160 matches
-
lumină" (Ciocănitoarea șvariantăț). Ori se exprimă într-o radicalitate simbologică: "trupul îmi coboară sau urcă în ceruri ascunse" (Ascultare). Dar întîlnim sub pana poetului, de cele mai multe ori, o viziune în sens opus, opulentă, luxuriantă, frenetică, gemînd voluptuos de asociațiile concretului imnic asumat: "Omnipotență, sînt jucătorul tău/ Și bogăția ta de elogii/ Cu joc de cărți regale./ Îl aleg pe rigă și mă așez/ În cerul fruitat unde poemul/ Domnește peste întîrzierea lumii./ Pentru elegie orice carne vine să scîncească./ Mă rog
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
Gheorghiu-Dej și Petru Groza, sub "pulpana" Armatei Roșii "de ocupație"... Că a fost premeditată "acțiunea" o demonstrează și primul număr al săptămânalului Uniunii Sindicatelor Artiștilor, Scriitorilor și Ziariștilor, "Flacăra", apărut pe 4 ianuarie 1948, unde, erau publicate versurile imundului "prohod" imnic " Zdrobite cătușe" semante de Aurel Baranga (care măcar în preajma obștescului exitus recunoaște fiasco-ul unei părți a creației sale îndatorate unui "rudimentar concept estetic"), care fuseseră intonate, chiar în seara zilei de 30 decembrie 1947, pe muzică de Matei Socor
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
dar și o neînțelegere a naturii poeziei; poate fi poezia reportaj? Să presupunem însă că poate fi (sînt atîția poeți care simulează, cu efect artistic, stilul reportericesc). În cazul acesta însă nu se mai justifică înfrumusețarea simplistă, printr-o retorică imnică, a învrednicirii de miner". Ori aceeași înclinație ideologică, într-o variantă agravată: Se înșeală cine crede că românii au avut de suferit în timpul comunismului. A apărut de curînd o carte de versuri semnată de Petru Boroianu din care reiese exact
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
textualistă, scrie acolo următoarele rânduri înfiorate: "în căutarea sinelui textul lui Marin Mincu reeditează exclamația lui Isus Christos: ŤEli, Eli, lama sabakhtani?ť. Inițiere, cunoaștere și suferință în același timp". Dar nu doar tânăra generație adoptă față de Marin Mincu tonalitatea imnică. Poeta mult prețuită de Cronicar Nora Iuga are, într-o clipă de grație, revelația frumuseții fizice, zeiești, a lui Mincu: "La Neptun, în septembrie, la ŤZilele și nopțile de literaturăť, am văzut ieșind din mare un trup de bărbat frumos
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
descoperind „transparență desăvîrșită a morții” și, negreșit, precaritatea omenescului, ruină trupului. Bătăios, incomod și imprevizibil ca om, Cezar Ivănescu - poetul știe prea bine că „tot ce-a fost se pierde”; versurile sale fiind „cîntare și amintire”, ne propun, pe portativ imnic, spectacolul genezic, rememorînd „vremea cu greime”, Întunecimea, suferință; sau, mai evident ÎnRosarium, Într-o epocă de spiritualizata, sensul ascensional: „eu la cer m aș Înălțare”. Rivalitatea carnalitate/ spiritualitate, drumul anabasic, dematerializarea l-au „confiscat” pe poetul-profet, anunțînd dorită eliberare din
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
religioasă bizantină au pătruns elementele creației siriene de imnuri, care aveau în introduceri și între cântările oficiale texte populare noi. Mai târziu, au fost aplicate melodii care se potriveau metricii textului, fapt ce a condus la apariția unei noi forme imnice și anume Irmos (legătură). În secolul al VI-lea și al VII-lea, sirianul Roman Glasdulce va scrie așa numitele Condacuri, care erau poeme ale căror strofe (18-24) erau legate între ele prin acrostihuri (o combinație între inițialele versurilor). Condacul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
pentru bunul cititor doar câteva propoziții sub semnătura lui Al. Cistelecan: "Sentimentul lumii e unul al prezenței, al unei vecinătăți deopotrivă diafane și impetuoase a misterului, ceea ce creează o relație de intimitate cu indefinibilul și indicibilul. Discursul ia turnura murmurului imnic, lăsând limbajul să se contamineze de aceste influxuri tainice și să exulte în peripeția iluminării. Melancolia e ghidată, ineluctabil, spre reverie căci starea de bază a poetului e una a împărtășirii. Imanența iradiază iar iminența fascinează în această poezie de
Alexandru Lungu - 80 - by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/12903_a_14228]
-
cutie scot lumile din haos" și epocile le-nșiră ca "mărgelele pe ață". Nemulțumirea exegetului se îndreaptă deci spre tehnica poetică blagiană, sesizată de altfel cu justețe, care conferă fluxului poetic un ritm sincopat complet diferit de patosul și cadența imnică de anvergură unică a versurilor poeților cehi (mai ales ale lui Béezina), la care ne vom referi în cele ce urmează. Otokar Béezina este considerat cel mai important poet spiritualist ceh, aparținând școlii simboliste. Născut la 13 septembrie 1868, dintr-
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
compartimentarea aceasta, evident subiectivă, este plauzibilă pentru că autoarea ține cont de dominanta stilistică a scrierii. În paginile evocatoare despre aceste „fântâni ale darurilor” distingem două atitudini. Una, dominantă, atitudinea nostalgic lirică, aureolată de un ton de odă, o evocare aproape imnică, inaugurată de Al. Lupeanu-Melin cu ale sale Evocări din viața Blajului și cu micul roman autobiografic: Licean... odinioară de Ion Agârbiceanu, în care evocarea este întreruptă de asemenea exclamații retorice. Sau: „Școala și știința de carte aduc lumină și pentru
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
a scris cu crini / și-a dat jos coroane, spini, / mâna-mi care-a pus „La Vii“ / lan cu maci de ciocârlii, / când la Tine, în pronaos, / șuieră un tren de haos...!“ (Cu vocale-arzând în steme...). Ritmul devine (in)somnie imnică, flux convertitor între real și vis, „în armoniile gamei celeste a izvoarelor, / în sinesteziile / deltelor fundamentale, / cu vălătuci de moruni, / cu nori de egrete, / ori cu tezaure de flăcări / pentru merele de-aur...“ (în somnul real, nu-n somnul de
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
tale“ etc. (Deasupra-i cer din inimile vidului...). Spre un cer însângerat, doar roua de-acasă, din Jiu, mai curge, de pe Cogaion, „până-n cerul sângelui / care mai știe rostul acestei veri de uraniu...“ (Până-n cerul sângelui...). Elementul Foc mai aduce imnica bucurie a cerului, elan al orgoliului: „Orologiul, bucuros, / bate-n prima secundă a duminicii - / și eu, încosmitul, / stau cu tot cerul pe masă, / gata de-a sacrifica, / în cinstea ta, / Cloța cu Pui, / să-ți dau aripa-i astrală / pentru
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
cruce" rămâne până în zilele noastre o enigmă multiplă. Ipotezele avansate de Ion Murgeanu sunt nu numai captivante dar și tulburătoare că de pildă în privința trupului înviat: "Nu era oare tânărul fugit ădin ela în acea noapte de pe Muntele Măslinilor?" Accente imnice ("Mater Dolorosa") susțin întreaga scriere întemeiata că o partitură muzicală atinsă de aripă poeziei iar nu a melodramei habotnice. Cartea despre Iisus a lui Ion Murgeanu oferă nu numai o lectură priincioasa ci și un prilej de primenire spirituală sub
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
a cuvintelor; cu textul literar în genere și cu textul că experiență proprie. Ion Popescu-Negreni rămîne și aici un realist, un narator spontan, neelaborat, care amestecă informația banală cu judecată morală și observația neutră cu notația autoreflexivă și cu tonul imnic, uneori cu accente de jelanie biblică. El nu scrie propriu-zis, adică nu scrie pentru alții. Cartea să de memorialistica, apărută în 1998 la Editură Arc 2000, se numește Pagini de jurnal și chiar asta este: o selecție de note zilnice
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
ziua năpastei, ei se bucurau de nenorocirile noastre. Vorbeau limba română. Limba noastră. Erau edomiții noștri". Punct în care Virgil Gheorghiu se cam înșela: respectivii nu vorbeau limba noastră, ci, la perfecție, pe a lor - de lemn! Volumul se încheie imnic, așa cum și începuse: Dacă te cânt, tu, frumosul meu regat natal, tu nu vei muri. Numai țările care n-au poeți sunt muritoare și pier." 1) România în știința și cultura occidentală, Academia româno-americană de științe și arte, vol. XIII
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
de șase ani, cu Epica magna (1978) și Operele imperfecte (1979), dar mai ales cu Noduri și semne (1982) atmosferă sumbră, dezesperată și ănspăimântată ajunge copleșitoare ăndurerând cu asupra de măsură lumea, modificând structura universului liric, schimbându-i fundamental tonul imnic an apocaliptic, chiar dacă motivele și marile teme stănesciene rămân an principiu aceleași dând operei unitatea și coerentă unui destin poetic major. ăntre călărețul mistuit de flăcări din apoteoza finală a Sensului iubirii, ăntruchipare a "zeului-soare" străbătând tăriile aureolat de o
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
situații precreștine. Tragedia Crucii eu nu o pot încă înțelege decât ca pe o succesiune de poveri și mortificări cotidiene; n-am făcut experiența unui Léon Bloy. Sunt mai aproape de Péguy, sau de Voiculescu, de Adrian Maniu, poate de tonalitatea imnică a generosului Claudel. Trăiesc momentul Intrării lui Isus în Ieruslaim, nu Răstignirea Sa. Sărbătoarea primirii, minunea Nașterii, în peșteră, nu am ajuns la golgota, deși știu că drumul meu spiritual nu e complet. De unde vine în poezia purtând marca "A.P.
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
importantă - "centrul axiologic al poeziei pillatiene" nu e totuși acesta, ci "rămâne în urmă, la Pe Argeș în sus, în vreme ce monada sa spirituală se regăsește în splendoarea contemplației clasice"; astfel încât această etapă târzie a operei se limitează la o dimensiune "imnică", alimentată livresc și cultural. La nivelul imaginarului acvatic, a cărui urmărire e reluată în acest capitol, se constată chiar "o tentativă de a 'sculpturaliza' însăși substanța fluidității", în consecința unui interes foarte accentuat pentru forma clasică a sonetului. Imaginarul devine
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
stat aproape, au devenit la rîndul lor, inspiratorii propriei lor "muze". Interesant este că atît Nietzsche cît și Rilke au cunoscut cea mai creatoare fază a activității lor la scurtă vreme după despărțirea de Lou. Dacă Rilke a elogiat aproape imnic calitățile spirituale ale prietenei sale cu care a făcut și două călătorii în Rusia, Freud a întrevăzut, în spiritul ordonator al discipolei sale doar latura feminină. Răspunzînd elogiului pe care Lou Andreas Salomé i-l aduce în textul intitulat " Îi
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
iar aceștia vor fi, fără îndoială, mult mai generoși în elogii.” xi Remarcăm în treacăt că termenul „baci” nu este preluat din cronici, ci din drama Apus de soare; oratorul încurcase sursele sau a ocolit deliberat un titlu neconform contextului imnic? Observații s-ar putea face și pe seama citării alandala, ca într-un extemporal gîfîit, a numelor istorice străine și autohtone. Discordanțe, altminteri, imperceptibile pentru urechile zeului din prezidiu și ale majorității celor prezenți în Sala Palatului la 27 noiembrie 1974
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
prin formule solemne, de o strictețe ce nu cunoaște abateri: cînd lectura plictisește, auditoriul poate protesta prin „faul!, faul!” (admonestare germană a leneviei în intonație și idei). Cînd lectorul este întrerupt de obrăznicia sălii, unul din corifei intervine cu formula imnică porco!, porco!, (modificare a latinescului porro, porro, „mai departe, mai departe“), îndemn ca lectura să fie reluată. Cînd cuvintele nu ajung, gesturile simbolice se impun: Pogor își pune picioarele pe masă în semn de sastisire, sau aruncă cu perne în
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
înalță vibrațiile sufletului spre divinitate, prin religiozitate, prin împărtășirea cu apă vie a iubirii lui Hristos.Prin martiriul închisorilor cei aflați în suferință transformă pușcăria în Via Dolorosa ”hristică eliberându-se de sub teroarea istoriei”(pg.90 ). Autenticitatea, lirismul profund tonalitatea imnică a poemelor lui Valeriu Gafencu împrumută ceva din încărcătura psaltică iar sensibilitatea sa poetică îl înscrie în generația sacrificată a poeților damnați “ieșiți prin ispășire la lumină. “ Această marcantă prezență a lui Valeriu Gafencu inclusiv sub însemnele poeziei în spațiul
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
de sugestivitate, iar în această atmosferă sensibilitatea și stilizările domină la orice nivel. Vecernie - lucrare pentru kantele solo, scrisă în 2008 și interpretată în mai multe rânduri în Finlanda, Japonia sau aiurea -, are la bază trei fragmente melodice, mai exact imnice, preluate din manuscrisul Anastasimatarulului de la Cluj-Napoca. Practic, avem de a face cu patru piese, fiecare având formă de variațiuni. Citatul preluat exact din transcrierea imnelor bizantin-românești este expus de așa o manieră încât caracterul său monodic și liric să răzbată
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
ierarhizate acum într-o miraculoasă ordonare carmică pozitivă fapt ce-i permite autorului să sesizeze, fără ecranări, muzica sferelor. „În această pace aud cum încep să răsune undeva în înalt, acordurile îndepărtate, misterioase, suave, ale muzicii sferelor. E o cântare imnică? O dulce neliniște? O revelație? O stare extatică ? Sau doar nevoia mea de a visa cu ochii deschiși?... Niciodată nu voi fi în stare să spun cât de frumoasă este cântarea aceasta ! Cât de însetat este sufletul meu s-o
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
abisale de un vitalism nu tocmai creștin (Eli, Eli, lama sabahtani). Iar în alte locuri se dezvăluie de-a dreptul ca purtătoarea unei demonii voluptuos tentante, corupătoare a firii umane, sub semnul unui misticism deviant, îmbibat de frenezie lascivă. Lauda imnică adresată celei ce îmbată cu miresmele sînilor și cu limpedea fîntînă a gurii și cu buzele, rouă a cuvîntului, cu toate trupeștile-i comori reprezintă o trecere cu arme și bagaje de la dumnezeiesc la farmecele Evei: „Ție, Iisuso mîntuitoare a
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
în acea perioadă) folosindu-l ca sursă de inspirație pentru Cel mai iubit dintre pămînteni. Chelariu moare la București în 1966 fără a-și vedea jurnalul publicat. În fine, Iulian Vesper e o natură poetică excelînd în versul cu alură imnică de inspirație creștină. Mircea A. Diaconu îl consideră „poetul cel mai valoros pe care l-a dat Bucovina“ (p. 146), firea lirică neîmpiedicîndu- l să aibă viața cea mai lungă dintre curiați. Moare în 1986, ignorat și nedreptățit, lăsînd o
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]