70 matches
-
practici, așa-zisele comisii de deontologie fiind de regulă simple întâlniri de club între conducători. Aroganța mediului financiar, format din bănci, burse, fonduri de investiții, asigurări și altele asemenea, este nu doar pe măsura salariilor, dar mai ales pe măsura impenetrabilității, a barierelor pe care știe să le pună consecvent în raport cu proprii clienți, transformați în prizonieri, sau cu mediul politic, devenit dependent. În spatele rigorii și a preciziei, a virgulei dintre zecimală și sutime, s-a construit un univers unde domină impresia
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
Mircea Mihăieș Așezat sub semnul unei fraze a lui Thomas Mann, din Muntele vrăjit, despre impenetrabilitatea trecutului, care ni se înfățișează cu atât mai inaccesibil, mai ,legendar", cu cât e mai apropiat de noi, demersul lui Tony Judt nu este nici pe departe un ,discurs îndrăgostit": pentru el, Europa constituie un obiect de studiu, iar iluziile
Postwar (2) by Mircea Mihăieș [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
alte personae, care nu-și trăiseră copilăria împreună cu oamenii din acest trib și nici măcar nu coexistaseră o perioadă mai lungă de timp cu aceștia. A fost nevoie să convingă un ofițer de transmisiuni din serviciul marinei din San Diego, de impenetrabilitatea oricărei decodificări, s-a prezentat ulterior cu doi indieni Navajo să facă “demonstrația pe viu”, în fața ofițerilor superiori din cadrul acestei arme. Cei doi Navajo au dat pilda unei “măiestrii” și unor calități fără cusur care au făcut ca experimentu să
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
se împleticește limba în gură, nici măcar nu putem s-o transcriem, darămite s-o descifrăm!”. Pentru a-ți da seama de complexitatea “sintetizatoare” a sunetului limbii Navajo trebuie spus, că un singur verb poate echivala cu o propoziție întreagă ... La impenetrabilitatea codului conceput în acest “laborator” original și efectiv, inițiat pe bază de voluntariat nesperat a contribuit și faptul că limba vorbită de ei nu aparține familiei indo-europene, asiatice, semito-hamite ci trunchiului de limbi na-dene, care nu se înrudește cu nici o
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
compozitor George Nastis. Doi ani mai târziu castigă și trofeul la Festivalul Internațional de Muzică „Orfeul de Aur” din Bulgaria. Au urmat alte premii evocatoare ale talentului artistei Carmen Trandafir și a urmat dragostea publicului. Melodiile ei nu puteau avea impenetrabilitate la firele cele mai sensibile umane, câtă vreme pe lângă că sunt cântate sensibil poartă și un mesaj uniform cu toate trăirile și toate adevărurile omenescului: „Vreau inima ta” (Marius Țeicu), „Mai târziu sau mai devreme” (Marius Țeicu), „Uitate străzi” (Eugen
CARMEN TRANDAFIR. TAINA TRANDAFIRULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423117453.html [Corola-blog/BlogPost/374634_a_375963]
-
care satul era împrejmuit - după modelul castrelor romane („vallum et fossa”) și al așezărilor rurale bizantine - și care a fost folosit de localnici de-a lungul secolelor ca tranșee și zid de apărare. Dobridorenii numeau împrejmuirea „Tabia”, se mândreau cu impenetrabilitatea ei și îi păzeau porțile cu cetățeni plătiți de obște pe care îi numeau „pândari”. „Tabia” a fost distrusă odată cu colectivizarea satului de către comuniști în anii 1960-1970. „Moșia Dobridorului” este o câmpie aluvionară care înconjoară satul circular pe o rază
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai ca expresie a acordului între statele suverane interesate. Acestor două caracteristici li s-a adăugat impenetrabilitatea teritoriului, interdicția ca pe teritoriul unui stat să-și poată exercită puterea de comandă un alt stat. Există două categorii de locuitori ai unui stat: care au aceeași cetățenie; care nu au calitatea de cetățean al statului respectiv, dar au
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Dar simțea cu acuitate Zidul. Zidul energetic de apărare și de izolare al Japoniei, forța concentrării shintoiste și budiste, capacitatea de apărare a meditațiilor Zen. Acesta era un fapt cu totul deosebit. Foarte puțini maeștri Zen puteau atinge, cu gândul, impenetrabilitatea Zidului. Descoperirea culoarelor energetice ducea la crearea unei forțe capabile să modifice, pe durate de timp variabile, condițiile materiale și climaterice ale unei zone. Oan-san nu ajunsese Încă aici, dar avea toate șansele, printr-o dezvoltare neîntreruptă a concentrării. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
e cel mai mare farmec. Dar te pomenești că între noi și cultura germană se pune piatra cea brută și scorboroasă a maghiarismului, ea apasă pe noi cu greu, numai că noi nu ne vom da îndărăt, pentru că nu putem. Impenetrabilitatea corpului fizic nu permite ca în unul și același loc să stea două corpuri deodată; ce minune dar daca impenetrabilitatea corpului noastru moral nu cedează nici un atom al ființei sale corpului străin ce apasă asupră-ni? Noi avem toți cauza
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scorboroasă a maghiarismului, ea apasă pe noi cu greu, numai că noi nu ne vom da îndărăt, pentru că nu putem. Impenetrabilitatea corpului fizic nu permite ca în unul și același loc să stea două corpuri deodată; ce minune dar daca impenetrabilitatea corpului noastru moral nu cedează nici un atom al ființei sale corpului străin ce apasă asupră-ni? Noi avem toți cauza de-a mulțumi maghiarilor pentru apăsarea lor, căci ei ne-au deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
desigur, din talentul ieșit din comun al autorului, dar și din câteva imperceptibile stratageme: din umplerea spațiului dintre capitole, episoade sau secvențe cu pasaje care, fără să aducă vreo noutate în mersul anchetei, creează senzație de plin, de robustețe, de impenetrabilitate a textului. Presărate din abundență, ele sunt mai mult decât niște punți între diverse părți ale narațiunii. Ciudățenia este că, deși acut descriptiv-meditative, sunt plasate adeseori la sfârșitul, nu la începutul capitolelor: deși par să închidă ferestre spre întâmplările deja
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
metafizica specială a naturii este pusă în evidență, crede Friedman, îndeosebi printr-o cercetare a modului cum sunt elaborate conceptele metafizice ale științei naturii pe baza categoriilor „Analiticii”. Astfel conceptele metafizice corp și substanță materială sunt introduse prin adăugarea proprietăților impenetrabilității și greutății conceptului substanță întinsă și ideii conservării cantității totale în orice diviziune în părți mici a acestei substanțe. Acestea din urmă sunt determinări necesare ale naturii în genere, nu doar ale naturii corporale. Conceptele corp și substanță materială - concepte
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
urmă sunt determinări necesare ale naturii în genere, nu doar ale naturii corporale. Conceptele corp și substanță materială - concepte centrale ale metafizicii științei naturii - sunt caracterizate de Friedman drept rezultatul aplicării conceptelor pure ale intelectului unor noțiuni empirice, cum sunt impenetrabilitatea, greutatea, forțele de respingere și de atracție. Prin aplicarea analogiilor experienței, a principiilor transcendentale ale substanțialității, cauzalității și comunității substanțelor materiale vor putea fi obținut de asemenea cele trei legi ale mișcării formulate de Kant, pe care Friedman le caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe care Friedman le caracterizează drept „specificări” ale principiilor transcendentale 37. Principiile filosofiei transcendentale, prin urmare, întrețin cu legile mișcării o relație asemănătoare cu cea dintre conceptele intelectului pur și concepte cum sunt mișcarea, forțele de respingere și de atracție, impenetrabilitatea, greutatea, concepte care au fost elaborate în Pmsn pe baza unor considerații a priori. Am prezentat unele dintre premisele și implicațiile a două linii mari în interpretarea relației dintre filosofia transcendentală și cercetarea fundamentelor științei matematice a naturii la Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fizica pură cuprinde matematica aplicată fenomenelor precum și principii pur discursive, adică obținute din concepte. Se precizează însă că fizica pură „mai cuprinde și elemente care nu sunt întru totul pure și independente de sursele experienței, cum ar fi conceptele mișcare, impenetrabilitate (pe care se bazează conceptul empiric de materie), inerție ș.a.m.d., care ne împiedică să o numim o știință a naturii întru totul pură”40. În lumina acestei precizări, expresia fizică pură poate să apară drept derutantă. Kant distinge
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și experimente bine făcute și riguros controlate, va atrage după sine o certitudine comparabilă a legilor „deduse” din ele. Pentru ediția a II-a a Principiilor, Newton i-a recomandat lui Roger Cotes să introducă următoarea precizare: „În acest fel, impenetrabilitatea, mobilitatea și impetusul corpurilor și legilor mișcării și ale gravitației sunt recunoscute. Și este suficient că gravitația corpurilor există cu adevărat și acționează potrivit legilor expuse de noi pentru a explica toate mișcările corpurilor cerești și a mării noastre.” În
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al întinderii materia devine obiect al simțurilor externe. Un spațiu neumplut nu va putea fi obiect al percepției. Umplerea spațiului sau întinderea se manifestă ca rezistență față de orice acțiune îndreptată spre micșorarea spațiului pe care îl umple o anumită materie. Impenetrabilitatea relativă, rezultatul acțiunii forței de respingere, este cea care face posibilă perceperea materiei. În timp ce în filosofia mecanicistă a naturii forța de respingere a corpurilor era derivată din proprietatea impenetrabilității, considerată drept proprietatea fundamentală a materiei, Kant explică impenetrabilitatea prin forța
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
îndreptată spre micșorarea spațiului pe care îl umple o anumită materie. Impenetrabilitatea relativă, rezultatul acțiunii forței de respingere, este cea care face posibilă perceperea materiei. În timp ce în filosofia mecanicistă a naturii forța de respingere a corpurilor era derivată din proprietatea impenetrabilității, considerată drept proprietatea fundamentală a materiei, Kant explică impenetrabilitatea prin forța de respingere. Impenetrabilitatea este, așadar, ceva derivat, secundar. Ea este caracterizată de Kant în mod dinamic, adică prin acțiunea unei forțe 28. Conceptul de materie va fi explicat de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
anumită materie. Impenetrabilitatea relativă, rezultatul acțiunii forței de respingere, este cea care face posibilă perceperea materiei. În timp ce în filosofia mecanicistă a naturii forța de respingere a corpurilor era derivată din proprietatea impenetrabilității, considerată drept proprietatea fundamentală a materiei, Kant explică impenetrabilitatea prin forța de respingere. Impenetrabilitatea este, așadar, ceva derivat, secundar. Ea este caracterizată de Kant în mod dinamic, adică prin acțiunea unei forțe 28. Conceptul de materie va fi explicat de Kant prin acțiunea a două forțe opuse, și anume
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acțiunii forței de respingere, este cea care face posibilă perceperea materiei. În timp ce în filosofia mecanicistă a naturii forța de respingere a corpurilor era derivată din proprietatea impenetrabilității, considerată drept proprietatea fundamentală a materiei, Kant explică impenetrabilitatea prin forța de respingere. Impenetrabilitatea este, așadar, ceva derivat, secundar. Ea este caracterizată de Kant în mod dinamic, adică prin acțiunea unei forțe 28. Conceptul de materie va fi explicat de Kant prin acțiunea a două forțe opuse, și anume forța de respingere și forța
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ei vor fi derivate din două forțe originare, forța de respingere și forța de atracție, caracterizate ca mărimi intensive 30. Kant credea că numai explicația metafizic-dinamică poate da socoteală în mod satisfăcător de umplerea spațiului. Umplerea spațiului este caracterizată drept impenetrabilitate relativă, o impenetrabilitate care se exprimă prin creșterea graduală a opoziției față de ceea ce pătrunde într-un anumit spațiu. Impenetrabilitatea absolută, descrisă drept „umplere matematică” a spațiului, este respinsă ca imposibilă. În „Observația generală” care încheie partea a doua a Pmsn
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
derivate din două forțe originare, forța de respingere și forța de atracție, caracterizate ca mărimi intensive 30. Kant credea că numai explicația metafizic-dinamică poate da socoteală în mod satisfăcător de umplerea spațiului. Umplerea spațiului este caracterizată drept impenetrabilitate relativă, o impenetrabilitate care se exprimă prin creșterea graduală a opoziției față de ceea ce pătrunde într-un anumit spațiu. Impenetrabilitatea absolută, descrisă drept „umplere matematică” a spațiului, este respinsă ca imposibilă. În „Observația generală” care încheie partea a doua a Pmsn, Kant va spune
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
30. Kant credea că numai explicația metafizic-dinamică poate da socoteală în mod satisfăcător de umplerea spațiului. Umplerea spațiului este caracterizată drept impenetrabilitate relativă, o impenetrabilitate care se exprimă prin creșterea graduală a opoziției față de ceea ce pătrunde într-un anumit spațiu. Impenetrabilitatea absolută, descrisă drept „umplere matematică” a spațiului, este respinsă ca imposibilă. În „Observația generală” care încheie partea a doua a Pmsn, Kant va spune despre impenetrabilitatea absolută că este „un concept gol”31. Căci materia poate fi în mod continuu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
se exprimă prin creșterea graduală a opoziției față de ceea ce pătrunde într-un anumit spațiu. Impenetrabilitatea absolută, descrisă drept „umplere matematică” a spațiului, este respinsă ca imposibilă. În „Observația generală” care încheie partea a doua a Pmsn, Kant va spune despre impenetrabilitatea absolută că este „un concept gol”31. Căci materia poate fi în mod continuu comprimată fără ca întinderea ei să fie anulată. În timp ce atomismul explică constituția și proprietățile corpurilor materiale, ceea ce Kant numește „diversitatea specifică a materiilor” (vezi nota 30), printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
gol”31. Căci materia poate fi în mod continuu comprimată fără ca întinderea ei să fie anulată. În timp ce atomismul explică constituția și proprietățile corpurilor materiale, ceea ce Kant numește „diversitatea specifică a materiilor” (vezi nota 30), printr-o reunire a atomului, ca impenetrabilitate absolută, cu spațiul gol, ca penetrabilitate absolută, în explicația metafizic dinamică ele vor fi derivate din raporturile celor două forțe fundamentale. Kant va respinge atomismul cu argumentul că plinul absolut și golul absolut sunt calități oculte, calități a căror existență
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]