248 matches
-
for the political actors. Keywords: elections, public relations, events, political parties, Republica Moldova. Iluzii electorale spulberate: "revoluția crizantemelor" La aproape un an după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, sistemul politic din Republică Moldova atinge un nivel de destabilizare și erodare imagologica fără de precedent. Calificativul "stat captiv" este preluat din textele ziaristice în declarațiile publice ale formatorilor de opinie și ale liderilor politici din țară. Mai mult, înalți funcționari europeni se pronunță public vizavi de controlul instituțiilor de stat concentrat în mâinile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
modelului politic anglo-saxon (englez/britanic/ american) în România secolului al XIX-lea nu a fost racordata unui studiu lexicografic care să surprindă gamă largă a terminologiei politice importate din tradiția sus-amintită. Mai mult, nu s-a realizat încă un studiu imagologic care să reflecte cum se raportează tânărul Stat român la un standard al orânduirii politice considerat, datorită caracterului sau incorporant, "ideal". Relația dintre începuturile civilizației politice românești (stadiul de alfabetizare politică) și tradiția anglo-saxonă ar putea fi urmărită din trei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de critici, n-au ajuns la cunoștința mea. I-aș fi întrebat pe autori dacă era posibil să fac ca și cum unele documente mai puțin pe placul nostru pur și simplu n-ar fi existat. - Spuneți-mi acum... Unele dintre tendințele imagologice își propun ca miză - politică, să spunem - deconstruirea unor stereotipuri. - Așa este și pe bună dreptate. - Credeți că lucrarea dumneavoastră a creat o imagine mai obiectivă a românului, a arătat una mai obiectivă? - Care este imaginea obiectivă? Există așa ceva? Nu
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
de idei și abordări între istorici români și italieni privind raporturile românilor cu Sfanțul Scaun, domeniu de cercetare marginalizat până în 1989. Sunt astfel evidențiate atât aspectele doctrinare și istorice ale acestor raporturi, dar și cele culturale în general (artistice, literare, imagologice). Acestea din urmă sunt analizate și comentate, printre altele, în studiile semnate de Ioan-Aurel Pop (Îl Cristianesimo presso i Romeni - tra Occidente e Oriente) și Veronica Turcuș (Teologia ed espressione architettonica nel Duecento: l'esempio del monastero cistercense di Carta
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
pildă când - cu prilejul unei burse de studiu în Germania - am avut acces și la Arhiva diplomatică a Ministerului de Externe german, aflată atunci, nu mai știu dacă și acum, la Bonn. Era la scurtă vreme după publicarea studiului meu imagologic "Noi" germanii "noștri" care a cuprins răstimpul de la primele ecouri despre germani în spațiul lingvistic românesc până la intrarea țării în primul război mondial și pe care intenționam să-l continui cu o privire cuprinzătoare asupra perioadei interbelice. încât, printre altele
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
în care un persan s-ar întreba el însuși pe sine, autoflagelant, cum poate fi nimic mai mult decât ceea ce este. Recentul eseu masiv al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor (București, Humanitas, 2003), repune, în termenii unui incitant excurs imagologic, mult disputata chestiune a identității comunitare. Ea e abordată acum, o dată în plus, la modul provocator-polemic, adică întrucâtva în descendența întrebării cioraniene despre cum se poate să fii român. Perspectiva imagologică a Ruxandrei Cesereanu ar putea fi situată, cred, în
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
București, Humanitas, 2003), repune, în termenii unui incitant excurs imagologic, mult disputata chestiune a identității comunitare. Ea e abordată acum, o dată în plus, la modul provocator-polemic, adică întrucâtva în descendența întrebării cioraniene despre cum se poate să fii român. Perspectiva imagologică a Ruxandrei Cesereanu ar putea fi situată, cred, în linia eseisticii antipatriotarde a lui Cioran (cel din Schimbarea la față a României), a lui Ionesco (mă gândesc în special la o declarație ionesciană, autopedepsitoare parcă, din perioada sa românească: "Dacă
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
a românului. Tot ele conturează artă realismului magic creat de Rushdie, o formă de postmodernism diferită de cea a scriitorilor sud-americani, de pildă, datorită contopirii a doua tradiții străvechi, total opuse: cea britanică și cea indiană. Interesantă este și mutația imagologica pe care o operează acest scriitor al exilului atunci cand scrie despre India. Conform teoriilor imagologice, națiunile au o imagine despre sine (self-image), creată din interior, si o imagine despre alte națiuni (hetero-image), creată din exterior. În cazul lui Rushdie (a
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
diferită de cea a scriitorilor sud-americani, de pildă, datorită contopirii a doua tradiții străvechi, total opuse: cea britanică și cea indiană. Interesantă este și mutația imagologica pe care o operează acest scriitor al exilului atunci cand scrie despre India. Conform teoriilor imagologice, națiunile au o imagine despre sine (self-image), creată din interior, si o imagine despre alte națiuni (hetero-image), creată din exterior. În cazul lui Rushdie (a cărui situație nu este unică, ci se aseamănă cu cea a altor scriitori expatriați precum
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
a masificat și nivelat în jos instrucția, statul, marile corporații și universitățile cultivă numai ce aduce profit imediat și servește interesele neoliberalismului global, gîndirea critică, subversivă e programatic inhibată de noul Sistem, statul național e, tacit sau pe față, delegitimat imagologic. Singura finanțată și promovată, prin tot felul de fundații externe și ONG-uri bine orientate, este literatura corectă politic, o floare la butoniera globalismului neoliberal, cu anticomunismele, hedonismele autenticiste și avangardele domestice aferente transformate în modă oportunistă. Să tot merite
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
când danezul străbate stepa dobrogeană și navighează în sus pe Dunăre, cu scurte popasuri la țărmul valah. Faptul că Andersen vede - e drept, cam în grabă - "ierboasa Valahie", după ce trecuse prin Grecia și Turcia, e un interesant subiect de analiză imagologică. Ajunși în capitala ungară, călătorii secolului al XIX-lea declarau, entuziasmați de baia turcească și de minaretul de aici, că se află la porțile Orientului; dacă mai apoi adăstau prin Țările Române, însemnările lor se reduceau, cel mai adesea, la
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
intelectualii care au colaborat, care au servit regimul cu scrisul lor și uneori chiar cu fapta (Titus Popovici, Petru Dumitriu ș.a.), se degajează de orice responsabilitate". Cartea lui Mircea Anghelescu se încheie cu un fermecător și plin de umor periplu imagologic - Parisul și parizienii văzuți de exilații români. Ion Heliade Rădulescu, Kogălniceanu, Ion Codru-Drăgușanu, Xenopol, Iorga și atâția alți intelectuali români de acum un veac, un veac și mai bine, care poposesc în capitala Franței, cu toții au o atitudine ambiguă, "de
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
pentru Sorin Alexandrescu definirea "românului" a coincis cu redefinirea propriei identități: "La București fac adesea gafe "de străin" dar, după 24 de ani la Amsterdam, nimănui nu-i trece prin minte să mă considere olandez." Astfel, apare justificat un demers imagologic: românii văzuți prin ochii unui "romstrăin", cum plastic se exprimă autorul. Identitate în ruptură este o culegere de articole, interviuri, conferințe întinse de-a lungul ultimilor douăzeci de ani. Punctul comun este ușor de stabilit. Dubla identitate personală este adusă
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
care sintagma ARMATA ROMÂNIEI era rostită, cu respect, de președintele țării, de premierul de la Palatul Victoria, de ministrul apărării, din acel moment, și de șeful Statului Major General, care priveau spre Trustul de Presă al instituției militare, ca spre arma imagologică de care aveau nevoie. Războiul de atunci, ca și cel de azi fiind - după cum se și vede - unul marcat de operațiuni psihologice. Dar nicio clipă a unei campanii, precum cea din Afganistan, nefiind posibilă fără prezența unor militari profesioniști, cu
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
vehiculate de istoricul N. Georgescu, Ilina Gregori se ferește de contaminări. Nimic din teoriile conspiraționiste care învăluie, în timpul din urmă, ziua de 28 iunie 1883 nu răzbate în pagină. Doar câteva detalii, istoricește neglijabile, își fac loc în construcția raționamentului imagologic propus aici. De pildă, faptul că, în tragica după-amiază de vară dinaintea internării în sanatoriu, Eminescu perorează, la Capșa, într-un furtunos crescendo. Criza, de care întregul guvern pare a fi vinovată, nu-și poate avea soluția - spune gazetarul de la
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
cele ale Liceului "Mihail Sadoveanu", pe care l-a absolvit în 1962. În anul 1967 a fost admisă la Facultatea de Filologie a Universității din București. Ulterior a susținut un doctorat în științe psihologice, specializarea psihologie mass-media, cu teza "Creația imagologică - Rolul mass-media". În anul 1968 a început colaborarea cu radioul public. În perioada 1975 - 2003 a fost redactor de emisiuni radio și TV culturale și educaționale la Radioteleviziunea Română, iar, după 1990, realizator. ANA MARIA SIRETEANU. A deținut, tot după
ANA MARIA SIRETEANU, fostul director al Radio România Cultural, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80759_a_82084]
-
Galilée, 2000, tr. rom. în pregătire) sau în volumul mai recent Réouverture aprčs travaux (Paris, Gallilée, 2007, (tr. rom. în pregătire) privesc această articulație dintre poetic și antropologic. O articulație care enunță limitele omului contemporan: stăpân al tehnicii, al instrumentarului imagologic și, tocmai prin aceasta, deposedat de logos, expediat în impersonalitatea mersului Istoriei, a iraționalului pur. Domnia individualității și schimbarea categoriilor existentului nu prevestesc nimic bun, spune Deguy, întrucât nu oferă decât pustiul lui intellectio: o Lebenswelt caricaturală, unde vitalitatea kitsch
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
și destinul politic al propriei lor țări. Albert Memmi (The Colonizer and the Colonized, 1967, p. 82) este și el de părere că relația colonizator/colonizat nu se reduce numai la o relație de putere, ci include și o componentă imagologică importantă, bazată pe o serie de clișee prin care colonizatul apare ca tot ceea ce colonizatorul nu este: fiecare defect se proiectează asupra colonizatului, pe când fiecare calitate pe care acesta nu o are se proiectează asupra colonizatorului. Acest proces este complex
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
într-o singură arie majoră de investigare, după cum a apărut și dificultatea de a recunoaște, integra și reflecta propria diversitate etno-culturală. Frontierele lumii postcoloniale nu mai sunt doar politice sau lingvistice, ci au devenit mai degrabă imaginative, bazate pe stereotipii imagologice. Pe de altă parte, e la fel de greșită ideea că fostele colonii nu pot face nimic important și că tot ce se întâmplă acolo se datorează colonizatorilor: o cultură străveche, precum cea a Indiei, bunăoară, nu poate sub nici o formă fi
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
de fiecare națiune în parte sunt redate cel mai bine. Scriitorii descompun și recompun sensurile istoriei, punându-și întrebări și căutând să rezolve ambiguitățile. Uneori delicat și subtil, alteori agresiv și zgomotos, ei luptă împotriva unei omogenizări provocate de paradigme imagologice nivelizatoare. Disonanțele culturale, parte a unui vocabular anacronic și conservativ, nu își mai au locul în discursurile postmoderne globalizante și hibridizante. În dorința lor de a nu fi acuzați de provincialism cultural, scriitori postcoloniali preferă să pășească într-un loc
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
Poate chiar militară. Numai estetică, nu. Pentru, chipurile, înnoire metodologică. E și în literatură vremea tuturor posibilităților, mai ales a celor imposibile. Așteptăm și oferte de istorii științifice. Câte științe, tot atâtea istorii literare: istoria matematică, fizică, chimică, biologică, psihanalitică, imagologică, oenologică etc. a literaturii române?! Ar mai fi loc de istorii neistorice sau chiar antiistorice - toate aducând căi neumblate sau îndreptând către acestea. Trăim, se spune, vremuri postistorice, dacă nu transistorice. O tempora, o mores sau: Vai ce timp și
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
acțiuni în principal proactive, fapt care se regăsește în reflectarea corectă a punctelor de vedere ale ministerului; ... c) se asigură că ministerul răspunde la solicitările presei în mod eficient și că mesajele transmise sunt unitare și coerente; ... d) evaluează riscurile imagologice și propune măsuri de remediere; ... e) se implică în gestionarea situațiilor de criză, propune și implementează planuri de acțiune; ... f) participă la evenimente interne și externe, relevante din punctul de vedere al comunicării; ... g) exprimă, dacă este cazul, poziția ministerului
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
afacerilor personale sau familiale, liderii sindicali vor continua manevrele păguboase din anii trecuți: fragmentarea protestelor, ca să pară că nu sunt destui oameni în stradă;orientarea mitingurilor spre parlament sau guvern, astfel încât protestele să se desfășoare în piețe mari, fără impact imagologic. Astfel, liderii sindicali sunt acoperiți față de membri (am organizat proteste), dar și față de regim, căruia nu-i cauzează probleme. Puterea nu se teme de aceste proteste în sine, cât de perspectiva ca membrii de sindicat să pornească, de la aceste manifestări
Băsescu se teme de manifestările străzii. Cum va fi protejat Palatul Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/47634_a_48959]
-
în primul rând, este nevoie de o cultură de stânga și aceasta trece prin cultivarea dezbaterii ideologice"5. Același mesaj de extindere a bazei electorale a fost lansat și după 2014, dorindu-se explicit o îndepărtare de un anumit model imagologic considerat păgubos de noii lideri ai partidului. Liviu Dragnea spunea, în 2015: " Vom gândi un nou proiect politic, un nou proiect pentru societate, vom deschide partidul la o dezbatere despre modernizarea stângii, a societății românești și pentru această vom aduce
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
teze de doctorat și licență dovedesc că obsesiile identitare postmoderne, cu precădere cele comunitare, interesează din ce în ce mai mulți istorici, filozofi, scriitori, psihologi și critici. Nici nu e de mirare: un asemenea domeniu, marcat interdisciplinar, posedă un dinamism ieșit din comun; țesătura imagologică este, prin excelență, eterogenă și în continuă schimbare. Imaginile pe care un popor le generează de-a lungul istoriei sale sunt legate de impresiile cele mai variate, de la stereotipuri caricaturale grave, bazate pe refuzul cunoașterii reale a unui popor, până la
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]