KorAP: Find »[drukola/base=impar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 >

75 matches

Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359

Marivauxț (1982), Poeme 1970-1980 șPočmes 1970-1980ț (1986), Poezia nu este singură. Scurt tratat de poetică șLa poésie n'est pas seule. Court traité de poétiqueț (1987; tr. rom. în pregătire), Rațiunea poetică șLa raison poétiqueț (2000; tr. rom. în pregătire), Impar șL'impairț (2000; tr. rom. în pregătire); antologia poetică bilingvă Comment passe le temps / Cum trece timpul va apărea la Editura Paralela 45 la sfârșitul acestui an, în colecția "Gemini". Luiza Palanciuc: Iubite Domnule Michel Deguy, există vreo legătură posibilă

Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc (2007) [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846

veci, nu disperi, la ce și la cine să speri?... Să speri, să aspiri ca o spiră, - ce-aspiră din răsputeri, fi’ndcă nu è în stare să stea și tot tinde, - nici ea nu prea știe la ce).” Par/Impar - O pară nu e pară; dar două, ți se pare că-s pare? - Nu sunt pare; după a mea părere sunt numai două pere. Numărul lor e par, el, numărul, e par; dar, dacă le separ, rămâne doar o pară

Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță (2014) [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411

simplu scria/ marele Leonid asemenea vers:/ ce tineri suntem și ce veseli hai/ să ne tăvălim în iarba mătăsoasă/ din univers// urma:/ "eu mă gândesc bineînțeles la moarte"// cu sabia nopții la gât/ hotăra că acel univers/ e par nu impar/ Daniel astăzi înger în tină/ cutreeram librării nu găseam/ Leonid abătut propunea:/ "haideți să bem dacă doriți/ o verde benedictină"// ce căutam: niște "Demoni"/ și întârziau să apară/ dar venea taciturn/ misterios desenatorul divin// la geamuri la colț la Romană

NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630

numărul √¯5 2+ 1 = 1,6180339887...): aceasta emblemă scotea în evidență proporțiile trupului omenesc (în calitate de microcosm) fundamentate în "pentaritm" (în pentada "ritmica", i.e. cuprinsă în numărul de aur ca număr morfodinamic al vieții; 5 era "nuntă", căsătoria dintre par și impar, i.e. dintre primul număr par feminin 2 și primul număr impar masculin 3). Blake folosește aici un multiplu al lui 5 înmulțit cu zece. Decadă (numărul 10) este astfel pentru pitagoricieni numărul perfecțiunii. Tetractisul pitagoreic, adică suma 1+2+3

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580

se păstreze neschimbată suma valorilor. Indivizii sunt considerați egali în generarea valorii medii. 3. Mediana (Me) este caracterizată prin individul median individul care se găsește la mijlocul șirului de n indivizi din populație așezați în ordine crescătoare sau descrescătoare (n= nr. impar). Mediana este valoarea pe care o ia individul median. Dacă n este par atunci Me reprezintă valoarea individului median plasat între n/2 și n/2 +1. 4. Modul (Mo) este valoarea luată cu cea mai mare frecvență. Cu alte

Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
Corola-publishinghouse/Science/569_a_899

numerele și a căror sumă voim s-o evaluăm și în cel de-al doilea număr rămas Dacă și sunt de aceeași paritate, atunci este par și problema este rezolvată; dacă nu au aceeași paritate, unul este par și celălalt impar. Atunci cercetăm paritatea lui și extragem din primul sertar numărul sau care are aceeași paritate cu trecându-l în cel de-al doilea sertar. 2) Fiind date numere naturale, cel puțin două dintre acestea împărțite la vor da același rest

SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda (2009) [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645

așteptăm să fie liber. Mai bine aș pune receptorul În furcă. Chiar dacă-mi va răspunde cineva, cu starea mea de spirit... Am Început să număr fisurile din fereastra cabinei telefonice, care arăta jalnic. Dacă-i număr par, aștept, dacă-i impar, agăț receptorul În furcă. Înainte Însă de a termina de numărat, moneda de zece yeni căzu și-mi răspunse cineva. Era o voce de femeie, se auzea ciudat de bine, de parcă vorbea de la doi pași. Îmi veni pe limbă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397

certitudine. Îmi permit chiar să adaug că pot exista mistificări ingenui, mistificări spectaculare și mistificări grosolane, recurente! În context, se spune despre fiecare om că olopșește, pe umărul său drept, un înger, iar pe cel stâng, un drac. Par și impar. Doar Sile are, încă de mititel, pe ambii umeri, o pereche de diavoli bălțați, și ăia cu sechele, săracii, incurabili, macheliți, chiori de beți, amândoi! Nici ca el, poate nici chiar ca mine și ca tine, dar nici total abstinenți

Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607

nevăzută și devine astfel o putere cosmogonică. Pythagoreicii 4 priveau toate lucrurile existente ca pe un echilibru între contrarii  și ordonau (Aristotel, Metaph. A, 5) toate realitățile pe un tabel al contrariilor care conținea zece opoziții fundamentale: limitat - nelimitat, par - impar, unu - multiplu, dreapta - stânga, masculin - feminin, repaus - mișcare, drept - curb, lumină - întuneric, bine - rău, pătrat - oblong. Pe baza acestora, filozofii vor continua să-și fundamenteze teoriile referitoare la contrarii fie păstrându-le ca atare, fie derivând din ele alte perechi

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
ul împotriva -ului, cu focul și lumina împotriva umbrei și frigului. Clasificarea cea mai veche a numerelor în pare și impare își are originea în această opoziție: parul este principiul ilimitatului în lucruri în măsura în care este conținut în ele sub limitările imparului, de vreme ce parul este compus din unități impare (Arist. Metaph. I, 5, 986 a; Phys - III, 4, 203 a). Parul este numărul care lasă mereu o zonă () de vid între elementele diviziunii; imparul, din contră, nu lasă niciun spațiu de vid

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
lucruri în măsura în care este conținut în ele sub limitările imparului, de vreme ce parul este compus din unități impare (Arist. Metaph. I, 5, 986 a; Phys - III, 4, 203 a). Parul este numărul care lasă mereu o zonă () de vid între elementele diviziunii; imparul, din contră, nu lasă niciun spațiu de vid, ci o unitate mediană. Numărul par este cel ale cărui puncte care reprezintă unitățile sale componente, se pot diviza, pe de-o parte, în două grupuri egale, pe de alta, într-un

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
aliniază de-o parte și de alta unui punct care, dacă se adaugă unuia din acestea două, pentru a duce la îndeplinire diviziunea numărului respectiv, face ca un grup să devină inegal celuilalt. Parul este indefinit, multiplu, infinit, divizibil, feminin; imparul limitat, definit, finit, masculin. Parul este divizibil cu 2, definiția lui esențială, devine infinit divizibil cu 2 din momentul în care nu mai este considerat doar o suită nedefinită a puterilor lui 2 și este identificat cu posibilitatea diviziunii la

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
momentul în care nu mai este considerat doar o suită nedefinită a puterilor lui 2 și este identificat cu posibilitatea diviziunii la 2 (odată cu apariția fracțiilor și unitatea divizibilă la 2): 2, 1, 1/2, 1/4... Poseidonius afirmă că imparul deține două părți egale și are un termen median, parul o chora vidă fără stăpân și număr făcând astfel manifest caracterul deficient și incomplet al parului. Decada 7 este numărul perfect (; decas qui est perfectissimus numerus I, 6, 76), ea

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
cosmice, paradigma "perfecțiunii", modelul propus de Divinitatea supremă. Aceste teorii, ca de altfel și semnificațiile mistice ale numerelor, erau foarte familiare lui Macrobius care, pornind de la admirația sa în privința duratei vieții lui Scipio echivalentă cu produsul lui 7 și 8, impar și par (I, 6, 1:ac primum hoc transire sine admiratione non possumus, quod duo numeri qui ni se multiplicati vitale spatium viri fortis includerent ex pari et impari constiterunt) recurge la un excursus despre crearea Sufletului Universal (I, 6

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
42e). Sufletul Universal (, Comm. anima mundana), prima și cea mai veche creație a Demiurgului, este rezultatul amestecului (I, 6, 46, contextio, I, 6, 12 ex... permixtione, intertextuisse; alternis... contextio II, 2, 17; Tim.     35a-35b) a două esențe, cea dintâi indivizibilă, imparul (Comm. imparis, ), imuabilă, identică cu sine (Principiul Identității ) și esența divizibilă, corporală, parul (Comm. paris,  Principiul Alterității  ). Indivizibilului fiindu-i imposibil prin natura să intre într-un amestec propriu-zis, pătrunde în rațiunea existenței corporalului (Tim. 35a; Comm. I, 6, 2

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
numea unitatea cantitate limitantă, limita micimii; alți pythagoreici separație () între număr și părțile sale, anume ceea ce diferențiază multiplii de submultipli, numerele întregi de fracții. Macrobius, urmând îndeaproape această linie, susține apartenența monadei deopotrivă la categoria parului (divizibil, feminin) și a imparului (indivizibil, masculin), socotind-o principiu al tuturor numerelor (I, 6, 7 unum autem quod μονας id est unitas dicitur mas idem et femina est, par idem atque impar, ipse non numerus, sed fons et origo numerorum și Arist. I, 5

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
par idem atque impar, ipse non numerus, sed fons et origo numerorum și Arist. I, 5, 986a Aceeași formulă este prezentă (       la Theo Smyrnaeus, care afirma că pentru Archytas unitatea adăugată unui număr îl face par, dacă e impar, și impar, dacă e par. Philolaos, într-un fragment incert ca autenticitate, spune că parul-impar () este un amestec: unitatea este impară, dacă este considerată ca un număr în întregime indivizibil, de vreme ce nu poate lăsa niciun vid în mijloc, fiind un punct; și

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
o parte își găsesc principiul în unitate, pe de alta sunt compuse în mod omogen din unități identice între ele; astfel Multiplul devine consonant cu Unul. Punctul real este considerat nu ca o unitate pură, care este dincolo de par și impar, ci ca o limita în ilimitat (dualismul primar), drept primul lor produs. Din punct de vedere geometric, punctul 12 este principiul mărimii, al dimensiunii; cel care dă naștere liniei (I, 5, 7; I, 5, 11 si quidem unum apud geometras

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
extraordinară la fiecare datorită abilităților în trasformare (ascensus - descensus) Plοt. IV, 8, 7, 58 Εnn. Noțiunile de aritmetică și metafizică se întrepătrund și se completează în fragmentul I, 6, 8-9: natura matematică (pe linie pythagoreică) a unității ca par și impar, divizibil și indivizibil își găsește o justificare pe plan metafizic: unitas = mens este indivizibilă (impară, masculină) prin participarea la Divinitate, prin structura și natura sa (Intelectul are o esență unică, structură armonioasă) și divizibilă (pară, feminină) prin faptul că emană

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
funcționalității contrariilor, Macrobius se concentrează pe funcția generatoare, pozitivă a lor, pe care o consideră o forță motrice, sursa principală și imanentă în apariția unor noi elemente sintetice, însă identice cu sine, unitare: Sufletul Universal creat din amestecul Parului și Imparului își păstrează caracterul unic, natura incorporală și armonioasă (II, 3,12; II, 17,16 et passim), muzica sferelor este o symphonia, deși este cauzată de sincretismul a două sunete contrare (II, 1, 7), alăturarea și influența reciprocă a mișcării planetelor

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
și implică: 1.6.1. dinamica sau tensiunea contrariilor: în crearea Corpului Universal, tensiunea este produsă de elementele "cele mai opuse" foc și pământ (I, 6, 21 - I, 6, 44); în constituirea Sufletului Universal dinamica există între Par (divizibil) și Impar (indivizibil) (I, 6, 2; I, 6, 46). 1.6.2. alterarea sau schimbarea calitativă: la nivelul Corpului Universal conexiunea contrariilor puternici se realizează prin intermediul apei și aerului (medietăți) pentru a legitima transmutarea lor continuă (v. supra); la nivelul Sufletului Universal

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
aparțin atât de sensibil, ca măsură a cantității și ca parte integrantă a multiplului, cât și de Inteligibil, ca Idei-numere (monada, diadă, etc.) și ca fundamentate spre Unitate (pară și impară, divizibilă și indivizibilă) care le este principiu. Parul și imparul, alături de proprietățile numerelor, proporții, progresii, raporturi numerice se află la baza creării Sufletului Universal (I, 6, 45-46) printr-o progresie geometrică unică (1, 2, 3, 4, 9, 8, 27) rezultată din uniunea progresiei dublelor, pare, pătrate (1, 2, 4, 8

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
pe cel din urmă acordându-i raționalitate; este singura ipostază care are acces și atributele necesare pentru a acționa asupra celor două Lumi, pentru a le garanta unitatea. El este principiul uniunii și al dispersiei, datorită substanțelor contrare imanente lui impar, indivizibil (Identitate) și par, divizibil (Alteritate, v. supra), este cauza Multiplului, adică a lumii materiale incluzând-o pe cea astrală, intermediară, a sufletelor individuale și a unității, a comuniunii sufletelor multiple în cadrul lui (I, 14, 7), a omului ca microcosmos

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
și Ion Acsan, publicîndu-l în revista "Secolul XX", nr. 11, 1972, pp. 11-13. ** Macrobius, Saturnalia, traducere cu studiu introductiv și note de Gh. Tohăneanu, Editura Academiei, București, 1969. 1 Există anumite excepții, de ex. în cadrul numerelor, parul are drept contrariu imparul, neexistând o specie intermediară (principiul terțiului exclus). 2 Teoria lui Anaximenes a fost reluată un secol mai târziu de Diogenes din Apollonia (Metaph. A 3 983b-984a). 3 Heraclit este numit de Aristotel alături de Hippassos din Metapontum ca având drept principiu

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289

prin licitații filatelice sume imense, adică colosale. De aici și ideea că votând, vă construiți viitorul ! Conform mai multor surse oficiale, pe alegători îi pasc nenumărate alte bucurii dar numai în situația prezentării la urne. La fiecare număr par sau impar bine stabilit de Comisia Centrală votantului atins de noroc i se oferă un dar care e ca un premiu constând din: dar grupa sanguină de ce n-ai trecut-o ? dar de ce nu aveți buletinul reactualizat ? Oricum, nu e mai bine

CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă (2003) [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]