102 matches
-
mult PIB decît toate industriile împreună. Artele și domeniile high-tech dezvoltă creativitatea și creează profit și locuri de muncă, sunt printre noile izvoare ale creșterii. Piața mondială a fonogramelor ilustrează perfect importanța și profunzimea mutațiilor în curs în profitul industriei imagina rului. Cultura apare deci ca un atu (și) economic major, cu condiția subînțeleasă a calității și a unei bune promovări, a racordării la rețelele de comunicații globale. Tehnologia precede și structurează economia. Tehnologia determină mijloacele de producție și le determină
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
din secvența XIII a cărții: (Și totuși tu cititorule îngâmfat ai voi înțelesul poemului) Un poem ca atâtea alte stele ca atâtea alte plante Dar nu simți cum izbucnește din țesuturile mele o flacără Nu simți cum armăsari năzdrăvani gândurile imaginele mănâncă jăratec Sângele meu ca o lance izbește lespezile cerului Deschidă-să mormintele și iasă fiul omului Pumnii mei zguduie temeliile soarelui Temeliile nopților Și ca Prâzlea cu cuțitul insomniei sub bărbie aștept venirea pasărei măiastre .......................................... Când izbucnirea magneziului într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
acestuia nu erau susținute de o cultură corespunzătoare, așa că manevrarea abstracțiunilor l-a pus mereu în dificultate. Totuși, încă din articolul de tinerețe Poezia viitorului, el își dădea seama că pe viitor poezia "nu va mai fi decît muzică și imagină"; observă mai tîrziu că acel "cult al formei", vizibil în toată gîndirea europeană din jurul lui 1900, oglindea de fapt "complexitatea sufletului modern"; poet simbolist prin excelență, Macedonski vedea în acest curent literar mărturia evoluției naturale a artei, deoarece poezia "n-
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
face plăcere! Iar jocurile presupun întotdeauna să ai și cu cine le încropi. Cam bruscă trecerea asta de la balamuc la joacă, nu credeți? - Haideți să ne jucăm puțin, domnule Emil Brumaru. Am citit că vă place să faceți cadouri năstrușnice. Imagina-ți-vă care ar fi cel mai potrivit cadou pentru: Maia Morgenstern, Adriana Bittel, Elena Udrea, Mihaela Rădulescu sau Andreea Marin (la alegere), Michelle Obama, Ioana Pârvulescu, Angelina Jolie, Jennifer Lopez. - Îmi pare rău, uite că acum, așa, tam-nesam, nu
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
în 1977. Blocul a fost consolidat în 2009-2010. Construcție inaltă de beton armat, aflată pe strada Austrului, construită înainte de război, demolată după cutremur. Stâlpii de beton armat au fost fracturați în timpul cutremurului. Clădiri noi, construite înainte de cutremur, după război. Prima imagina reprezintă zidăria de umplutură avariată. În a 2-a imagine apar pereți de beton armat fracturați. Blocul Carlton, cea mai înaltă clădire de beton armat din Capitală, în 1940, prabușită în urma cutremurului din același an, făcând peste 130 de victime
Vezi cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur ca în 1977, dacă nu se fac consolidări () [Corola-journal/Journalistic/24749_a_26074]
-
la Antipa, au folosit cursul scurt de mitologie, parcă unul extras din repovestirile lui Alexandru Mitru, au stocat miloane de litri de apă ca să sugereze" apa și au creat cel mai impozant ceremonial kitsch pe care și-l putea cineva imagina. Dar, pînă la urmă, cred că a meritat. Spiritul lui Zorba se poartă pe deasupra insulelor ca pașii lui Iisus peste ape. Pentru o ficțiune zdravănă, poți să dai dracului orice realitate. Fie și pe aceea a Jocurilor Olimpice care s-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
frică de Gabriele Salvatores, bazat pe românul lui Niccolo Ammaniti. În cea mai fierbinte vară din secol, șase copii sunt singurii care îndrăznesc să se aventureze în afara cătunului, așa începând o aventură mult mai periculoasă decât și-ar fi putut imagina ei. Iată oferta Noului Cinematograf al Regizorului Român, pentru perioada 1 - 5 septembrie 2013 Duminică, 1 septembrie 14:30 Io non ho paura/ Nu mi-e frică de Gabriele Salvatores. Italia. Bazat pe românul lui Niccolo Ammaniti. Mister/ Thriller/ Dramă
Un film magic despre supraviețuire la NCRR, în prima zi din septembrie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/74132_a_75457]
-
rochii de seară, fetițe frumoase gătite în catifeluri asortate cu pantofi de lac, emoții, zîmbete, o atmosferă de mare bucurie și solemnitate. Discret, am urcat cu toții, dirijați de maestrul de ceremonii, de paji și de actorii de la „curte" spre Oranjerie. Imagina-ți-vă, vă rog, tot spațiul unei săli de bal, să spunem, decorat à la époque, numai și numai din bîrtie. Draperiile, podoabele mesei, rochiile somptuoase de epocă, perucile ample, fiecare detaliu sau accesoriu creat și realizat din cea mai
Farmecul cetății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5990_a_7315]
-
cerul de ce să-l mai trimit,/ Cu întunecimea violetelor,/ Să-ți spună locul unde moare/ Pasărea de larg,/ Visând spre soare?// și inima dece să ți-o trimit?/ E moartă ca o pădure mută./ Și spaima te va întuneca/ Când imagina ta/ O vei ști pierdută." Demisia realității aruncă visul în derizoriu. E singura concluzie a unui volum care se repetă mult, pe aceleași teme minore, piano, susurînd încet melodia unei agonii împăcate. Înainte de Legende, schițe de poem fantastic, cu imagini
Desen discret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6904_a_8229]
-
si apoi greu de plasat în registrele stilistice ale romanei; singurele repere rămîn contextul în care cuvîntul a fost găsit - si analogia. Cu timpul, trecînd o anumita modă sau dispărînd obiectul, în situația străinului ajung chiar vorbitorii nativi: ne putem imagina (n-ar fi, desigur, o dramă - ci aproape o comedie) autorul de ediții critice care, pentru a pune o notă la un text românesc din secolul al XX-lea, răscolește disperat dicționare și enciclopedii pentru a afla ce era, în
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
de parcă ar fi explodat o bombă nucleară", a declarat Tommy Muska, primarul orașului West din Texas, pentru CNN. "Un nor mare sub formă de ciupercă. Multe persoane au fost rănite. Multe persoane nu vor fi aici mâine", a adăugat el Imagina postată pe Twitter pare să confirme asemănarea făcută de primar.
Imagine apocaliptică cu explozia din Texas: A fost ca o bombă atomică by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/56402_a_57727]
-
în aceste șapte povestiri dintr-o perspectivă liturgica, dar nu mai puțin intelectuală, percepută și la scriitorul francez Julien Grack, a cărui atracție spre ambianța dominată de miracol și mister este captata poetic. Actul propriu-zis de a compune ori măcar imagina le făcea să existe în ordinea unui gen de intelectualism epicureic, cum subliniază însuși autorul în Epilog (p. 99), întregind cartea în mod sugestiv. E un moment literar cu urmări răscolitoare în sufletele celor ce se vor aplecă asupra prezentului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ipoteza pe care tocmai am expus-o, am simțit că mă aflu pe un teritoriu minat. Oare nu sunt „ei“ = sectanții Aum oglinda „noastră“ = a oamenilor de rând? Normal că imaginea din oglindă este mai întunecată și mai distorsionată. Schimbi imaginele convexe cu cele concave, înlocuiești minusul cu plusul și lumina cu umbrele. Dacă luăm nuanțele întunecate, cele două imagini vor fi izbitor de asemănătoare. Unele detalii par să se completeze între ele. De aceea evităm contactul direct cu oglinda și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
face să se îndoiască de sine însuși și că poate e rar un om care să se descurajeze mai lesne ca Dimitrescu. Altfel veți fi băgat de seamă cumcă are mult talent, deși fantazia îneacă reflecțiunea. Numai, drept vorbind, mama imaginelor - fantazia - mie-mi pare a fi o condițiune esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opere de arte nici nu se vede; deși palidele figuri ale unor tragediani își arată mai mult oasele și dinții decât
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
adevărului trist și sceptic, învins de cătră colorile și formele frumoase, e ruptura între lumea bulgărului și lumea ideei. Predecesorii noștri credeau în ceea ce scriau, cum Shak[e]speare credea în fantasmele sale; îndată însă cu conștiința, vind [gîndul] că imaginele nu sânt decât un joc; atuncea, după părerea mea, se naște neîncrederea sceptică în propriile sale creațiuni. Comparațiunea din poezia mea cade în defavorul generațiunei noi, și - cred cu drept. [1v] Încă una. Mi se pare că strofa a treia
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
previziunile prezentate aici sunt în mare măsură speculative. Aceste previziuni pot părea cu adevărat bizare și greu de acceptat. Totuși, mi-aș permite să-mi păstrez opinia că acest exploziv viitor extrem se apropie mai repede decât își poate cineva imagina, mai repede decât se poate pregăti cineva pentru a-i face față. Mituri moderne, viziuni proiectate în viitor Cinematograful modern surprinde pe peliculă vise, temeri și speranțe ale trecutului mitic, dezvăluind în același timp, viziuni proiectate în viitor. Fanii filmului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
întreprinde să (conceapă) pri[ceapă] o activitate artistică în arhitectonica sa nu poate să-și tragă tăria sa decât din știința din prezinte. Pre cât e {EminescuOpXIV 217} de îngrijit opul de-a discompune greul nutriment metafizic prin substanța de imaginelor (***, sensibile) pline de sens, de Anschauungen, de esemple, spre a-l face mai de mistuit pentru aceia cari nu sânt obicinuiți c-un astfel de nutremînt, totuși el lăsa să pătrundă prin toată compozițiunea și împărțirea (membrarea, Gliederung) sa asprimea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și frumusețe caracterele create de poet. Așadar eventuala sa individualitate deosebită (besondere) actorul o face instrument pentru arte, întrebuințînd-o (întru) la înfățișarea formelor create din fantazia liberă. Așadar personalitatea dată de natură trebuie formată, cultivată (Gebilde), făcută capabilă spre sensualizarea imaginelor poetului. Docamdată ea ni se arată așadar ca material când pe care omul trebuie a și-l supune și a-l face (semn) mediu (Zeichen) al ideei. Cât de puțin cuget într-adevăr, adică cuprinde natura lucrurilor în cugete omul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
caracterul dramatic întocmai așa precum l-a conceput și l-a adus la lumină poetul. Cât spațiu îi cedează esecuțiunea celor în parte abia (notate) notificate de poet, mijlocirea tuturor condițiunilor (împregiurărilor) și simțirilor în (fine) genere totala vivificare a imaginei până în detaliul unui om complect, ne rămâne să dezvoltăm în alt loc, unde vom face de obiect al scrutațiunilor noastre reprezintarea (reproducerea) caracterelor pentru sine. Cât de puțin pare aci a contribui artistul la realizarea poetului, pentru că cest din urmă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numește mai mult declamator decât actor. Portretul ce ni-l creionează Tieck despre el în Foile sale dramaturgice îl așează cu totul în categoria acelora cari sacrifică individualul idealităței abstracte. "Kemble generaliză individualul și, după ce a tras în jos singularitatea imaginei sale și minunata varietate a cugetelor, espresiunilor și a simțirei într-un element general a unui gest nobil totdeuna demn și a unui ton monoton, încet, plângător, jumătate cântând, îl vezi că și-a ales unele momente mari pe care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în parte până la artist dramatic și de-a câștiga treptele ce rezultă necesarminte din noțiunea însăși întru dezvoltarea acestei arte. Toată artea se-ntemeiază pe fantazia liberă. Această putere a generalităței, de-a privi adică (ținoarea) coprinsul rațiunei în forma imaginei și de-a se subiectiza într-această formă, este condițiunea negativă a orce activitate artistică. Însă fiecare arte în parte cere Lessing, cel mai mare critic al timpului său, a putut dar, dus de puterea sa critică, să zică cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e însă de dătoria declamațiunei artistice, a celei poetice mai cu seamă, ca să readucă prin intonare aceste semne ale inteligenței iarăși la simbolismul lor. Căci prin aceasta se produce în elementul vorbirei o pătrundere reciprocă a formei și coprinsului, a imaginei și intuițiunei, cari constituiesc oarecum ființa a toată arta. Urmează din cele zise că, cu cât e vorbirea mai apropiată de mișcarea curată a cugetărilor, cu cât e mai abstract coprinsul ei cu-atît mai mult trebuie să se modereze accentul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
elegantă și rezervată, cu un aer de "nu mă deranja", cu degetele lungi, frumoase, ce nu păreau a fi făcute să ducă vreo plasă cu morcovi, acest lucru fiind, evident o absurditate. Așa slabă, firavă, fără pântec, Carmina și-o imagină, pe plajă, întinsă pe spate, cu genunchii puțin flexați în sus poziția lăsând să se reliefeze, pe sub tegumentele subțiri, osatura toracelui ce poate fi numărată precum clapele unui pian și forma adâncită, ca de covată, a abdomenului. Ei, bine, tânăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ea. Fana avea un fel de a gândi rectiliniu, o umbră, o amintire nu însemna un pericol, ea se temea de cei vii, fiecare femeie însemna pentru ea o rivală posibilă, avea un simț al proprietății acut. Carmina și-o imagină pe cealaltă soție a lui Dimitrie, dimineața, cum deschide ochii albaștri cu un fel de greutate, cum coboară din pat și înaintează precaut spre fereastră, înlătură draperia și se sperie singură de vaierul inelelor pe vergeaua metalică. La ora aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Norman, la Început am crezut că „problema antropomorfică“ - faptul că nu putem concepe viața extraterestră decât ca fiind fundamental umană - s-ar datora unui eșec al imaginației. Omul este om, tot ce cunoaște este omul și tot ce-și poate imagina este legat de ceea ce știe. Și totuși, după cum vedeți, nu este adevărat. Ne putem imagina o mulțime de alte lucruri. Dar n-o facem. Așa că trebuie să existe o altă motivație. Iar eu cred că răspunsul constă În aceea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]