182 matches
-
înlăturarea prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile de omor, inclusiv pentru cele în legătură cu care nu s-a împlinit termenul de prescripție la data intrării în vigoare a legii. A fost introdusă sintagma "indiferent de data la care au fost comise” pentru imprescriptibilitatea infracțiunilor de genocid, crime contra umanității și de război. Toate denunțurile vor primi NUP Președintele IICMER, Andrei Muraru, trasmite, potrivit Digi 24, că "O admitere a excepției de neconstituționalitate în cauza legată de imprescriptibilitatea infracțiunilor pentru care nu s-au
Decizie crucială. CCR judecă dacă se închid sau nu dosarele Revoluției by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/67921_a_69246]
-
la care au fost comise” pentru imprescriptibilitatea infracțiunilor de genocid, crime contra umanității și de război. Toate denunțurile vor primi NUP Președintele IICMER, Andrei Muraru, trasmite, potrivit Digi 24, că "O admitere a excepției de neconstituționalitate în cauza legată de imprescriptibilitatea infracțiunilor pentru care nu s-au împlinit încă termenele de prescripție ar însemna ca persoanele responsabile pentru infracțiunile de omor nu vor mai putea fi trase la răspundere penală. Consecința ar fi că faptele de la Revoluție pentru care nu se
Decizie crucială. CCR judecă dacă se închid sau nu dosarele Revoluției by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/67921_a_69246]
-
a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 40. În considerentele deciziei sale, Curtea a reținut că dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției sau alte norme cuprinse în Constituție, în pacte ori tratate internaționale la care România este parte nu prevăd imprescriptibilitatea dreptului persoanelor prejudiciate prin erori judiciare de a porni acțiune în repararea pagubei sau vreun termen-limită în care acest drept poate fi exercitat. Art. 52 alin. (3) teza a doua din Constituție, prin expresia „condițiile legii“, lasă la opțiunea legiuitorului
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
acestuia (cuantumul) nu reprezintă valorificare, că în sistemul public de pensii orice stagiu de cotizare suplimentar se valorifică prin adăugarea la pensie a cuantumului acestuia în baza principiilor contributivității, egalității (tratamentul nediscriminatoriu între persoanele aflate în aceeași situație juridică) și imprescriptibilității, că interpretarea principiilor/condițiilor prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către prima instanță nu este adaptată la cauza în judecată, că principiul proporționalității reprezintă o garanție ce are
DECIZIA nr. 86 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272022]
-
de la care ar trebui să curgă termenul de sesizare în vederea verificării respectării standardelor de calitate sau de etică profesională, ceea ce are aptitudinea de a produce efecte asupra reclamantei într-o eventuală constatare a neconstituționalității sintagmei ce conferă „imprescriptibilitate“ unei astfel de sesizări. Prin urmare, apreciază recurenta, având în vedere faptul că și prin Decizia nr. 1.345/2008 Curtea Constituțională a reținut că „neretroactivitatea fiind un principiu constituțional prevăzut în mod expres, legiuitorul nu va putea adopta norme juridice cu
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
ca fapta săvârșită de acesta să fie uitată de societate. Chiar dacă s-ar aprecia că instituția supusă examinării ar fi o instituție de drept penal substanțial, trebuie avută în vedere precaritatea aplicării principiului retroactivității legii penale cu privire la imprescriptibilitatea unor infracțiuni, caracter precar pe care Curtea Constituțională l-a relevat în jurisprudența sa, acesta constituind un argument ce susține preempțiunea aplicării principiului activității legii penale cu privire la această instituție. Astfel, dacă prin Decizia nr. 1.092/2012 (publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
definitiv, chiar în ipoteza aprecierii normelor supuse examinării ca fiind norme de drept penal prin prisma efectului avut asupra termenului de prescripție și deci asupra răspunderii penale, însăși precaritatea principiului aplicării retroactive a legii în materia prescripției penale relativ la imprescriptibilitatea unor infracțiuni, astfel cum a fost relevată de Curtea Constituțională, constituie un argument în sensul preeminenței principiului activității legii în ceea ce privește efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură. Astfel, inițial, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a agreat
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Legea nr. 27/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al României și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 20 martie 2012), care prevedeau în esență retroactivitatea obligatorie a imprescriptibilității executării pedepselor principale în cazul infracțiunilor de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, dar și al infracțiunilor intenționate urmate de moartea victimei, pentru care nu se împlinise termenul de prescripție a executării. În cadrul acestor decizii, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
penale sunt norme mixte de drept procesual și material. Mai mult, faptul că în Hotărârea Kononovo împotriva Letoniei (2010) Curtea a analizat din perspectiva art. 7 din Convenție caracterul retroactiv al dispozițiilor legale care modificau Codul penal în sensul declarării imprescriptibilității crimelor împotriva umanității, a reprezentat doar încercarea Curții de a răspunde argumentelor reclamanților, însă ar putea conduce la efecte care ar putea submina însuși spiritul art. 7 (inaplicabil în această materie), astfel cum s-a menționat în opinia separată concordantă
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
principiul securității raporturilor juridice și echitatea juridică, ambele componente fundamentale ale statului de drept, și a concluzionat că, având în vedere importanța valorii sociale ocrotite (dreptul la viață), opțiunea aplicării imediate a dispozițiilor din materia prescripției, mai severe prin stabilirea imprescriptibilității anumitor infracțiuni, inclusiv pentru fapte comise anterior adoptării legii și pentru care termenul de prescripție nu era încă împlinit, nu contravine principiului legalității incriminării. În raport cu aspectele expuse, se constată că, pe de o parte, în jurisprudența sa obligatorie
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Președintele Traian Băsescu a înaintat președintelui Camerei, Roberta Anastase, o solicitare prin care cere supunerea spre adoptare cât mai rapidă a unei inițiative legislative demarată de PDL care stabilește imprescriptibilitatea răspunderii penale și a executării pedepsei în cazul omorului. „Fac un apel la dumneavoastră adresându-vă rugămintea să acordați o atenție deosebită supunerii spre adoptare cât mai rapid a propunerii legislative pentru modificarea Codului penal și a legii 286/2009
Traian Băsescu cere imprescriptibilitatea omorului () [Corola-journal/Journalistic/45978_a_47303]
-
care face referire șeful statului aparține unui număr de 7 deputați și senatori, anume din partea PDL Roberta Anastase, Iorguș Zanfir, Marius Spînu, Maria Stavrositu, Sever Voinescu, din partea PSD Mădălin Voicu și din partea minorităților Ovidiu Ganț. Proiectul de lege vizează stabilirea imprescriptibilității răspunderii penale și a executării pedepsei în cazul tuturor infracțiunilor care au avut ca urmare moartea victimei, precum și modificarea normelor referitoare la imprescriptibilitatea infracțiunilor contra păcii și omenirii, pentru corelarea cu dispozițiile ONU. Potrivit raportului Comisiei juridice a Camerei, președintele
Traian Băsescu cere imprescriptibilitatea omorului () [Corola-journal/Journalistic/45978_a_47303]
-
Stavrositu, Sever Voinescu, din partea PSD Mădălin Voicu și din partea minorităților Ovidiu Ganț. Proiectul de lege vizează stabilirea imprescriptibilității răspunderii penale și a executării pedepsei în cazul tuturor infracțiunilor care au avut ca urmare moartea victimei, precum și modificarea normelor referitoare la imprescriptibilitatea infracțiunilor contra păcii și omenirii, pentru corelarea cu dispozițiile ONU. Potrivit raportului Comisiei juridice a Camerei, președintele acestei Comisii, democrat-liberalul Daniel Buda a argumentat necesitatea introducerii imprescriptibilității printr-o decizie a CEDO, care a condamnat deja România în dosarele Revoluției
Traian Băsescu cere imprescriptibilitatea omorului () [Corola-journal/Journalistic/45978_a_47303]
-
infracțiunilor care au avut ca urmare moartea victimei, precum și modificarea normelor referitoare la imprescriptibilitatea infracțiunilor contra păcii și omenirii, pentru corelarea cu dispozițiile ONU. Potrivit raportului Comisiei juridice a Camerei, președintele acestei Comisii, democrat-liberalul Daniel Buda a argumentat necesitatea introducerii imprescriptibilității printr-o decizie a CEDO, care a condamnat deja România în dosarele Revoluției.
Traian Băsescu cere imprescriptibilitatea omorului () [Corola-journal/Journalistic/45978_a_47303]
-
a soluționării unei excepții de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională a României. Președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a trimis o scrisoare către CCR la acea dată, în care sublinia că "o admitere a excepției de neconstituționalitate în cauza legată de imprescriptibilitatea infracțiunilor pentru care nu s-au împlinit încă termenele de prescripție ar însemna ca persoanele responsabile pentru infracțiunile de omor nu vor mai putea fi trase la răspundere penală. Consecința ar fi că faptele de la Revoluție pentru care nu se
Prescripția pentru omor, pe masa CCR. Faptele de la Revoluție, în joc by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56544_a_57869]
-
criminalilor de război. Dispozițiile relevante pot fi găsite în Marguš împotriva Croației [(MC), nr. 4.455/10, pct. 36-41, CEDO 2014 (extrase)]. România a ratificat Convențiile în 1954 și a devenit membru al ONU la 14 decembrie 1955. ... 55. Convenția ONU asupra imprescriptibilității crimelor de război și a crimelor contra umanității, adoptată la 26 noiembrie 1968 și ratificată de România la 29 iulie 1969, prevede imprescriptibilitatea crimelor de război și a crimelor contra umanității, astfel cum sunt definite în Statutul Tribunalului Militar Internațional
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Convențiile în 1954 și a devenit membru al ONU la 14 decembrie 1955. ... 55. Convenția ONU asupra imprescriptibilității crimelor de război și a crimelor contra umanității, adoptată la 26 noiembrie 1968 și ratificată de România la 29 iulie 1969, prevede imprescriptibilitatea crimelor de război și a crimelor contra umanității, astfel cum sunt definite în Statutul Tribunalului Militar Internațional de la Nürnberg. ... 56. „Principiile cooperării internaționale pentru depistarea, arestarea, extrădarea și pedepsirea persoanelor vinovate de crime de război și de crime împotriva
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
2013), s-a arătat că „Împrejurarea că în alte legislații europene este posibilă extinderea termenului de prescripție și aplicarea imediată a noii reglementări izvorăște din îndeplinirea unor condiții cumulative referitoare la caracterul de normă procesual penală a prescripției și la imprescriptibilitatea infracțiunilor de omor, a crimelor de război și a crimelor împotriva umanității. Este adevărat că art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu poate fi interpretat în sensul împiedicării prelungirii duratei termenelor de prescripție a
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
din Codul penal (care stabilește termenele de prescripție în raport cu pedeapsa prevăzută de lege, aceasta din urmă fiind, desigur, stabilită diferit în funcție de diferitele încadrări juridice privite in abstracto) și ale art. 153 din Codul penal (care stabilește imprescriptibilitatea răspunderii penale în raport cu anumite infracțiuni determinate prin raportare la normele de drept substanțial. ) Încadrarea juridică este legată de prima trăsătură esențială a infracțiunii, tipicitatea, adică prevederea faptei în modelul abstract regăsit în norma de incriminare. Infracțiunea este unicul
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
consumptiv al infracțiunii de evadare. Se susține că, în ipoteza rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pentru această infracțiune, ar începe să curgă un nou termen de 7 zile, iar, prin această modalitate de reglementare, se poate ajunge la o imprescriptibilitate a aceluiași comportament omisiv al persoanei condamnate. ... 18. Momentul de la care începe să curgă termenul de 7 zile prevăzut de alin. (3^1) al art. 285 din Codul penal este insuficient conturat din punct de vedere legislativ, având în vedere
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
reglementări legale speciale, în privința statutului acestora și a răspunderii disciplinare, iar nu prevederile dreptului comun. ... 9. Având cuvântul, în replică, autorul excepției arată că tocmai interpretarea potrivit căreia nu sunt aplicabile prevederile dreptului comun, ceea ce conduce la o imprescriptibilitate a răspunderii disciplinare a magistraților, face obiectul criticii de neconstituționalitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 10. Prin Sentința civilă nr. 86 din 24 aprilie 2019 și prin Încheierea din 2 decembrie 2019, pronunțate în dosarele
DECIZIA nr. 478 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295129]
-
un caracter preponderent penal și se circumscriu noțiunii de acuzație în materie penală, însă nu oferă garanțiile aferente acestei acuzații, respectiv: dreptul la un proces echitabil, principiul securității juridice, principiul ne bis in idem, principiul nullum crimen/nulla poena sine lege, imprescriptibilitatea faptelor (privite atât prin normele cuprinse în Legea fundamentală, cât și prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și prin Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale), aspect ce conduce și la încălcarea dreptului la muncă, a libertății
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
2.501 și 2.517 din Codul civil, dispoziții din coroborarea cărora reiese că dreptul material la acțiune, în cazul specificat, se prescrie în termenul general de prescripție de trei ani. ... 51. Art. 2.502 din Codul civil consacră caracterul de excepție al imprescriptibilității dreptului la acțiune și reglementează, în mod expres, cazuri concrete de imprescriptibilitate în materii în care o protecție specială era necesară, înlăturând, astfel, controversele jurisprudențiale și doctrinare. Potrivit art. 2.502 alin. (1) din Codul civil, pentru a determina caracterul imprescriptibil
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
dreptul material la acțiune, în cazul specificat, se prescrie în termenul general de prescripție de trei ani. ... 51. Art. 2.502 din Codul civil consacră caracterul de excepție al imprescriptibilității dreptului la acțiune și reglementează, în mod expres, cazuri concrete de imprescriptibilitate în materii în care o protecție specială era necesară, înlăturând, astfel, controversele jurisprudențiale și doctrinare. Potrivit art. 2.502 alin. (1) din Codul civil, pentru a determina caracterul imprescriptibil al unei acțiuni se poate recurge la două criterii alternative, prevăzute de
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
în legalitate, stabilit pe cale administrativă. ... 56. Natura juridică de termen de recomandare a termenului acordat pentru intrarea în legalitate, stabilit pe cale administrativă prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției săvârșite la regimul ridicării construcției, nu echivalează cu imprescriptibilitatea acțiunii promovate de autoritatea competentă în coordonatele prevederilor art. 32 din Legea nr. 50/1991, prin care se solicită obligarea persoanei deja sancționate contravențional la desființarea lucrărilor de construire care au fost realizate fără a deține autorizație de construcție. Altfel, s-
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]