154 matches
-
concurs pentru un monument Eminescu monument care incorporează chimerele. Într-una dintre ele chimericul se apropie de decadentism prin dimensiunea coșmaresc vizionară care-l situează în același timp în consonanță cu viziunea rodiniană a Porților infernului. În corpul soclului, Paciurea imolase figuri tulburătoare, contorsionate spasmodic în prada unei suferințe a cărei expresie este asociată chinurilor infernale sau ale unui marasm fantasmal. În această sculptură care nu ne-a parvenit, tiparul fiind distrus accidental după o expoziție la Milano, se poate sesiza
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un monument Eminescu ilustrează caracterul excesiv al figurii geniului, temă circumscrisă esteticii simboliste și decadente. Măștii mortuare a poetului îi corespunde aici chipul litificant al Meduzei, dinamica ofidiană a podoabei capilare a monstrului recuperează aluziv ceva din agitația figurilor rodiniene imolate în masa sumbră a Porților Infernului. Mutatis mutandis, Frunzetti, ca și Adriana Șotropa în cazul lui Filip Marin, realizează în analiza sa o substituție cu valoarea unei diminutio capitis simbolice, proiectând în locul figurii eminesciene, chipul terifiant al Gorgonei. Într-adevăr
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atribuit personalității sale. Neputând să-i decidă expresiei acesteia o semnificație optimistă, Petru Comarnescu deduce aici un activism sublimat, o angajare socială a poetului în slujba unui umanism de esență utopică. Și Petru Comarnescu stabilește un rol contrapunctic pentru personajele imolate în soclul statuii, într-un fel care-l apropie pe Paciurea de Rodin. "Un bărbat, șezând cu capul în jos, ascuns între brațe, viguros construit, are de o parte și de alta două figuri de femei, una în picioare și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintre idealurile simboliste este cel al operei de artă totale și, în acest sens, obiectul intră într-o rețea de corespondențe. Naratorul nu face decât să vorbească despre un sine dizolvat în obiecte, de o arhitectură intimă a unui eu imolat în propria locuință. Sensul decadent al acestei imolări poate fi regăsit deformat macabru-fantast în povestirile lui Allan Edgar Poe și, în special, în Prăbușirea Casei Usher. Apropierea derivată prin stări tranziente de disoluție și rapt melancolic conduce la substituția interiorității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]