37 matches
-
perioada 18-20 mai a.c., la Ziua Anuală a Cooperării Teritoriale Europene, organizată în clădirea Comisiei Europene Șarleman și în clădirea Berlimont, unde au fost reprezentanții celor 28 de țări membre ale Uniunii Europene și peste 400 de invitați în sala impresivă Gasper, dotată cu ultimul răcnet al tehnologiei și unde fiecare participant a putut să intervină și să își spună părerile și absolut tot ce s-a lucrat putea să fie vizibil, ce nu am mai întâlnit până acum. În final
BRUXELLES: Proiectul Telediag al autorului dr. Ion Sfera, a devenit „un exemplu şi o scânteie” pentru Uniunea Europeană by http://uzp.org.ro/bruxelles-proiectul-telediag-al-autorului-dr-ion-sfera-devenit-un-exemplu-si-o-scanteie-pentru-uniunea-europeana/ [Corola-blog/BlogPost/93126_a_94418]
-
somn)... Sau, oedipian: „Poate că Bruckhardt avea dreptate, se poate vorbi despre moarte fără să întindem mâna spre ea?” Stihuirea, aflată sub vraja unui Rabindranath Tagore, Lucian ori Diogene din Sinope, trece grațios de adunarea expresivă a vocalelor în indicii impresivi ai înmulțirii întru cuvînt. Se observă o dezbrăcare perseverentă de fapte, cu scopul atingerii purificării. Ținta nu-i pradă părelnică, ci chiar ațintirea spre unimea adâncă și originară. Investigație lirică neliniștitoare, situată în față cu abisalul, ca o iolă tremurândă
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Reveria_cuvantului.html [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
realizează plicurile prima zi, în prezența unui reprezentant al CNPR, în termenul prevăzut la alin. (3). ... (5) În cel mult o zi de la data punerii în circulație a emisiunii filatelice, CNPR distruge ștampila prima zi prin tăierea transversală a suprafeței impresive, în prezența unui reprezentant ANCOM, care va constata acest fapt, urmând ca aceasta să fie depusă la Muzeul Național Filatelic în termen de 5 zile. ... (6) În situații excepționale, ANCOM poate aproba utilizarea ștampilei prima zi în alte condiții decât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230395_a_231724]
-
realizează plicurile prima zi, în prezența unui reprezentant al CNPR, în termenul prevăzut la alin. (3). ... (5) În cel mult o zi de la data punerii în circulație a emisiunii filatelice, CNPR distruge ștampila prima zi prin tăierea transversală a suprafeței impresive, în prezența unui reprezentant ANCOM, care va constata acest fapt, urmând ca aceasta să fie depusă la Muzeul Național Filatelic în termen de 5 zile. ... (6) În situații excepționale, ANCOM poate aproba utilizarea ștampilei prima zi în alte condiții decât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266052_a_267381]
-
cântăreață”. Vorbind despre tehnica ei interpretativă, muzicologul italian Rodolfo Celletti preciza că „vocea ei era o minune din punct de vedere tehnic. Staccato-urile sale erau monumente de acuratețe, chiar și în cele mai dificile intervale, legato-ul său era impresiv de calm și pur; ea își folosea vocea astfel încât lega operele notă cu notă, frază cu frază, glasul ei ridicându-se și alunecând cu o virtuozitate excepțională. Gamele ei cromatice erau delicios de dulci, iar trill-ul era minunat și solid
Adelina Patti () [Corola-website/Science/322272_a_323601]
-
aparență" ( ori adevăr vs. fals), Camil Petrescu conchide o pragmatică a discursului verosimil 382, tranșând în favoarea sa raportul dintre invenție și repetiție, tradiție și inovație, unicitate și redundanță, constrângere, libertate. În ciuda controlului evident asupra discursului, Camil Petrescu imprimă atât valoare impresivă, cât și expresivă creației sale. După cum se cunoaște, întreaga problemă complexă de metodă în tehnica romanescă este dominată de punctul de vedere sau relația pe care naratorul o întreține cu povestirea 383. După centrul de orientare al cititorului concret, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sunetelor, datorită macroglosiei și hipotoniei musculaturii limbii, ceea ce determină apariția tulburărilor de limbaj și de pronunție; dezvoltarea limbajului rămâne în urma altor arii de dezvoltare, în special a celei cognitive, iar de cele mai multe ori limbajul expresiv e mai dezvoltat decât cel impresiv; copiii cu această afecțiune preferă utilizarea limbajului nonverbal, în defavoarea celui verbal, atunci când rezolvă o sarcină - cu alte cuvinte, vorbirea nu reflectă nivelul real de înțelegere al copilului trisomic, iar nivelul lor intelectual și aptitudinal poate fi minimalizat/subestimat datorită dificultăților
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
musculaturii limbii afectează respirația și articulația sunetelor, ceea ce determină apariția tulburărilor de limbaj și pronunție; c) dezvoltarea limbajului rămâne în urma altor arii de dezvoltare, în special în urma dezvoltării cognitive, iar în majoritatea cazurilor limbajul expresiv este mai întârziat decât cel impresiv, cu consecințe asupra posibilității de comunicare cu cei din jur; experiența practică demonstrează că, în multe situații, un copil trisomic preferă limbajul nonverbal în rezolvarea unor sarcini, și mai puțin sarcinile în care i se solicită un răspuns verbal; altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau deformat; * Vocabularul este folosit așa cum a fost prezentat pentru prima dată, mai ales În cazul nominativ sau acuzativ; * Existența unui decalaj evident Între vocabularul activ și cel pasiv, Între vorbirea impresiva și cea expresivă; În formularea propozițiilor și a frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: * Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; * Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv, "privind în amintire" spre "Carpații veșnici", ascultând depărtări unde "buciumă vise", își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a sacrului arhetipal. Preludiul antologic, multicord al poemului Primele iubiri, un fel de cantată patetică și eșantion al mitologiei personale, s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
suflă curat / Dinspre munți, / Te poți vedea în el / Ca-n oglindă..." Nefiind un descriptiv, un pictor în peisaj, notațiile de acest gen ale lui Grigore Vieru au mai degrabă funcție inițiatică, subiectivă, potențând imaginea interioară a privitorului; sugestia, metafora impresivă invită la conexiuni mitopeice. Răposații, chipuri în clar-obscur, stratificate în memoria colectivă, asigură dialogul cu fondul abisal: "Oamenii la noi / Primăvara / Scot din malul Prutului / Lut pentru casă: / Îi scot pe străbunii noștri / Prefăcuți în lut. / Pe urmă / Frământă, dureros
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cognitiv (cunoștințe). 7. După rigurozitatea exprimării rezultatelor evaluării: - evaluarea cantitativă (rezulatele sunt exprimate cifric, exact); - evaluarea calitativă (rezultatele se exprimă prin opinii, păreri, deziderate etc.). 8. După acuratețea instrumentelor utilizate în evaluare: - evaluarea obiectivă (teste, probe algoritmizate și formalizate); - evaluarea impresivă (observația, urmărirea progreselor, portofoliul, eseul etc.). 9. După referentul în concordanță cu care se realizează evaluarea: - evaluarea normativă (apelează la o normă; furnizează poziția individului față de altul într-un grup); - evaluarea criterială (apelează la un criteriu; se face judecând performanța
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
orală, ca urmare a unui traumatism cerebral sau accident cerebral. Afazia apare după dobândirea comportamentului verbal și este mai frecventă la vârstele adulte sau la bătrânețe. Este una dintre cele mai complicate tulburări pentru că determină modificări profunde în sfera limbajului (impresiv și expresiv), iar la nivelul personalității se produc destructurări 150. Vom arăta, în continuare, cauzele, tipurile și tratamentul afaziei. În anul 1865, Paul Broca comunică rezultatele observațiilor anatomo-clinice făcute asupra pacientului Leborgne în care constată o leziune circumscrisă la "piciorul
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau deformat; • Vocabularul este folosit așa cum a fost prezentat pentru prima dată, mai ales în cazul nominativ sau acuzativ; • Existența unui decalaj evident între vocabularul activ și cel pasiv, între vorbirea impresiva și cea expresivă; În formularea propozițiilor și a frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; • Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
a mai fi "seacă". În câteva ceasuri, sărăcenii sunt numai prea bogați de apă... Valea Seacă minte cu numele și spală tot ce-i pică-n cale. Numele de locuri din citatul de mai sus apar ca impuse de "valoarea impresivă"175 a apelativului care le determină prezența în textul narativ. Structura lor, mai ales că e vorba de toponimia minoră și de imitarea sistemului de denominație popular, confirmă regula după care toate "s-au născut și funcționează în strânsă legătură
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
alalia) - Tulburare de limbaj cu implicații complexe, vizând, pe lângă comunicarea și relaționarea cu cei din jur, și evoluția psihică a logopatului. Alalia constă în incapacitatea subiectului de a-și însuși și folosi vorbirea ca mijloc de comunicare; afectează pe lângă limbajul impresiv și pe cel expresiv. În alalia motoare subiectul înțelege sensul cuvintelor, dar nu le poate pronunța; el poate executa cerințele verbale și chiar emite unele sunete nearticulate. În alalia senzorială subiectul nu înțelege sensul cuvintelor, dar le poate repeta (ecolalie
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la nivelul organelor fonoarticulatoare: limbă, buze, văl palatin. Se manifestă sub forma articulării defectuoase a cuvintelor, deși conținutul limbajului și înțelegerea sensului cuvintelor sunt în limite normale. Altfel spus, există un mare decalaj între vorbirea expresivă, profund afectată, și vorbirea impresivă, conservată mai bine, permițând o înțelegere mai bună a comunicării verbale. DISCERMĂMÂNT (< fr. discernement, cf. it. discernimento) - Capacitatea de a aprecia corect intenția și motivația acțiunii, de a gândi înainte de începerea acțiunii și de a analiza efectul ei. Este aptitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Nu prezintă tulburări de comportament. Are unele stereotipuri, de exemplu nu pleacă din casă fără o jucărie pe care să o ia cu ea. V. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este integru, fără malformații. Respirația fonatorie insuficient dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este relativ bine dezvoltat, cu un ușor decalaj în minus față de vârsta cronologică. Înțelege vorbirea celor din jur, la viteza de exprimare normală, conversațională. Distinge cuvintele și sensul acestora într-o propoziție ascultată. Auzul fonematic este slab dezvoltat, stabilește cu
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de a opri, de a împiedica aceste comportamente declanșează crize de plâns sau alte manifestări de nervozitate și iritabilitate - grimase, triturarea dinților, etc. 5. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este integru, fără malformații. Respirația fonatorie este normal dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este slab dezvoltat. La vârsta de 3,5 ani înțelegea expresiile familiare, dacă vorbirea era însoțită de prompt-ul nonverbal și paraverbal. Avea dificultăți în a indica un obiect sau o imagine denumită de examinator. Ordinele verbale din două sau
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
terapia ABA (Applied behavior analysis). Principalele obiective de proces au fost: Formarea abilităților de participare la o activitate structurată; Formarea capacității de imitare generală; Formarea capacității de imitare vocală; Formarea receptivității față de comunicarea verbală; Exersarea și dezvoltarea abilităților de limbaj impresiv; Educarea mișcărilor fono-articulatorii; Exersarea capacității de concentrare a atenției, centrată în câmp perceptiv pe date vizuale, auditive, verbale; Formarea capacității de exprimare verbală - foneme, silabe, cuvinte; Formarea și dezvoltarea unor conduite operaționale. Pentru fiecare dintre aceste obiective au fost concepute
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
pentru a avea impact educativ. 5. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este aparent integru, fără malformații. Lueta este paretică, fiind înclinată la 45°. Coordonează cu foarte mare greutate componentele mobile ale aparatului fonator. Respirația fonatorie este insuficient dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este mai bine dezvoltat, totuși decalat în minus față de vârsta cronologică. Înțelege vorbirea celor din jur, la o viteză de exprimare normală, conversațională, dacă sunt și alte elemente contextuale de sprijin. Distinge cuvintele uzuale și sensul acestora într-o propoziție
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
însă neapărat un vast fond aperceptiv și de sensibilitate", adică semnul infailibil al unei vocații, poetice sau critice. "Opera literară e privită ca punct central într-un flux care pornește din "intuiția expresivă" a creatorului și se actualizează prin "intuiția impresivă" a cititorului. Opera presupune aceste două intuiții și nu se desăvârșește fără punerea în legătură a acestor doi poli. S-ar putea spune chiar că opera nu începe să existe decât din clipa în care trezește intuiția cititorului". Intuiția expresivă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aceste două intuiții și nu se desăvârșește fără punerea în legătură a acestor doi poli. S-ar putea spune chiar că opera nu începe să existe decât din clipa în care trezește intuiția cititorului". Intuiția expresivă sau creativă și intuiția impresivă sau receptivă nu se disting decât în afara operei, căci ele sunt operante, fiecare în parte, în domeniul singularității ce le definește, ca doi versanți care nu se întâlnesc, dar alcătuiesc laolaltă întregul unui munte. Opera este câmpul hermeneutic în care
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
semnificării, un inevident transcendent oricărei teme, înaintea oricărei interpretări. Un punct ideal al adâncimii, "un spațiu unde nimic nu are încă propriu-zis un sens, către care totuși ceea ce are sens se întoarce ca înspre originea sa"9. Și atunci intuiția impresivă nu va întâlni intuiția expresivă decât în locul unui punct mereu mișcător, în contratimpul unei experiențe a diferenței. Nu identitate vom întâlni aici, confuzie de planuri, ci o "fuziune a orizonturilor" (H.-G. Gadamer), o "pre-mergere în posibilitate" (M. Heidegger), confruntare
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aleagă ritmul și viteza discursului, să instituie o atmosferă și, mai ales, să sugereze stări sufletești. Relatările lui despre întâmplări vechi ori recente, narațiuni adesea melodioase, își asociază magia amintirii și penumbrelor; vocația rapsodică se lasă invadată de filoane lirice impresive, de poeticitatea subconversației, mai exact de indicibilul minutelor de reverie. Pe scurt, în Sadoveanul tuturor vârstelor fuzionează observatorul multiobiectual și gânditorul negrăbit; tipic, faptele, întâmplările și ecourile lor surse de posibile compoziții devin literatură după o relativă gestație, după ce s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]