79 matches
-
de mlădioase, flori cu petale sclipitoare! / Și salbe neasemuite în jurul gâtului gingaș, / Frumos și felurit lucrate din aur; sânul verginal/Îi licărea la fel ca luna-priveliște de neuitat!, iar pe de alta cu periplul efectuat de marele cântăreț al cetății Ilionului, pe parcursul vieții sale modeste, așa cum scriu istoricii, pornind de la Smyrna înspre Tyrsenia și Iberia, ajuns apoi la întoarcere în Ithaca lui Ulises și la Colofon, după care, reîntors la Smyrna, îl găsim și la Neos Teichos, apoi la Cyme, la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pentru a ne aduce imaginea lor? - Nu! Lumina nu e o propagare de raze, cum zbiară păgânul al-Kindi! E lipsită de mișcare, fixă precum stelele din Prima Zi! - Atunci, În acele stele, omul ar fi putut citi splendorile Babilonului, rugul Ilionului și brazda care a marcat Roma, și tronul lui Petru și al doilea Imperiu, și marele Frederic și, În sfârșit, chiar noaptea asta și Întâlnirea noastră... - Cine Îți spune că nu așa este? Dacă... - Hulești, Marcello! Adam a fost creat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
templul preistoric al lui Apollo. Vasile Lovinescu, valorificând materialul documentar furnizat de Densusianu, conchide că aceste colinde sunt în realitate resturi ale cultului lui Apollo hiperboreanul, păstrate în memoria populară de-a lungul generațiilor, adaptate la creștinism. Astfel, „Bunul Dumnezeu”, „Ilion” sau „Alion” din textele colindelor sunt „desemnări diferite ale lui Apollo, care, în urma adaptării la creștinism, a fost asimilat lui Hristos. Este fără îndoială că textele colindelor referitoare la Maica Domnului, care o descriu chinuindu-se să găsească loc în
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Le passė tremblant dans notre mémoire - leș formis de l ‘imagination, nn miriapode fourmillant entre la terre et le ciel, avec tos leș étoiles tombées sur leș notres lèvres - comme une fontaine secrète toujours éclatants ici en Levant Byzances après Ilion... RÂUL CONSTANTINESCU Referință Bibliografica: OMBRE / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
OMBRE de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376030_a_377359]
-
Le passė tremblant dans notre mémoire - leș formis de l ‘imagination, nn miriapode fourmillant entre la terre et le ciel, avec tos leș étoiles tombées sur leș notres lèvres - comme une fontaine secrète toujours éclatants ici en Levant Byzances après Ilion... RÂUL CONSTANTINESCU ... Citește mai mult L ‘OMBRE DE L ’OMBREEn face de la grottedevant des yeux vifsdansent l ‘ombre des âmeset sur leș murs de la grottepassent leș ombres des ombres -l ‘aveugle sarabanded ‘un passė revivrant;masques prehistoriquessans cible passent...Le
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
masques prehistoriquessans cible passent...Le passė tremblant dans notre mémoire -leș formis de l ‘imagination,nn miriapode fourmillantentre la terre et le ciel,avec tos leș étoiles tombéessur leș notres lèvres -comme une fontaine secrètetoujours éclatants ici en LevantByzances après Ilion...RÂUL CONSTANTINESCU... VI. RÂUL CONSTANTINESCU, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1521 din 01 martie 2015. C.V. Râul Constantinescu Mă numesc Constantin Constantinescu și am adoptat pseudonimul literar Râul Constantinescu, pentru a evita repetarea prenumelui în nume.Bucureștean după
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
teatru susținute de el și de I.M. Rașcu și dezbătute în cercul de la „Versuri și proză”, nu sunt lipsite de interes. „Tragedia legendară” Ariana, cu subiect din Antichitatea greacă, este o parabolă având drept punct de plecare raporturile dintre putere (Ilion, regele Naxosului) și învățații care o slujesc (vraciul și filosoful Numidias). Drama Miros de iarbă îi oferă prilejul unei prefețe, adevărat manifest de teatru modern, inovator, în care susține specificitatea textului dramatic, insistând asupra capacității acestuia de „sugestiune și de
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
simbolul falsului, al Înșelătoriei, al ipocriziei și al falsei Împăcări. Orice dar este un obiect și un gest simbolic, care urmărește ceva anume, de regulă o deschidere către cineva sau un avantaj din partea altuia. Calul troian urmărea deschiderea porților cetății Ilionului, care nu putea fi cucerită, și distrugerea, În felul acesta, a adversarilor troieni de către greci, situație care era imposibil de realizat prin confruntarea directă, loială. Din acest motiv, adesea orice dar poate deveni o capcană, un act captativ, ale cărui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lumii occidentale momente importante din istoria culturii naționale și câteva personalități care i-au marcat devenirea: Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Constantin Brâncuși, George Enescu, Ștefan Lupașcu, Constantin Noica, între alții. Șase volume de versuri în limba română - Thanatos (1970), Dărâmat Ilion (1972), Melc sideral (1974), Memoria pădurii (1977), Millenarium (1980), Autobiografie (1985) - cuprind creația să lirica, certificându-i vocația poetica. Siguranță expresiei, autenticitatea și distanțarea față de clișee sunt remarcate de la primul volum, la apariția căruia s-a recunoscut în U. „o
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1982; Existe aún una cultură europea?, Madrid, 1969; Maquiavelo y la pasión del poder, Madrid, 1969; Antinomie della libertà, Florența, 1970; Thanatos, Madrid, 1970; Aporías del estructuralismo, Madrid, 1971; Conversaciones actuales (Politică, cultura, arte), Madrid, 1971; Dărâmat Ilion, Madrid, 1972; Genesi e vicende dello strutturalismo, Pisa, 1972; Mis ventanas abiertas, Madrid, 1972; Supervivencia de la literatura y del arte, Madrid, 1972; Breve teoría e historia de la cultura, Madrid, 1973; Cultură y vanguardia, Madrid, 1974; Melc sideral, Madrid, 1974; Idea
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
și inteligența șlogosț artizanului. Amândouă stau la baza operei de artă. De altfel, (B) orice lucrare de acest gen, precum și toate obiectele de artă poartă semnătura autorului și a creatorului lor: «Polignot din Thasos, fiul lui Aghaophon, a pictat ruina Ilionului». Se poate constata ușor că, Într-adevăr, el a fost cel care a pictat-o. Nu Încape vorbă că, fără culorile pe care le-a pisat și le-a amestecat, n-ar fi putut realiza nici compoziția, nici opera de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
să nu fie știrbită de nici o speculație interpretativă: "Care ți-e neamul? Cetatea ta care-i? Părinții tăi cine-s? (s.n.)" (preluare din Homer, Odiseea, I, 170). Cultura lui Claudius oferă și posibilitatea replicii de asemenea livrești, intertextuale ("Tocmai din Ilion vântul m-a dus pân... la tărâmul ciconic" Homer, Odiseea, IX, 39), remarcate și de naratorul care, implicit, își declamă, printre rânduri, intențiile parodice: "Însă versul următor, în egală măsură homeric (s.n.), ar fi fost mai adevărat: Ilion unde surpat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Tocmai din Ilion vântul m-a dus pân... la tărâmul ciconic" Homer, Odiseea, IX, 39), remarcate și de naratorul care, implicit, își declamă, printre rânduri, intențiile parodice: "Însă versul următor, în egală măsură homeric (s.n.), ar fi fost mai adevărat: Ilion unde surpat-am cetatea, stârpind pe localnici (s.n.)"150 (Homer, Odiseea, IX, 40). Insistența cu care Seneca punctează aparițiile textului homeric doar pentru a le lua, mai apoi, în derâdere atestă fără echivoc intențiile parodice ale operei de față. Deși
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
articulare; • gradul de înclinare a apofizelor spinoase. În plan frontal coloana vertebrală este rectilinie, în timp ce pe verticală linia sa de simetrie este dată de platforma sacrată, care o menține în echilibru în plan frontal. Osul sacrum, împreună cu perechile de oase ilion, ischion și pubis formează bazinul, care, prin modificarea poziției sale în plan antero-posterior, poate influența echilibrul în plan sagital. În cazul scoliozelor posturale de gradul I, acțiunile vizează corectarea lor prin exerciții fizice asimetrice, în paralel cu preocuparea pentru imprimarea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
rândul lor, bărbații au bazinul mult mai strâmt, mai înalt și mai robust, pentru că nu sunt în stare să nască și nici nu se va întâmpla curând acest lucru... În timpul studiilor mele de medicină, am fost uimit să aflu că ilionul, acel os al bazinului care iese în evidență la fetele slabe, își trage denumirea de la numele grecesc al cetății Troia. De aici vine și titlul epopeii antice Iliada. Tot cam așa este și bazinul fetei, ca un fel de cetate
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
glorios în cetatea Tebei, cine ar fi cunoscut-o pe Evadne? Alcesta nu ar fi celebru, dacă Parcele nu ar fi decis moartea prematură a soțului ei, Admet. Dacă un altul și nu Protesilau ar fi debarcat primul pe malul Ilion-ului, nu s-ar vorbi de Laodamia... Ergo, și afecțiunea Fabiei ar rămâne necunoscută (chiar dacă Ovidiu ar fi preferat acest lucru), dacă vântul ar fi suflat mereu favorabil în pânzele poetului. Poetul încheie prin a cere indulgență de la Cezar, nu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
finele observații ale primului ei cititor, domnul Vlad Zografi. Nu pot să-i mulțumesc îndeajuns. P. C. Ahile în preistoria Iliadei Iliada este, într-un fel, un titlu amăgitor: epopeea nu narează, dintre cei zece ani cât au asediat aheii Ilionul (celălalt nume al Troiei), decât nouă săptămâni dintr-al zecelea an, iar ce se petrece în acest răstimp de cumpănă are drept protagonist pe Ahile. Epopeea este așadar, de fapt, o Ahileidă și nu poate fi înțeleasă fără a ști
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
luptă. Ruperea de echilibru pe care o produce inactivitatea de numai trei zile a lui 41 Ahile era gata să le aducă troienilor biruința. Dar Ahile se întoarce, crâncen, în luptă și îl răpune pe Hector. Din acest moment, soarta Ilionului pare hotărâtă. Însă n-a fost scris așa. Mai târziu, în afara poemului, Troia va fi cucerită de Odiseu, printr-o stratagemă. În această lumină sinistră, Iliada apare ca un poem tragic și totodată ironic: atâția ani zadarnici și atâta sânge
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
-a învățat ce e durerea omenească. Din toată poezia lumii, cea mai bogată în lacrimi este poezia Iliadei: ape care curg, negre, pe pieptul unei stânci. Lacrimi vărsate de durerea morților iubiți. Iar dinspre pământul acela însângerat și de pe înălțimile Ilionului se înalță spre cer, cu tânguirile, o atât de mare suferință omenească, încât în adâncul cerului senin și incandescent al Iliadei se vede întunericul. Hades Morților din epopee nu le e făgăduită o altă viață vrednică de numele acesta. E
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
glas, adesea. Fiind însă tocmai ce știa că este, niciodată, când își afirmă 115 excelența, vorbele lui nu sună a fanfaronadă, nici măcar atunci când, vorbind despre sine, își spune - ca despre altul - „Ahile“ și proclamă că, de când s-a retras el, Ilionul întreg s-a încumetat la luptă doar pentru că nu vede venind împotrivă-i strălucirea coifului său. Și nici chiar când îi spune lui Licaon „nu vezi cât sunt de mare și cât sunt de frumos?“ și îi amintește lui Asteropeu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
târziu, o Ahileidă și Patrocliadă, povestea unei fapte mai pline de glorie decât oricare alta, săvârșită de doi prieteni, cei mai viteji războinici ai timpului lor. Și ar fi putut să fie așa, dar n-a fost. Când a căzut Ilionul, vântul bătea de-o vreme peste mormântul lor de lângă mare, priveliște pentru călătorii din larg și semn peste vremi. Odată plecați spre Troia, apoi ajunși și rămași acolo, s-au despărțit o singură dată, iar atunci i-a despărțit moartea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
finele observații ale primului ei cititor, domnul Vlad Zografi. Nu pot să-i mulțumesc îndeajuns. P. C. Ahile în preistoria Iliadei Iliada este, într-un fel, un titlu amăgitor: epopeea nu narează, dintre cei zece ani cât au asediat aheii Ilionul (celălalt nume al Troiei), decât nouă săptămâni dintr-al zecelea an, iar ce se petrece în acest răstimp de cumpănă are drept protagonist pe Ahile. Epopeea este așadar, de fapt, o Ahileidă și nu poate fi înțeleasă fără a ști
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de luptă. Ruperea de echilibru pe care o produce inactivitatea de numai trei zile a lui Ahile era gata să le aducă troienilor biruința. Dar Ahile se întoarce, crâncen, în luptă și îl răpune pe Hector. Din acest moment, soarta Ilionului pare hotărâtă. Însă n-a fost scris așa. Mai târziu, în afara poemului, Troia va fi cucerită de Odiseu, printr-o stratagemă. În această lumină sinistră, Iliada apare ca un poem tragic și totodată ironic: atâția ani zadarnici și atâta sânge
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
-a învățat ce e durerea omenească. Din toată poezia lumii, cea mai bogată în lacrimi este poezia Iliadei: ape care curg, negre, pe pieptul unei stânci. Lacrimi vărsate de durerea morților iubiți. Iar dinspre pământul acela însângerat și de pe înălțimile Ilionului se înalță spre cer, cu tânguirile, o atât de mare suferință omenească, încât în adâncul cerului senin și incandescent al Iliadei se vede întunericul. Hades Morților din epopee nu le e făgăduită o altă viață vrednică de numele acesta. E
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mare glas, adesea. Fiind însă tocmai ce știa că este, niciodată, când își afirmă excelența, vorbele lui nu sună a fanfaronadă, nici măcar atunci când, vorbind despre sine, își spune - ca despre altul - „Ahile“ și proclamă că, de când s-a retras el, Ilionul întreg s-a încumetat la luptă doar pentru că nu vede venind împotrivă-i strălucirea coifului său. Și nici chiar când îi spune lui Licaon „nu vezi cât sunt de mare și cât sunt de frumos?“ și îi amintește lui Asteropeu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]