69 matches
-
dintr-un foarte evident motiv (sau poate tocmai de aceea relevant): cum putea Țiganiada, operă atât de complexă și de sofisticată, să-și educe publicul care la 1812 nici n-avea idee de ce înseamnă literatura și care operă își arată impenetrabilitatea și astăzi când constatăm cu stupoare că despre bijuteria lui Budai-Deleanu nu s-au scris decât două (2) cărți!? Personal cred că nepublicarea în epocă a poemului se explică prin intuiția extraordinară cu care scriitorul ardelean era înzestrat și care
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
interogativa termeni precum „modernism” și „avangardă” și, într-un al doilea moment, recurgem la eșecul metanarațiunilor în calitate de grilă de lectură proprie fenomenului muzical postmodern<footnote Postmodernismul muzical reformulează imaginea eficienței sugestive, insă făcând-o într-o opoziție radicală atât cu impenetrabilitatea elitist-ermetizată a muzicii pan-seriale, cât și cu expresivismul rutinat al tradiției muzicii tributare, oferind o nouă concepție a accesibilității prin formularea unui al treilea tip de adresabilitate cu miză aproape exclusivă pe referențialitate. Semnificația acestor criterii - adresabilitatea și referențialitatea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Andrei Gheorghe transformă totul în subcultură, în aroganță bine zidită pe un schelet serios de complexe, în lovituri sub centură la adăpostul umilitor al unei imunități pe care o structură ierarhică a emisiunii i-o garantează moderatorului. Cîtă diferență între impenetrabilitatea profesionistă și tensiunea psihologică reală din emisiunea lui Virgil Ianțu și mîrlănia de Ferentari, la un pas de înjurătura de grijanie, de morți și de mamă, din careul lui Gheorghe. Sursa acestui fenomen, în pofida faptului că pînă acum nu i-
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
lui Cathrin, un cerc, propria sa umbră. Și asta mă însingura de două ori. Ea era oglinda mea. Eram însingurați împreună. Am rămas cât mai nemișcat cu putință”. Eroii nu se confesează, nu se lămuresc sondând deschis abisuri și nesiguranțe. Impenetrabilitatea și singurătatea sunt vag ameliorate prin punerea alături a două obiecte, a două senzații. Vizionările de apartamente sunt o metaforă, nu e vorba de a repara o relație prin experiențe erotice inedite, ci de a încerca evadări parțiale, ieșiri din
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
ne dezvălui cîteva detalii personale. O face însă în aceeași carte, uneori pe aceeași pagină, în care ne vorbește despre imposibilitatea de a ști cu adevărat ce și cum gîndește celălalt (mamă, tată, soră, soț), revelîndu-ne odată cu anumite intimități și impenetrabilitatea lumilor interioare, precaritatea dialogului, fragilitatea comunicării. Cu timpul, memoria se dizolvă iar odată cu ea identitatea noastră se descompune. Altcineva preia atunci lucrurile de unde le-am lăsat fiecare și continuă să ne spună povestea. Tot ce putem spera este ca pînă
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
116 și 118, precum și jurisprudența citată]. 196 Potrivit unei jurisprudențe constante, garanțiile de independență și de imparțialitate impuse în temeiul dreptului Uniunii postulează existența unor norme care să permită înlăturarea, în percepția justițiabililor, a oricărei îndoieli legitime referitoare la impenetrabilitatea instanței în cauză în privința unor elemente exterioare și la neutralitatea sa în raport cu interesele care se înfruntă [a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 septembrie 2006, Wilson, C-506/04, EU:C:2006:587, punctul 53 și jurisprudența citată, Hotărârea din
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
alte personae, care nu-și trăiseră copilăria împreună cu oamenii din acest trib și nici măcar nu coexistaseră o perioadă mai lungă de timp cu aceștia. A fost nevoie să convingă un ofițer de transmisiuni din serviciul marinei din San Diego, de impenetrabilitatea oricărei decodificări, s-a prezentat ulterior cu doi indieni Navajo să facă “demonstrația pe viu”, în fața ofițerilor superiori din cadrul acestei arme. Cei doi Navajo au dat pilda unei “măiestrii” și unor calități fără cusur care au făcut ca experimentu să
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
se împleticește limba în gură, nici măcar nu putem s-o transcriem, darămite s-o descifrăm!”. Pentru a-ți da seama de complexitatea “sintetizatoare” a sunetului limbii Navajo trebuie spus, că un singur verb poate echivala cu o propoziție întreagă ... La impenetrabilitatea codului conceput în acest “laborator” original și efectiv, inițiat pe bază de voluntariat nesperat a contribuit și faptul că limba vorbită de ei nu aparține familiei indo-europene, asiatice, semito-hamite ci trunchiului de limbi na-dene, care nu se înrudește cu nici o
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
practici, așa-zisele comisii de deontologie fiind de regulă simple întâlniri de club între conducători. Aroganța mediului financiar, format din bănci, burse, fonduri de investiții, asigurări și altele asemenea, este nu doar pe măsura salariilor, dar mai ales pe măsura impenetrabilității, a barierelor pe care știe să le pună consecvent în raport cu proprii clienți, transformați în prizonieri, sau cu mediul politic, devenit dependent. În spatele rigorii și a preciziei, a virgulei dintre zecimală și sutime, s-a construit un univers unde domină impresia
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
compozitor George Nastis. Doi ani mai târziu castigă și trofeul la Festivalul Internațional de Muzică „Orfeul de Aur” din Bulgaria. Au urmat alte premii evocatoare ale talentului artistei Carmen Trandafir și a urmat dragostea publicului. Melodiile ei nu puteau avea impenetrabilitate la firele cele mai sensibile umane, câtă vreme pe lângă că sunt cântate sensibil poartă și un mesaj uniform cu toate trăirile și toate adevărurile omenescului: „Vreau inima ta” (Marius Țeicu), „Mai târziu sau mai devreme” (Marius Țeicu), „Uitate străzi” (Eugen
CARMEN TRANDAFIR. TAINA TRANDAFIRULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374634_a_375963]
-
înseamnă experiența completă prin o parte a ei, la care parte pot adăoga încă și alte părți ale aceleiași experiențe, ca ținîndu-se tot de cea întîi. Pot mai întîi să cunosc noțiunea unui corp în mod analitic prin semnele extensiunii, impenetrabilității, formei ș-a altora, cari toate sânt cugetate în această noțiune. Acuma însă îmi lărgesc cunoștința și, cu privire la experiență, de la care am abstras această noțiune a corpului, mai găsesc că cu acele semne mai e combinată întotdeauna și greutatea. Prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fenomenelor în raporturi oarecari. Această formă curată a sensibilității se poate numi intuițiune pură. Astfel, daca din reprezentațiunea unui corp vom scădea tot ce mintea-și cugetă despre el, precum substanță, putere, divizibilitate etc., asemenea tot ce aparține simțirei, precum impenetrabilitate, soliditate, coloare ș. a., atunci totuși din această intuițiune empirică îmi mai rămâne încă adică extensiunea și forma. Aceste aparțin intuițiunei pure, care-și are locul apriori în suflet ca o formă numai a sensibilității chiar și fără un obiect real
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea că, la fenomene date, reprezintă reproducția necesară {EminescuOpXIV 409} a celor varie din ele, prin urmare unitatea sintetică din conștiința lor. Astfel noțiunea corp, la percepția a ceva afară de noi va face necesară reprezentația extinderei și cu ea a impenetrabilității, formei ș. a. m. d. Fundamentul a toată necesitatea e-ntotdeuna o condiție transcendentală. Deci trebuie să existe un fundament. transcendental al unității conștiinței în sinteza celor diverse din toate intuițiunile noastre, prin urmare și al obiectelor în genere, deci și a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
principiul că: cauzele sânt niște obiecte (cantitativ) indestructibile și (calitativ) variabile. Două serii de cauze se găsesc în natură între cari esperiența nu poate constata tranzițiune. Una din seriile acestea o formează cauzele cărora li se cuvine proprietatea ponderabilității și impenetrabilității - materii; cealaltă serie cuprinde cauzele cărora le lipsesc calitățile din urmă - puteri, cari, pentru cuvântul acestei calități negative, se și numesc imponderabilii. Puteri sânt așadar: obiecte indestructibile, (schimbăcioase ) variabile, imponderabile. O cauză care are drept efect ridicarea unei sarcini e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
amenințând și acaparând în totalitate viața personală (A. Barrère). Asistăm la un fenomen de socializare rapidă, progresivă, globală, cu repercusiuni multiple asupra instituțiilor sociale, asupra vieții individuale, a modului de a gândi și a conduitelor umane, manifestat prin următoarele: centralizare, impenetrabilitate și rigiditatea regulilor impuse de puterea politică, absența responsabilității, dependența de servicii, lipsa de contacte emoționale directe etc. Relațiile interpersonale și cele cu instituțiile statului, sunt pur formale și bazate pe interese materiale, concurențiale, reduse la „nevoi pulsionale”. P. Ricoeur
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de Marele Zid, semn orgolios al grandorii, fie de zidurile succesive care protejau palatul imperial din Pekin, fie de incinta reședinței rezervate solilor, și ea un fel de închisoare) și poarta, strașnic păzită, par a fi „mobilele” unei steme a impenetrabilității. Totul în acest univers mândru de arhaicitatea lui pare a fi ritualizat (un ritual ce salvează chiar vechimea): tradiția domină, conservarea ei este lege supremă, o lege apărată mai cu seamă de mandarinii care blocau orice intenție a hanului de
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
metafizica specială a naturii este pusă în evidență, crede Friedman, îndeosebi printr-o cercetare a modului cum sunt elaborate conceptele metafizice ale științei naturii pe baza categoriilor „Analiticii”. Astfel conceptele metafizice corp și substanță materială sunt introduse prin adăugarea proprietăților impenetrabilității și greutății conceptului substanță întinsă și ideii conservării cantității totale în orice diviziune în părți mici a acestei substanțe. Acestea din urmă sunt determinări necesare ale naturii în genere, nu doar ale naturii corporale. Conceptele corp și substanță materială - concepte
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
urmă sunt determinări necesare ale naturii în genere, nu doar ale naturii corporale. Conceptele corp și substanță materială - concepte centrale ale metafizicii științei naturii - sunt caracterizate de Friedman drept rezultatul aplicării conceptelor pure ale intelectului unor noțiuni empirice, cum sunt impenetrabilitatea, greutatea, forțele de respingere și de atracție. Prin aplicarea analogiilor experienței, a principiilor transcendentale ale substanțialității, cauzalității și comunității substanțelor materiale vor putea fi obținut de asemenea cele trei legi ale mișcării formulate de Kant, pe care Friedman le caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe care Friedman le caracterizează drept „specificări” ale principiilor transcendentale 37. Principiile filosofiei transcendentale, prin urmare, întrețin cu legile mișcării o relație asemănătoare cu cea dintre conceptele intelectului pur și concepte cum sunt mișcarea, forțele de respingere și de atracție, impenetrabilitatea, greutatea, concepte care au fost elaborate în Pmsn pe baza unor considerații a priori. Am prezentat unele dintre premisele și implicațiile a două linii mari în interpretarea relației dintre filosofia transcendentală și cercetarea fundamentelor științei matematice a naturii la Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fizica pură cuprinde matematica aplicată fenomenelor precum și principii pur discursive, adică obținute din concepte. Se precizează însă că fizica pură „mai cuprinde și elemente care nu sunt întru totul pure și independente de sursele experienței, cum ar fi conceptele mișcare, impenetrabilitate (pe care se bazează conceptul empiric de materie), inerție ș.a.m.d., care ne împiedică să o numim o știință a naturii întru totul pură”40. În lumina acestei precizări, expresia fizică pură poate să apară drept derutantă. Kant distinge
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și experimente bine făcute și riguros controlate, va atrage după sine o certitudine comparabilă a legilor „deduse” din ele. Pentru ediția a II-a a Principiilor, Newton i-a recomandat lui Roger Cotes să introducă următoarea precizare: „În acest fel, impenetrabilitatea, mobilitatea și impetusul corpurilor și legilor mișcării și ale gravitației sunt recunoscute. Și este suficient că gravitația corpurilor există cu adevărat și acționează potrivit legilor expuse de noi pentru a explica toate mișcările corpurilor cerești și a mării noastre.” În
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al întinderii materia devine obiect al simțurilor externe. Un spațiu neumplut nu va putea fi obiect al percepției. Umplerea spațiului sau întinderea se manifestă ca rezistență față de orice acțiune îndreptată spre micșorarea spațiului pe care îl umple o anumită materie. Impenetrabilitatea relativă, rezultatul acțiunii forței de respingere, este cea care face posibilă perceperea materiei. În timp ce în filosofia mecanicistă a naturii forța de respingere a corpurilor era derivată din proprietatea impenetrabilității, considerată drept proprietatea fundamentală a materiei, Kant explică impenetrabilitatea prin forța
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
îndreptată spre micșorarea spațiului pe care îl umple o anumită materie. Impenetrabilitatea relativă, rezultatul acțiunii forței de respingere, este cea care face posibilă perceperea materiei. În timp ce în filosofia mecanicistă a naturii forța de respingere a corpurilor era derivată din proprietatea impenetrabilității, considerată drept proprietatea fundamentală a materiei, Kant explică impenetrabilitatea prin forța de respingere. Impenetrabilitatea este, așadar, ceva derivat, secundar. Ea este caracterizată de Kant în mod dinamic, adică prin acțiunea unei forțe 28. Conceptul de materie va fi explicat de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
anumită materie. Impenetrabilitatea relativă, rezultatul acțiunii forței de respingere, este cea care face posibilă perceperea materiei. În timp ce în filosofia mecanicistă a naturii forța de respingere a corpurilor era derivată din proprietatea impenetrabilității, considerată drept proprietatea fundamentală a materiei, Kant explică impenetrabilitatea prin forța de respingere. Impenetrabilitatea este, așadar, ceva derivat, secundar. Ea este caracterizată de Kant în mod dinamic, adică prin acțiunea unei forțe 28. Conceptul de materie va fi explicat de Kant prin acțiunea a două forțe opuse, și anume
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acțiunii forței de respingere, este cea care face posibilă perceperea materiei. În timp ce în filosofia mecanicistă a naturii forța de respingere a corpurilor era derivată din proprietatea impenetrabilității, considerată drept proprietatea fundamentală a materiei, Kant explică impenetrabilitatea prin forța de respingere. Impenetrabilitatea este, așadar, ceva derivat, secundar. Ea este caracterizată de Kant în mod dinamic, adică prin acțiunea unei forțe 28. Conceptul de materie va fi explicat de Kant prin acțiunea a două forțe opuse, și anume forța de respingere și forța
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]