550 matches
-
tot o bănățeanca, frumoasa și îndrăgostită și ea de costumele populare, si care trăiește împreună cu Marius o emoționantă poveste de dragoste, împărțită între pasiunea pentru textile și cea pentru iubitul ei. Cei doi mi se par coborați parcă din timpuri imemoriale, iar eu asist muta la acest spectacol unic. Pare că cerul a deschis o portiță în casa această și și-a trimis alaiul de Sânziene și fecioare frumoase pentru a asista la această sărbătoare rurală, a frumuseții și splendorii rustice
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
ca să fiu cât mai bine auzită. Vă rog să mă ascultați: nu despre invadatori este vorba acum. Eu vreau, totuși, să vă reamintesc un scurt fragment din povestea celor “ Cinci seminții ” scrisă de părintele istoriei Hesiod, care datează din timpuri imemoriale în care se vorbește despre acești Prea-fericiti ai Infernului. Iată-l: “ După dispariția oamenilor de aur din Olymp, care trăiau “ ca zeii divini ” în timpul când Kronos domnea în Cer, zeii din Olymp au creat a doua seminție de oameni, mult
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
îi este dat omului să aibă bucurii revelatoare pentru fiecare etapă a vieții! Mă întreb totodată, oare eu produceam același balsam bunicilor mei, la vreme când declinam substantivul bunic la cazul vocativ? O, dar ce mult e de atunci! Vremuri imemoriale... Ei, nu chiar imemoriale, dar aproape uitate. Deși trăinicia nu a fost apanajul memoriei mele - la care se adaugă acum și inamicul care tulbură ținerea de minte la vârsta încărunțirii -, o împrejurare e mereu reînviată în copilul care supraviețuiește în
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
să aibă bucurii revelatoare pentru fiecare etapă a vieții! Mă întreb totodată, oare eu produceam același balsam bunicilor mei, la vreme când declinam substantivul bunic la cazul vocativ? O, dar ce mult e de atunci! Vremuri imemoriale... Ei, nu chiar imemoriale, dar aproape uitate. Deși trăinicia nu a fost apanajul memoriei mele - la care se adaugă acum și inamicul care tulbură ținerea de minte la vârsta încărunțirii -, o împrejurare e mereu reînviată în copilul care supraviețuiește în mine. Toamna, pe vremea
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
tocmai fiindcă e viu și tăios ca o lamă lucioasă de cuțit (cu viața regăsindu-se în carnea lui exact așa cum apare ea în realitate, la dimensiunea sa corect cuantificată), până la redarea completă a sensului său profund denotativ. Libertatea, „proiectul imemorial al omului” (Marcel Moreau), nu rămâne pentru Goma un simplu punct îndepărtat de „esență mitică”, fixat, undeva, pe nivelul superior și intangibil de „cel mai divin dintre visuri”, conform concepției aceluiași scriitor belgian - fiu de țiglar „cu suflet simplu și
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AVATAR Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului AVATAR Ursit-ai fost, așadar, Iubită țară de poveste, Să treci mereu prin avatar Și să rămâi fără de zestre. Din timpuri imemoriale, Când nu erau încă nici dacii, Ai fost călcată în picioare Și spoliată de toți dracii. Te-au cucerit pe rând romanii, Barbari, popoare migratoare, Slavii, bulgarii și avarii I-ai suportat având răbdare. Hulpavii și nesătuii turci Ne-au
AVATAR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1459181819.html [Corola-blog/BlogPost/366095_a_367424]
-
transformând iubirea în poeme-sărbătoare. Invitați de onoare, poeții din capitală dar au fost și invitați speciali , actorii Marius Nanău și Mihai Serghei Todor, acompaniați de instrumente tradiționale, printre care un caval, un flaut străvechi și un fluier japonez (din vremuri imemoriale), care au pregătit un regal „Nichita Stănescu”. Și s-a auzit la finalul celor 30 de minute, din sala aproape plină, o exclamație ca din străfunduri: „Ce bine că e”!. Celor doi actori li s-a alăturat în recitarea poemelor
SĂRBĂTORIMD ZIUA INTERNAŢIONLĂ A POETULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorimd_ziua_internati_elisabeta_iosif_1380641251.html [Corola-blog/BlogPost/357459_a_358788]
-
neîmplinite... Inima mea are rădăcini care merg mult mai adânc și mult mai departe decât poți sesiza privind în grabă. Sufletul meu nu e frunză liberă purtată de vânt, ci trunchi străjer care înalță ramuri spre cer, pornind din rădăcini imemoriale. Asemenea unui stejar bătrân, sufletul meu se hrănește din rădăcini adânc înfipte Acolo... în pământul străbunilor mei. Îmi trag seva vieții din ele! Și ele îmi reamintesc mereu cine sunt... -Băiată, să iubești pământul. -Da, moșul meu drag, îl iubesc
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
falus imens ce se poate vedea din când în când în timpul mișcărilor specifice mutului, sugerând concluzia că acest dans este dedicat cultului falic.Acest element ne duce cu gândul la cultura indiană, în care, cultul falusului se practică din vremuri imemoriale până azi. O altă explicatie ar fi că mutul reprezintă pe cel ales de geto-daci să le fie mesager către zeul lor Zamolxis. Din clipa când era ales, tânărul care urma să fie aruncat cu pieptul in sulițe, I se
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc! Referință Bibliografică: Călușul, dans terapeutic stravechi / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 906, Anul III, 24 iunie 2013
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
ea poezia ei, poezia are și ea filozofia ei, arta are și ea religia ei... Frumos spune Grigore Vieru că ” Poezia ar fi secretul creierului scăpat din gura inimii”... Ridicând fruntea către cer, privind apoi către pământ, omul din timpuri imemoriale a știut că ”toate curg” (panta rhei), că tot ce se petrece în jur înseamnă schimbare, transformare, că săgeata timpului pare că ar ținti numai către înainte... Și iată că aceste frământări nu iartă pe nimeni, fiind atinși de aripa
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412008732.html [Corola-blog/BlogPost/341083_a_342412]
-
vânătoare, dar de oameni. Istoricii, inclusiv cei români, nu se prea înțeleg între dânșii când e vorba de trecutul nostru. Intr’o privință totuși suntde acord cu toții, anume că aici, la noi, pe pământurile noastre, se face agricultură din vremuri imemoriale. Dar existența agriculturii presupune existența țăranului. Năvălitorii nestatornici, umblători după pradă și setoși de sânge, nu se îndemnau să scormonească ogorul. Trebue deci să fi muncit poporul băștinaș peste care puhoaiele de barbari au alunecat și s’au scurs val
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
memorie” - spune autoarea. Pe un alt plan care ține tot de fabulos, de fictiv, se desfasoara expediția întreprinsă de Mărțina, doctorul Damian, Onkle Marck, Augustina prin grotele subsolului de „La Diligenta” - în căutarea înscrisurilor și obiectelor prețioase ascunse din vremuri imemoriale. Nu fără peripeții însă. Lipsa de aer, de apă, sugerează inutilitatea demersului Mărținei, angajată într-o activitate care o depășește. Ce e îngropat, e bine să rămână acolo, între ziduri. Scenele sunt atat de neverosimile încât dau impresia realului, și
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
și să se rupă ... Groaznice “friguri” cosmice au cuprins California și poate toată întinderea Pământului, “dăruindu-le” miticului zeu Atlas că “pedeapsă” că a ținut Pământul pe umerii săi, nemișcat încă de pe timpul Facerii, în orice caz din timpuri aproape imemoriale ... Aproape un minut de zguduiri apocaliptice ale Faliei Sân Andreas produc pagube unice în istoria Americii : circa 25 de mii de clădiri au fost făcute una cu pământul, puține din ele rămânând în picioare, doar cele prevăzute cu structuri de
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
zi a fost când era copil, naiv încă, într-o perioadă a magiei lăuntrice, dar pe când avea credință pură și s-a împărtășit prima dată... nu războaiele pe care le cucerise! Iată către ceea ce tânjea sufletul marelui Napoleon. Trăim vremuri imemoriale, trăind doar pentru distracții și plăceri, uităm sensul adevărat al sărbătoririi Paștelui. Anume că, însuși istoria indică ca fiind cel mai mare eveniment al omenirii, de acolo de unde a plecat și către ce se intoarce lumea. Da se ‘’întoarce’’, daca
TRECEREA IV de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1459030357.html [Corola-blog/BlogPost/357711_a_359040]
-
-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc. Referință Bibliografică: Călușarii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 519, Anul II, 02 iunie 2012. Drepturi de Autor
CĂLUŞARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Calusarii_elena_armenescu_1338619638.html [Corola-blog/BlogPost/362033_a_363362]
-
acum am ajuns o fantomă prea fățiș-scârțâiș reumatică - și exasperant de bătrână...! deci - incognito (cum numai strigòii știu să se picteze-n vermìnă!) - curând voi pleca spre-o de mult pensionată Stea-Balerìnă - cu Alzheimer la splină - cu vechi vìcii și imemorială - turìstică vină ------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea aprilie 2017 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - CONTRADICȚIA SINGURĂTĂȚII (VERSURI) / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2301, Anul VII, 19 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Adrian Botez : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
într-un toiag sculptat pe alocuri, mai veneau pe la mine unii plini de bune intenții și cu nuci în buzunare, în starea în care eram, nu puteam să vorbesc, priveam la niște păsări de curte moștenite din moși-strămoși, niște păsări imemoriale, nu fuseseră tăiate niciodată, făceau ouă și se mișcau cu eleganța unor vremuri de mult apuse. Ei mă mai băteau cîteodată prietenește pe umăr, nu puteam să le răspund, întorceam capul înspre fereastra camerei mele, parcă mai înaltă acum, și
PURTAU ÎN BUZUNARE NUCI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1496507618.html [Corola-blog/BlogPost/383091_a_384420]
-
francez, Goethe / spiritul german, Pușkin și Lermontov / spiritul rus.==,, În veci tămăduitoare pentru poporul nostru și pentru toate neamurile lumii care cred în valori adevărate, în lumina ce vine din înălțimi siderale, dar și din străfunduri de timp, din obârșii imemoriale -, opera lui Mihai EMINESCU, poezie, proză fantastică, proză politică, are rol salvator, mântuitor. În vara asasinării sale morale, poetul român avea vârsta lui Hristos, 33 de ani, din primăvara parcurgerii drumului Golgotei, a Răstignirii pe cruce și, apoi, a Învierii
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Un scurt istoric al „caznei” și „mântuirii prin sacrificiu” al românimii se cere, fără amănunte procesuale care să plictisească și să pună la încercare ascuțimea minții noastre.. Reperele desăvârșirii „unității de neam și țară” se cuprind într-un timp aproape imemorial și sunt înșirate pe o cale lungă a adversităților și strâmbătăților externe de tot felul (rezistență înverșunată în fața expansiunii străine: romană, invazii migratoare, maghiară, otomană, habsburgică, rusească sau nazistă) dar, din nefericire, și al dihoniei de dinăuntru, din propria noastră
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Unirea_cea_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
români, urmașii ai dacilor, constituind un popor care de-a lungul vremurilor a cunoscut mai multe denumiri, așa cum rezultă din numeroase studii. Așadar, locuitorii au fost numiți geți, daci, valahi, fiind urmașii atâtor generații care se înlănțuie neîntrerupt până în timpuri imemoriale, chiar antedeluviene, și au o credință nestrămutată în continuarea “vieții” după moarte. Credința într-un singur zeu- monoteismul- și această convingere de dăinuire a sufletului după moarte au corespuns și corespund creștinismului, fapt care a condus la asimilarea și suprapunerea
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
sublimul suferinței. Am continuat apoi cu Sfânta Liturghie de a doua zi, urmată de o procesiune la o troiță din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: „Am fo și o si”. La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
să recuperăm. Dacă am curăța Delta Dunării de sticlele de plastic, ar fi un paradis terestru. Acolo, într-o casă acoperită de stuf, turiștii ar putea mânca un pește făcut la proțap și o ciorbă lipovenească și ar retrăi atmosfera imemorială a civilizațiilor născute lângă ape. De ce ne este așa de greu să prețuim ceea ce avem deja și ținem să fim imitatori ieftini cu orice preț? Bucovina ar putea fi o destinație turistică rurală extraordinară dacă am înțelege valoarea civilizației tradiționale
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1423834685.html [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
o conexiune specială fantezia cu realul (ca și în romanul „Tema pentru acasă”), spre a obține ceea ce ar trebui să producă arta: „idealizarea realității”. E fascinantă ideea alegorică legată de acel depozit-buncăr de carte („Casa cu cărți”), funcțional din timpuri imemoriale, cu scopul unui schimb firesc de carte, în ritmul veacurilor, un tunel al timpului - de fapt, vehiculul literar care v-a facilitat retrospectiva personală (transferată personajului principal) asupra experienței umanității, arhivate în Bibliotecile lumii. Frumos și original poem închinat Cărții
DE LA CITITOR, OMAGIU! (MESAJ ANIVERSAR, DISTINSULUI SCRIITOR NICOLAE DABIJA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/De_la_cititor_omagiu_mesaj_aniversar_gheorghe_parlea_1342337378.html [Corola-blog/BlogPost/348321_a_349650]
-
durata intervalului său artistic, bezna tăcerii generale și surghiunul solitudinii lumești... Crucile vorbesc. Mai mult decât au Ființele umane curajul să o facă. Ele nu lasă urme pe zăpadă și nu se tem de curgerea mută a timpului ori de imemorialul șopot al apelor pământului. Pot împrăștia, însă, în juru-le, lumina aceea puternică sau difuză a spiritului deja de mult ascuns în măruntaiele țărânii, topind, în geometria lor fixă, tot fluviul de neiubire din cuprinsul întregii lui vieți. Oricum ar fi
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1452597072.html [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]