161 matches
-
-ți fie teamă LA NAȘTEREA RALUCĂI Era un ceas cum încă n-a mai fost planeta se rotea-n melancolie, din Ursa Mare ochii mi-am întors în dansul pur nuntit de veșnicie Pe rând treceau cometele-n fântâni pădurea imnic intonase, și-n aure albaștrii Heruvimi te-nconjurau cu pîlpâiri sfioase O roză-nrourată prelungea văpaia irizată în suflare, tu înfloreai cu izbucniri de nea mireasmă-a primăverii viitoare ELEGIE PENTRU SOMNUL PRIVIGHETORII Nu ți-ar fi, să-ți fie
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Medalion_liric_nicolae_negulescu_1356372944.html [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
la picioare stele / Să călătorești în slavă printre ele...” Cum i se va reveni această generozitate? Doar poetul o știe, prin „imnuri slăvitoare”: „Slavă Ție! pentru candoare și veșnicie / Pe care o risipești cu dărnicie...” Și cu o așa încărcătură imnică, încât iubirea devine ofrandă: „Slavă Ție, Osana! Împăratul meu! / Pe vecie Slavă Ție, Mărite Dumnezeu!...” În adevăr, glăsuiește și Părintele Arhimandrit Arsenie Boca, doar „Iubirea e Cărarea”. Doar iubirea! În mod cert, Pământul și Omul nu sunt altceva decât făpturi
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1428933919.html [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
05 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În adorarea nevăzutului Timpul parcă se rupe în două ... La ușa cui bate La fereastra cui colindă Domnului Doamne Cu crivățul, cu înfrigurarea Cu neîmplinirile, cu împlinirile Cu irosirile cu risipirile Cu căutarea psalmică, imnică În trup, în ochi, în urechi , în oase Domnului Doamne Flori de măr! Cine sunt și cui rămân? Pământ, ape cer, lumini Nepieritoare Domnului Doamne! Cine străbate nepierdut, neînvins Vremea Cine-o răsucește? Cu mâinile împreunate Cine se apleaă să
CINE SUNT ŞI CUI RĂMÂN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_cine_sunt_si_cui_raman_elena_armenescu_1388913659.html [Corola-blog/BlogPost/347503_a_348832]
-
Dunărea de Jos, S-a făcut cunoscut în toată lumea creștină ca unul dintre d octores ecclesiae, învățătorii Bisericii. A cultivat imnul ca specie solemnă a genului liric. Lucrarea lui Niceta de Remesiana De psalmodiae bono cuprinde o clasificare a cântărilor imnice creștine utilizate în epoca sa. Niceta clasifică imnele după conținutul lor emoțional în: tristes, canticum triumfale, terrificum carmen și carminibus suavi medicamenti. Această clasificare, pe lângă faptul că este un prim capitol de teorie a literaturii, arată că la ora aceea
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400871908.html [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
peisajul, dar și emoția extraordinară a desfășurării acestei sărbători. Nu am citit demult un imn atât de frumos închinat Iei românești, și creativității acestui neam. Haideți să ne înfiorăm de emoția pe care ne-o transmite autoarea și de frumusețea imnică a scriiturii: „Am privit iile sau chiar costumele naționale românești puse pe mese, pe manechine, în diverse filmări, fotografii, dar și îmbrăcate de multe persoane prezente la festivitate, care, prin ținută și mișcare, dădeau un plus de viață, un contur
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
în nota generației anilor '60, comentariul livresc, specific generației anilor '70, dar și adresarea directă, în stilul optzeciștilor: „Umbră a sunetului/ spune-mi tu,/ ce mirare îmi e că sunt plop desfrunzit,/ oră grea, secunda timpului mut ... / Slobod întru vocabula/ imnicului zbor - / iată-mă,/ sunt gloria Clipei: Tăcerea!” Multe poeme stau sub semnul dedicației. Iată, un prim poem închinat lui Nichita: „Nu râd, nu plâng,/ plictisit îndelung/ sub ceardacul divin neaflat./ De aceea te blestem/ să-ți fiu/ bietul popas/ sub
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
de la critic-dramaticele „Războiul lui Ion Săracu” și „Mitrea Cocor” care se duseseră forțat să elibereze Basarabia, la romantic -demagogicele- amenințătoarele „Oțel și pâine”, „La cea mai înaltă tensiune”,„Oameni și cărbuni”, „Goarnele inimii”, „Tie-ți vorbesc Americă”, etc, etc... la imnicele „Lumina vine de la răsărit”, „Lui Stalin, Stalin, slavă-i cântăm”, „An viu nouă sute șaptesprezece”, etc, etc, etc... Dar noi, care atunci deschideam ochii în literatură, nu aveam nici o șansă dacă nu eram bine blindați cu lozincile vremii, dacă nu făceam
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
GHEORGHIȚĂ Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 569 din 22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ... așteaptă-mă „Undeva la poarta raiului” „Discreta sensibilitate naturistă, apetența pentru meditația retorică melancolică intrisecă, mai mult sugerată decât explicită, retorica temperată și vibrația imnică înnăbușită ( capabilă, totuși a stârni reverberații în sufletul cititorului) constituie atuurile liricii lui Ioan Gheoghiță, autor aflat la a treia apariție editorială ( „Ora de identitate”, 1993, editura Porto-Franco, Galați; „Emingrantiada”, 2004, editura Harvia, Tulcea; „Undeva la poarta raiului”, editura Ex
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_volumul_undeva_la_poarta_ra_valentina_becart_1342944454.html [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
Siberii a îngerilor (Melodioasa inexistență). Viața a erodat, de multe ori chiar aneantizând, tot ceea ce dorea să evadeze din materie. Rămâne inalterabilă doar tensiunea întru alt soare , amintirea acelui timp "brillant" nesupus furiei lumii (Patimă) . Mircea Brăilița pare că intonează imnic pasaje dintr-un reamintit cod al poeziei, cu vorbe vechi (Mai mare lux) scoase din starea de ascundere și înfățișate limpede, câteodată în culori. Elevări florale, din perimetrul mutabil al diafanului, însoțesc ceremonialul "recunoașterii", alături de inevitabilele cercuri tot mai cotropitoare
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1456081114.html [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
înalță vibrațiile sufletului spre divinitate, prin religiozitate, prin împărtășirea cu apă vie a iubirii lui Hristos.Prin martiriul închisorilor cei aflați în suferință transformă pușcăria în Via Dolorosa ”hristică eliberându-se de sub teroarea istoriei”(pg.90 ). Autenticitatea, lirismul profund tonalitatea imnică a poemelor lui Valeriu Gafencu împrumută ceva din încărcătura psaltică iar sensibilitatea sa poetică îl înscrie în generația sacrificată a poeților damnați “ieșiți prin ispășire la lumină. “ Această marcantă prezență a lui Valeriu Gafencu inclusiv sub însemnele poeziei în spațiul
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1471963875.html [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
știința vibrării orfice, a vibrării din fibrele cele mai profunde ale ființei sale, la orice obiect „atins“ (pelasgo-Midas-ic), ori „cercetat“, din cosmosul nostru cel de toate zilele, într-o „bogată gamă“ stilistică învăluitoare de arii / reliefuri spirituale, de la cele liturgice / imnice (ca la valaho-dacul Niceta Remesianu, autor, în orizontul anului 370 d. H. al imnului Creștinătății, «Te, Deum, laudamus...» / «Laudă, Ție, Doamne...», ori ca la Dimitrie Bârilă / Dosoftei, 1624 - 1693), la cele ironic-dialectale (cf. Măgarul, p. 128 - 130, Prinsoarea etc., în
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
inedite (grupajul de poeme inedite Lecția lui Porfiri Petrovici și alte poeme, Dostoievski - Nietzsche. Elogiul suferinței, Coasta lui Apollo ș.a.), reunite în cincisprezece volume. „Colocvială, fără stridențe de nici un fel, poezia Aurei Christi atinge corzile grave ale meditației profunde, instrumentând imnic și memorabil angoasa existențială, care impulsionează fiecare poem.” (Cezar Ivănescu) „Iată, în cuvintele Aurei Christi, curgând abundent, din surse ascunse, fluidul vivifiant al poeziei, să nu ne temem de retorica majusculelor, al marei Poezii.” (Nicolae Balotă) „Aura Christi este cea
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_opera_george_roca_1389586250.html [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
an în an, aducerea aminte A Tainei ce întrupat-a Pruncul din Înalt Renaște-n noi copilul dinainte, Ca lacrima, la suflet, și-n trup - neîntinat. * Să-mpodobim cu daruri Pomul Bucuriei, Ghirlandele iubirii atârne tot mai Sus Și-n imnice cântări să-I mulțumim Mariei Că ni-L aduce,-n slavă, pe Dumnezeu-Iisus * Să prelungim această grație Divină, Să nu grăbim întoarcerea-n uitare. Și până iar la noi Crăciunul o să vină, Sfioși să facem pași spre Înălțare. Referință Bibliografică
CRĂCIUNUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1450943377.html [Corola-blog/BlogPost/381288_a_382617]
-
mari creatori de mituri poetice. Amândoi asimilează natura patriei și a folclorului românesc, modelul paradiziac fiind la Blaga Țara, și la Eminescu Dacia mitică. Erosul se bucură la amândoi de un adevărat cult. Poezia lor de dragoste oscilează între poezia imnică și poezia elegiacă, serafismul, diafanul, transparența, fiind surogatele de bază. De asemenea motivele somnului și ale visului, deși cu alte înțelesuri, le întâlnim la ambii poeți. Amândoi au o formație culturală germană, Goethe le-a oferit amândorura exemplul unei vocații
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Cuvinte de trecere, Pentru totdeauna), poezie filozofico-religioasă, moralista (Mai aproape de Dumnezeu că niciodată; În căutare de înger;), poezie filosofica de dragoste(În timp ce te iubesc; După dragoste, ....; Unui suflet frumos), poezie filosofico- ludica (Poezii amuzante cu ticuri), poezie-experiment (Poeme sub-realiste), poezie imnica (Imn Armoniei), poezie de omagiere (Între lăuta și marmură). Haiku-urile sale ( volumele: Ikebana în firimituri, Mai aproape de Dumnezeu că niciodată;Cocoșata, interogația) - adevărate poeme aforistice, bijuterii foarte fin lucrate (,,Quelles șont ces ténèbres / qui se tiennent derrière la vie
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător by http://revistaderecenzii.ro/catinca-agache-constantin-frosin-poet-francofon-si-imbatabil-traducator/ [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
pentru a da puterea de transfigurare umilei ființe pământene, este chemat să participe la nașterea unei noi vieți. Logica rugăminții este una a eternității și a fraternizării cu ea. Geometria sufletului deslușește cititorului o poezie a senzorialului celebrat în sonuri imnice, un fel de curgere temporal-intimă pe care însuși titlul Stare, numerotat de la doi până la cifra douăzeci, dă măsura unei tensiuni lirice care atinge spre finalul cărții semnele vulnerabilității prădătoare:... m-am rătăcit o clipă/în pumnul fiarei./ m-a strâns
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cu_incredere_despre_poezie_d_anne_marie_bejliu_1367329028.html [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
cuvântului. Sensibilizând legătura organică, ombilicală a Verbului creaționist cu Ființa, poetul excelează în reformularea poesisului sacru pe înțelesul omului modern, care-a pierdut comuniunea cu Stăpânul Absolut al cerurilor mute. Aprehensiunea lui Eugen Dorcescu pentru textele sacre, în speță pentru imnica psaltică, e cunoscută deja, din cărțile lui anterioare. Versificarea psalmilor biblici, la începuturile literaturii noastre culte de grafie slavonă, mult trudită de preacucernicul Dosoftei, cu stângăciile inerente acelor vremuri de înfiripare a limbii, e majestuos depășită de Eugen Dorcescu. Temerarul
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
și rugăciuni, sub convingerea salvării Divine: „Sunt risipiți și pier de lângă mine/ Dușmanii mei, în spaimă și rușine./ O, Cel Etern! Salvarea-i doar la Tine...” - textul biblic originar e stors până la ultima picătură. Temele și motivele poeziei psaltice, desăvârșit imnice, sunt, de asemenea, sleite în aluatul unei limbi fără cusur. Aburul sacru și parfumul biblic trimit la psalmii lui David. Lumina mistică e însă nouă, și licărirea verbului e alta. Suprasarcina pocăinței depline a pelerinului ajuns în pragul mântuirii e
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
muzica, făptuiește unirea (comunicarea) între oameni și a omului cu Dumnezeu. Vocea celui care le rostește, prin muzicalitatea ei sporește intensitatea mesajului. Prin urmare, să privim poezia și ca pe un remediu. Dintre toate formele de poezie, consider că poezia imnică, religioasă este cea mai indicată în acest sens. - Citați-ne o strofă dintr-o astfel de poezie a dumneavoastră: "Poate ruga fierbinte pe loc mi-a deschis Spre înțelesuri profunde, o nouă cale Și accesul meu de grație, spre necuprins
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_despre_virtutile_vindecatoare_ale_poeziei_.html [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
din Rădășeni, părinților mei Miron (� 2009) și Elena, fratelui meu Dănuț (� 1971), nașilor mei Constantin și Savonica Constantin, tuturor rădășenenilor care s-au identificat cu acest loc, oriunde s-ar afla ei”. Imaginile fotografice și scriitura se completează armonios și imnic întru conturarea celui mai frumos sat din toată Moldova (A.D. Xenopol). Acest colț de lume atât de drag Sfinției Sale este considerat un dar de la Dumnezeu, un loc stăpânit de duhul eternității. În acest topos, părintele arhimandrit simte și resimte apartenența
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
Cinstind “patriarhii” cuvântului scris”, a fost lansat volumul antologic de poezie “Bucurii ascunse “, de Emilia Tudose. Despre carte a vorbit profesoara Antonia Bodea, care sublinia că “poezia Emiliei Tudose este caldă, de un rafinament discret, cu rezonanțe picturale, cu solemnități imnice care dau farmecul incantatoriu specific poemului muzical,“ iar Al.Florin Țene spunea:”că a descoperit în această poezie noi valențe ale sensibilității poetei, fiindcă fiecare text constituie un argument în promovarea mitului Edenului. “ În continuare Gabriela Szas a citit poezii
LA CENACLUL LITERAR RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1447257485.html [Corola-blog/BlogPost/384727_a_386056]
-
frânghia subțire dintre abstract și concret, dintre un scenariu intuitiv și o fugă muzicală a metaforelor, în căutarea unor corelative obiective cum numea T.S. Eliot tropii săi favoriți. Chipul poetului în poem este „ridat” ori de câte ori greșește meșteșugul potrivirii cuvintelor... Tradiția imnică este rescrisă într-un poem despre întâlnirea de gradul trei, cu transcendentul întrupat în Isus, în dulcele stil nichitastănescian, holismul necuvintelor acestuia fiind însă înlocuit de o ipostaziere interioară, a poetului în dubletul propriei conștiințe de sine... (...) Această artă poetică
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_ana_tupan_1459855956.html [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
atom, Anii trecură, trec fără de număr, Dar nu uit niciodată că sunt om, De-aceea scriu și cuget omenește Pentru confrații timpului de-acum Și pentru cei ce gângurind în fașă În urma noastră se grăbesc pe drum. Să fie pace imnică pe lume, Să fie lumea vie pentru vii, Pentru copiii veacurilor toate Ciorchinii grei să tremure în vii... Referință Bibliografică: Copilărie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
COPILĂRIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Copilarie_nicolae_nicoara_horia_1389962752.html [Corola-blog/BlogPost/365877_a_367206]
-
hotărâtă întâlnire- cuminecare sfintele potire la oră de răspântie târzie, bogată-n sensuri de bunăvestire prin lume rătăcită fistichie, ce-ar lua pământul cu chirie cu țelul absolut îmbogățire- recluzie din vreme grav bolnavă, poeme de visare generoasă în armonie imnică de slavă- îmblădieri de salcie pletoasă și un torent incandescent de lavă- o filă decât alta mai frumoasă Adrian Simionescu, Rucăr, iulie 2003 Referință Bibliografică: O filă de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 262
O FILĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fila_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/340834_a_342163]
-
uscat" la "Isaia" 53,2. Chiril de Alexandria o numește ulterior pe Maria ca "ramură" drept însemn al împărăției lui Iisus . Aceste imagini se întâlnesc apoi des în scrierile patristice și sunt preluate ca topoi în imnurile latine. Din literatura imnică imaginea arborelui este preluată în piesele de teatru medievale despre profeți și în diverse texte liturgice cu referiri la prima parusie a lui Iisus. Jean Calvin apelează la imaginea din Isaia 11, 1 cu tulpina lui Ieseu tocmai pentru a
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]