinare: despre familie, istorie și reprezentarea lor literară”. Participa: Florina Iliș și Yossi Avni Levi. Loc desfășurare: Galeria Terminal. Organizator: ICR Țel Aviv Miercuri, 14 iunie 16:30 - Întâlnire cu scriitoarea Florina Iliș. Loc desfășurare: Cinemateca din Ierusalim. Organizator: ICR Țel Aviv și Cercul Cultural din Ierusalim 19:30 - "Poetry and Prose Now": Uniunea Scriitorilor Israelieni de Limbă Ebraica găzduiește o serie de lecturi de poezie și proza scurtă cu participarea unor scriitori
Prezență românească la Târgul Internațional de Carte de la Ierusalim by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105427_a_106719]
-
Literare Liviu Ioan Stoiciu, Substanțe interzise, Tracus Arte Radu Vancu, Frânghia înflorita, Casa de Editură Max Blecher Andrei Zanca, Crucea Nordului, Limes PROZA Radu Aldulescu, Cronicile genocidului, Cartea Românească Corin Braga, Luiza Textoris, Polirom Filip Florian, Toate bufnitele, Polirom Florina Iliș, Viețile paralele, Cartea Românească Radu Mareș, Deplasarea spre roșu, Polirom Gheorghe Schwartz, Cei o sută. Bastonul contelui, Curtea Veche Simona Sora, Hotel Universal, Polirom CRITICĂ, ESEU, ISTORIE LITERARĂ Sanda Cordoș, Lumi din cuvinte. Reprezentări și identități în literatura română postbelică
A ÎNCEPUT ÎNSCRIEREA CĂRŢILOR 2013 PENTRU PREMIILE UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mm_news_a_inceput_inscriere_mihai_marin_1390402422.html [Corola-blog/BlogPost/347538_a_348867]
-
parte din rândul aristocrației locale („bocotanii”). În condițiile în care aceștia nu se căsătoreau cu fiice de iobagi sau invers, în cursul secolului al XVIII-lea, se stabilesc în Chelința nobili străini precum: Roman din Sașa, Ghețe din Vărai, Ilieș(Iliș) din Benesat, Chișdin Vărai și Pop din Mireșul Mare. Cum dările erau plătite numai de către locuitorii iobagi, o statistică realizată de către autoritățile maghiare la 1715, arată că dările au fost plătite în Chelința de 13 familii, cu 108 membrii; la
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
AURELIA (n. 1951) Costeiu nr. 700 jud. Timiș țel: 326523 059616/3701 SC DEL CONT SRL 7151 IANOSEV NINA LIDIA (n. 1958) Timișoara, str. Nistrului nr. 9 et. 3 ap. 14 țel: 0723299468 0411321/3701 SC CONTA 2004 SRL 22711 ILIȘ MARIOARA (n. 1968) Timișoara, str. D-tru Kiriac nr. 3 sc. C ap. 18 țel: 0722556737 045931/3701 SC I M MANAGEMENT CONSULTING SRL 23145 IOSIM OLGA (n. 1951) Timișoara, str. Popa Laurențiu nr. 2 sc. A ap. 3 țel: 443250 0512074
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria A - Literatura: 1. domnului Cimpoeșu S. Petru, director executiv la Direcția Județeană de Culte Bacău; 2. domnului Arețu St. Paul, profesor la Colegiul Național "Ioniță Asan" din Caracal; 3. doamnei Iliș Ț. Florina, șef Departament de informare și cercetare bibliografica - Bibliotecă Centrală Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca; 4. doamnei Both N. Ioana, lector la Catedră de literatură română, comparată și teorie literară - Facultatea de Litere a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca; 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198140_a_199469]
-
SC D.I.CONT SRL Timișoara Str.Dropiei Nr.7 Sc.A Et.4 Ap.18 țel: 426961 26777 IANOSEV NINA LIDIA (n.1958) 5218 SC CONTA 2004 SRL Timișoara Spl.Nistrului Nr.9 Et.3 Ap.14 țel: 437811 26749 ILIȘ MARIOARA (n.1968) 5171 SC I M MANAGEMENT CONSULTING SRL Timișoara Bd.Revolutiei Nr.8 Parter Birou 4-5 țel: 0722556737 26751 MANEA IUDITH (n.1961) 054941/3704 SC D.I.CONT SRL Timișoara Str.Dropiei Nr.7 Sc.A Et.4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Și, de asemenea, acești oameni să aibă slobozenie, fie că vor fi meșteri sau cojocari sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau de orice altfel de limbă să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, altceva nimică să nu dea niciodată, în veci. Și, de asemenea, acești oameni să fie slobozi și să umble în bunăvoie cu oale sau cu sare sau după pește, fie că vor umbla
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
ontologice, un "univers fără lume", cu corolarele: "timp fără temporalitate, spațiu fără spațialitate," dar în același timp pun problematică dorinței de a suprima sentimentul solitudinii “imanente și fără orizont pe care o presupune pierderea proprietății de lume.” . Note:</br> Florina Iliș, Teza de doctorat, Fenomenul SF în cultura postmodernă. Ficțiunea cyberpunk, Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Litere, Cluj-Npoca, 2003</br> idem, p.28</br> Barbara M. Kennedy, The Cybercultures Reader, edited by David Bell and Barbara M. Kennedy, Routledge, London and New York
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
în cultura postmodernă. Ficțiunea cyberpunk, Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Litere, Cluj-Npoca, 2003</br> idem, p.28</br> Barbara M. Kennedy, The Cybercultures Reader, edited by David Bell and Barbara M. Kennedy, Routledge, London and New York, 2002, p.42</br> Florina Iliș, op.cit., p.104</br> Florina Iliș, op.cit., p.249</br>
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
Babeș-Bolyai, Facultatea de Litere, Cluj-Npoca, 2003</br> idem, p.28</br> Barbara M. Kennedy, The Cybercultures Reader, edited by David Bell and Barbara M. Kennedy, Routledge, London and New York, 2002, p.42</br> Florina Iliș, op.cit., p.104</br> Florina Iliș, op.cit., p.249</br>
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
a trimite la sfânta marea biserică din Ierusalim”" . În prezent, manuscrisul original se află în inventarul Complexului Muzeal Bucovina din municipiul Suceava. În anul 1703, domnitorul Mihai Racoviță a scutit satul Toporăuți, proprietate a Mănăstirii Barnovschi, de toate dările: bezmen, iliș, sulgerit, solărit, gorștină, desetină etc. Scutirile de dări acordate satului Toporăuți au fost întârite și de către Dimitrie Cantemir printr-un act din 1710 . Printr-un alt act emis de domnitorul Grigore al II-lea Ghica la 8 martie 1727 "„vornicealului
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
Bădăliță Duicin, 54 ani l Tocitu Ioan, 90 ani l Crișan Radu, 2 zile l Stroian Cătălin, 12 zile l Ovessa Constantin, 83 ani l Sebeșan Ștefan, 69 ani l Ioja Petru, 92 ani l Varga Alexandru, 60 ani l Iliș Ioan, 79 ani l Oală Petru, 89 ani l Andrievici Petru, 67 ani l Ulrich Olimpiu, 70 ani l Neprișanu Maria, 69 ani l Bulucea Aristița, 72 ani l Angaci Petru, 83 ani l Boboiciov Gheorghe, 57 ani l Ciolacovici
Agenda2006-20-06-mica publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284957_a_286286]
-
la gura Cracăului, Saucești, Bașoteni, Fântănele, Dumbrăvița, Telebecinți, Clococina, Cobâcini, Bilosăuți, Dragomirești și Hlapești și iezerele lor, Luciu și Zahorna. În aceste sate, boierii domnului (panii noștri, dregătorii) să nu se amestece și să nu plătească dare, nici posadă, nici iliș, nici podovadă, nici la jold să nu plătească dare, nici la mori, nici la cetate să nu muncească; nici globnicii nici pripășarii să nu ia din aceste sate gloabă, nici tretină, chiar dacă între acești oameni va fi tâlhărie, fie orice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moară. La 1 august 1444, Ștefan voievod întărește mânăstirii satul Balasinăuți, scutindu-l de dări și slujbe. Se poate spune că este primul privilegiu prin care se acordă unei mânăstiri imunitate asupra satului, ai căror locuitori să nu dea “nici iliș, nici podvoadă, nici desetină, nici osluh, nici posadă, nici la moară să nu robească, nici la cetate, nici la vin să nu care, nici la oaste niciodată să nu meargă, nici cu jold și nici vreo altă oarecare slujbă a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dă posibiliatea să vedem care erau dările și slujbele pe care țăranii le prestau în folosul domniei. Se menționează în document că satul va avea de la domnie “mare scutire și mare slobozie pe cinci ani” și „să nu dea nici iliș nici podvoadă, nici posadă nici jold și nici la cetate să nu lucreze și nici la mori și nici buți să nu care și nici fân să nu cosească și nici vreo altă dare sau slujbă a noastră să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se vor așeza în acest sat “să aibă slobozenie”, fie că „vor fi meșteri sau cojocari sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau orice fel de limbă, să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, nici la cetate, nici să nu dea desetină din albine, nici din vii și nici altceva nimic să nu dea, niciodată, în veci”. “Și de asemenea, acești oameni să fie slobozi și să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
parte, se vindea și în Transilvania. Țara era bogată în vii, fiind lăudată pentru asta de mulți străini care ajung în Moldova. Domnul percepea o dijmă din toate viile, numită vinăriciul. O altă dare importantă era aceea din cereale, numită iliș, percepută de jitniceri. Pe lângă dijma din grâne se cultiva grâu în braniștele domnești, Dimitrie Cantemir amintind de braniștea de la Bohotin. Ocnele de sare aduceau venituri însemnate domnului. Țările Române au fost și în această privință dăruite de Dumnezeu, sarea fiind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unii: „Io Ștefan Petru Voievod, dau de știre tuturor slujitorilor câți veți îmbla cu toate slujbele domniei mele pe catastiv, pe cislă ori pe scrisoare să lăsați în pace de dajde, de zloți, de taleri, de galbeni, de sulgiu, de iliș și de alte dări și angherii câte suntu pe alți mișei în țara domniei meale, nici bucatele lor pentru alții să nu se tragă iar cine va face vreun val peste cartea domniei mele de mare certare va fi de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
face ca acest om să se bucure de trai în zilele domniei lui („cât va mai fi viu") și-i enumără scutirile de care va beneficia: „să nu dea nici o dare; să nu robotească nici o robotă; să nu plătească nici iliș; să nu dea cei 50 aspri; să nu dea slugiu, să nu dea stetie; să nu fie învăluit de podvoade; să nu dea groștină de mascuri, să nu fie năpăstuit în afacerile sale, de negoț cu datoriile altor oameni nici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, de dajdie preuțască, de desetină, de stupi, de gorștină, de mascuri, de sulgi, de iliș și 4 poslușnici ai mănăstirei să fie slobozi de orice angărie câte sânt pre alți mișei în țară; iar dumnealui Gligori Hăbășăscul vel stolnic jăluitu-s-a pre sluga noastră Vasile Ponici zloteș că în tărie și peste cuvântul Domniei mele a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dar crede că ar proveni de la activitatea de „pescuit pentru curtea domnească", pentru că „în Bucovina, nu departe de Suceava este un sat anume Iliseșcii, care ar putea să dezvăluie obârșia în antichitate a pescarilor domnești"; Vasile C.Nicolau crede că iliș este chiar „darea ce e percepea asupra peștelui prins și dat în consumație publică." - untu se asigura, negreșit, pentru curtea domnească și, poate, și pentru curtea Sultanului; - bezmenul de ceară era darea de ceară pentru luminarea curții domnești. „Cămerașul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în absența termenului complex originar, este totuși dat ca etimon în dicționarele limbii române: camănă "odgon aflat la partea inferioară a năvodului, de care se pot prinde greutăți de plumb" < sl. kamenĭ "piatră"; coprină "o plantă erbacee" < bg. koprina "mătase"; iliș "impozit pe resurse de hrană" < magh. élés "hrană, provizii alimentare; gustare"; maslu "slujbă religioasă la care se face ungerea cu mir" < sl. maslo "ulei"; măsea < lat. maxilla "maxilar"; nedeie "petrecere câmpenească de sărbătoare" < sl. nedĕlja "duminică" etc. (pentru alte exemple
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]