1,188 matches
-
antagonice supraîncălzeau atmosfera. Cuvintele se ascundeau sub gene. Și ochii, ochii celor doi erau larg deschiși : în tăcere. O tăcere de mii de volți! O dată, o singură dată , mâna dreaptă a lui Dio a mângâiat șoldul stâng al Danei. Mângâiere imperceptibilă și nemuritoare! Întregul Univers concentrat în marele bing-bang al Genezei! DUMNEZEU ÎNAINTE DE-A SE NAȘTE! Divinitatea pulverizată în toate ungherele necunoscutului! O,DOAMNE,ÎȚI MULȚUMESC CĂ MI-AI PERMIS SĂ-ȚI VĂD MĂREȚIA ANTERIOARĂ GENEZEI! -Regreți ceva, Dio? -Da
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_53_54_costel_zagan_1370412153.html [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
subțiindu-le și parcă micșorându-le pe măsura ostenelii, grăbind totdeodată amurgul zilelor și tot ele retrăgându-se pentru a le pune în valoare, pentru a le redesena ștergându-le de stranii configurații, pe care adesea le iau corpurile în imperceptibila și tainica lor mișcare cosmică ... George Nicolae Podișor Referință Bibliografică: Bastardul / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 172, Anul I, 21 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
la nivelul minus trei în pușcărie și 10 în Bărăgan dar nu-mi pare rău că și eu i-am vânat și le-am plătit cu anticipație datoriile!”,despre cele două cărți apărute la editura dumnealor și anume : „Eminescu, Maiorescu imperceptibila junime” și „Viața cotidiană în imperiul roșu”. Ne-a vorbit despre aprecierea pe care o are vizavi de domnul Ioan Romeo Roșiianu și acest proiect al dumnealui spunând „Când a venit Romeo Roșiianu la mine cu această idee fantastică, și
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
Într-un sens ciudat și totuși deosebit de familiar celor în care mai fierbe încă patria, mă simțeam acasă. Eram străini unii față de alții, eu și românii ce își purtau cu ușurință pecetea dezrădăcinării, și totuși ne lega ceva cu lanțuri imperceptibile dar tari. Limba, sau acest „șirag de pietre rare”, ne încununa acum întâlnirile și simțeam că devenisem parte din acest tablou grandios a tot ce definește ideea de român. Îi ascultam în umbră pe acești frați de zicală, reținută în
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
Într-un sens ciudat și totuși deosebit de familiar celor în care mai fierbe încă patria, mă simțeam acasă. Eram străini unii față de alții, eu și românii ce își purtau cu ușurință pecetea dezrădăcinării, și totuși ne lega ceva cu lanțuri imperceptibile dar tari. Limba, sau acest „șirag de pietre rare”, ne încununa acum întâlnirile și simțeam că devenisem parte din acest tablou grandios a tot ce definește ideea de român. Îi ascultam în umbră pe acești frați de zicală, reținută în
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
la prima vedere închise într-o tăcere ermetică. Totuși privirea, după o primă și rapidă explorare a tablourilor, se reântoarce cu nedumerită insistență asupra lor, ca și cum ar sesiza că dintr-o dată invizibilul devine vizibil, anorganicul devine organic, nemișcarea se transformă imperceptibil dar sigur, în mișcare, iar tăcerea devine șoaptă. Și în miracolul ce se petrece chiar sub ochii privitorului, carapacea de mineral amorf se desface și din ea țâșnește unduind planta, vegetalul. Poate că mai pregnant decât în oricare alt tablou
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Vibratii_interviu_cu_pictorita_maria_tania_nicolescu_1358525719.html [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
care mi-l propusesem, exersam, îmi instalasem „transfocatorul” imagistic, mental, intram în atmosferă, îmi reglam respirația, transpunerea... După proiecția chipurilor himerice în evoluție, am ajuns curând la clișeul mesianic. Surâsul complice mie, palmele la piept în gestul rugăciunii, buzele murmurând imperceptibil, splendoarea cerului și planetei, ființa mea în relaxare impusă și încordare supusă, senzația hipnotică.... Am rezistat, am rămas țintuit, am izbutit să depășesc momentul... Pot destăinui doar atât: și-a dezlipit palmele, a întins brațul stâng și, cu degetele răsfirate
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Revelatii_interzise_romeo_tarhon_1341126914.html [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
vraja existenței noastre, Păsări de foc ard cenușa mâinilor întinse, Presară nisipul toamnelor peste palmele noastre Ne umplu gurile cu pumni de cenușă Și nu mai putem striga... Întunericul pune stăpânire pe noi, Pe privirile, pe oasele noastre. Gesturile fantomelor, imperceptibil ne tulbură văzul, Ghearele giganților se împlântă în molozul noroaielor Ne târăsc ca pe niște leșuri în otrava neantului. Iată clipa ce ne`nalță prăbușirea Înaintea prăbușirii înălțării noastre... sursa foto: internet Referință Bibliografică: Clipa / Bianca Aura Buta : Confluențe Literare
CLIPA de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1454050837.html [Corola-blog/BlogPost/343351_a_344680]
-
să repet ce mi-ai spus! Ne oprim undeva în spatele navei unul în fața celuilalt. Nu știu cum va reacționa, dar o prind în brațe și încerc s-o sărut. Nu se opune. Îmi apropii buzele de buzele ei și o sărut aproape imperceptibil. Îi simt mâinile încolăcindu-i-se după gât și răspunzându-mi cu un sărut apăsat și pasional. Instinctiv o iau în brațe, apoi îi prind fața în mâini și prelungesc sărutul acela înflăcărat până când o simt că se sufocă. O
DRUMUL APELOR, 15 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1486383970.html [Corola-blog/BlogPost/344187_a_345516]
-
v-ați născut. Cred că, de când ne naștem visăm, ca în basme, că trăim într-un castel în luminișul unei păduri. De fapt, totul e altfel în lumina sacră a copilăriei, simbol al protecției. Pentru mine adăpostul acestei puteri misterioase, imperceptibile de siguranță a fost orașul în care m-am născut, București, într-o dimineață a anului 1939, luminată de soarele ce aprindea stele în zăpada proaspătă a lui februarie, într-o zi de 20. În copilăria în care s-au
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
acest rang pământean, atâta timp când Dumnezeu te-au uns Serafim pentru a fi înger păzitor pentru literatură țării tale. Înainte de ai răspunde Fecioarei Maria, Mihai a întors capul spre mine. I-am văzut pe seninătatea fetei un zâmbet aproape imperceptibil. - Prea Sfântă Biserică noastră străbuna a creat limba literară, oamenii ei au sfințit-o, au ridicat-o la rangul unei limbi hieratice și de stat. Din acel moment trăsătură de unitate a devenit și a rămas limba română și naționalitatea
ÎN CER CU EMINESCU PRIVIND PĂMÂNTUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_cer_cu_eminescu_privind_pamantul.html [Corola-blog/BlogPost/348427_a_349756]
-
se încruntă ușor. Simțea instinctiv că mama nu-i înțelege și aprobă stările de visare. - Da, mamă! Răspunse ea îndreptându-se către mama sa. - Te-a căutat Alex! - Alex? Spuse ea și pe figură de-odată îi apăru un zâmbet imperceptibil, pe care mama îl prinse iute. "Îl place... Unde sunt vremurile de altă dată..." râse în sine mama. - Și ce vroia Alex, mamy? îndulci tânăra tonul. - De unde să știu eu dragă, dacă tu ești tot timpul aeriană? Sună-l și
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
să dau de mânerele turelelor la lunete. Spre bucuria mea, telescopul cel mare era teafăr. La lumina unui chibrit am reglat lentilele acestuia. Totul funcționa impecabil! Chiar și turela rotitoare, cea mare, funcționa, e drept, cu un mic scârțâit, aproape imperceptibil. Mi-a venit ideea să folosesc telescopul pe post de binoclu. Începusem să rotesc turela telescopului încet, încet, iar la fiecare popas al cadranului priveam prin obiectiv în întuneric, scrutând pădurile și culmile munților, doar, doar voi descoperi ceva. Nu
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
văzusem de departe? La fața locului nu se zărea nimic care să ne atragă atenția, nimic care să ne ajute să distingem ceva. Părea doar că fiecare colț de stâncă e iluminat și că toate coroanele brazilor aveau un nimb imperceptibil de lumină. Am urcat o vreme muntele pe o configurație întortocheată a traseului, până am început să simțim că intrăm într-un povârniș abrupt. De la o oarecare înălțime se puteau vedea spinările întunecate ale munților rămași în urmă. Zărisem chiar
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465885267.html [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
mijlocul, trăgându-mă spre el, obligându-mă să mă aplec mai mult și să mă lipesc de el, am început să tremur. Am lăsat pleoapele să-mi acopere ochii știind că era rândul lui să mă privească. Clipe măsurate prin imperceptibila apăsare a degetelor pe pielea întinsă a spatelui curbat. Extrema lor tensiune, concentrată asupra locului unde se odihneau, făcea să izvorască din trupul meu o posibilitate inedită a cărnii, mai adâncă și mai fericită decât orice plăcere deja încercată. Mi-
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1405515581.html [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
ceva. Era un ceva aproape insesizabil și totuși foarte prezent. Acesta nu înțelegea. Privi în jur, oarecum derutat, apoi își coborî privirea spre mâna Mariei. Să fie posibil? Nu. Probabil i s-a părut... Nu! Din nou, aceeași senzație. Aproape imperceptibil... Nu, nu i s-a părut. A fost ca o tresărire, o mișcare ușoară, ca o adiere a degetelor Mariei... Da! Se uita uimit. Era un miracol, o binecuvântare. A acționat butonul prin care a chemat medicul și asistenta de
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1431289119.html [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
semne de revenire. Se înregistrează activitate cerebrală. Ce s-a întâmplat? Spuneți-mi, vă rog, a fost ceva deosebit? - Nu chiar. Eu..., eu doar îi vorbeam. O țineam de mână și am simțit mișcarea degetelor. A fost ceva ușor, aproape imperceptibil, dar sunt sigur... A doua oară am și văzut. Poate, datorită faptului că i-am vorbit despre... Dragoș se opri, vădit jenat. Cei doi, asistenta și medicul, așteptau continuarea privindu-l întrebători. - Despre...? - Despre... căsătorie, adică..., adică ceva planuri de
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1431289119.html [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
un labirint poetic, prin care va trebui să te descurci și să ieși după ce vei citi ultima creație poetică din acest volum al distinsei Carmen SIMION. Fiecare creație este o largă dezbatere, cu ascunse înțelegeri filozofice, cu idei cunoscute sau imperceptibile în aparență. Acest lucru pune în dificultate cititorul, dar îl motivează pentru a merge mai departe să descopere noile valențe care au fost integrate în peisajul scrierilor. Enigmatice parcă, anumite creații sunt ascunse în spatele unor ecuații cu una sau mai
ENIGMATICA POEZIE A LUI CARMEN SIMION de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Enigmatica_poezie_a_lui_carmen_mihai_leonte_1391005107.html [Corola-blog/BlogPost/347458_a_348787]
-
ochii epuizându-mi toate lacrimile. M-am trezit plângând. M-am spălat plângând. Am băut cafeaua plângând. Am muncit plângând. Am mâncat plângând. M-am culcat plângând. Am dormit plângând. Am visat plângând. Însă moartea se grăbește încet, foarte încet, imperceptibil de încet. Aproape de viteza unui fulger globular. Moartea nu se împiedică nici de lacrimi, nici de zâmbete. Deplasarea ei poate părea chiar triumfală. Moartea are liber la viteză: în toate sensurile posibile și imposibile. Moartea iubește poeții: un pic prea
14. MÂINILE MELE PLÂNG de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1454952995.html [Corola-blog/BlogPost/384005_a_385334]
-
deunăzi, câteva memorabile secvențe dintr-un concert live, susținut de celebra cântăreață belgiană LARA FABIAN, într-o arenă imensă, în care erau peste cincisprezece mii de suflete. Glasul divei, de o frumusețe și de o sonoritate aparte, având în glas imperceptibile emoții, răsuna peste capetele admiratorilor săi, dispuși să savureze fiecare sunet. Melodia, JE T'AIME, deja un hit, transmitea tuturor celor aflați în acel moment, acolo, din sensibilitatea și delicatețea omului Lara Fabian, rostind cele mai frumoase cuvinte din lume
SINGURA CERTITUDINE ... SĂ FIE, OARE, O INCERTITUDINE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_singura_certitudinesa_fie_oare_o_incertitudine_.html [Corola-blog/BlogPost/367314_a_368643]
-
-o să își scrie reclamația. Abia acum își simțise degetele contractate ca într-un spasm care făcea să-i tremure mâna, ce părea că și-ar fi dorit să refuze să scrie ceva, pe coala întinsă. Poate și pentru că ceva imperceptibil în atitudinea lui, o anumită expresie fugară ce-i trecuse peste față atunci când ea îi făcuse portretul șefului hoților, o făcuse pe Ștefania să simtă că nu-i vorbește despre o persoană necunoscută. Și contrar așteptărilor sale, acesta nici nu
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Filmul_noptii_inca_nesfarsite_tania_nicolescu_1358366018.html [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
în nici un caz la mine. Mimi era mulțumită de cum mă prezentam; corespundeam pretențiilor unei femei cu cap ... o ființă neobservabilă, nesemnificativă și de cum m-am comportat de la început, plin de ifose, insignifiant, ignifug, insipid, inodor, incolor și tot tacâmul ... adică imperceptibil, insesizabil, într-un cuvânt, de nebăgat în seamă însă plin de fasoane și pretenții. Când Edy s-a dus afară, nu știu ce căuta, aer probabil, ne-am apropiat căpățânile toți trei si le-am spus adevărul că nu îmi plăcea să
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
Simțurile îmi erau răscolite și-o beție, pe care n-o mai cunoscusem, mă cuprindea din ce în ce mai tare. I-am simțit privirile dogorându-mi creștetul. Era mai scundă decât mine. Gura îi era învăluită într-un zâmbet senzual, provocator. Nările îi fremătau imperceptibil, le simțeam vibrația. Mi-a luat mâna de pe umăr în mâna ei. Cealaltă mi s-a încolăcit în jurul taliei. Când trupurile ni s-au apropiat, n-am mai simțit nimic. Îi simțeam răsuflarea invadându-mă. Ochi nu mai aveam. Împreună
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1474648450.html [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
deschide umbrele de nori mă-ntreabă STAGIATURĂ înlocuiam cuvintele cu inefabile păsări până când stelele se-aprindeau de gelozie - fără îndoială - cucul își tot satura numele undeva între frunze neclare pletele mele blonde pierdeau inocența grâului copt tu făceai foc pentru imperceptibile zboruri eu străluceam abstract ochii tăi reduceau pădurea din jur la un singur punct orașul ne primea străin eram cam inconștienți bineînțeles aveam în brațe soare și-n buzunare fân de uimire doamnele erau să calce trenul la barieră lângă
ÎNTR-UN ASFINŢIT OARECARE (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dacina_dan_1475798997.html [Corola-blog/BlogPost/350259_a_351588]
-
șoapte Voci blânde ce urcă în Cer. În umbre-ndepărtate, Vântul poartă cu sine, Pe aripi, răsuflări divine. Din Înalt de Cer, O rază de Lumină a căzut Peste tăcerea nopții ce-a foșnit. Din înmărmurirea solemnă, Trezind un Infinit, Imperceptibil, Totul se transformă-n zori. E ora când Parfumul de roze se dezleagă În pragurile Sufletelor noastre de Lumină. Referință Bibliografică: Magia pădurii / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 767, Anul III, 05 februarie 2013. Drepturi de Autor
MAGIA PĂDURII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Magia_padurii_floarea_carbune_1360070207.html [Corola-blog/BlogPost/341382_a_342711]