85 matches
-
va debuta cu un preludiu unic în istoria muzicii: cel compus de George Enescu în deschiderea Suitei pentru orchestră nr.1, în do major op.9. Este celebrul Preludiu la unison, o idee genială, o melopee infinită cu caracter cvasi improvizatoric. O întreagă orchestră de coarde va cânta la unison, ca o singură vioară, doar după măsura 80 va apare și un timpan în tremolo, într-o nuanță discretă. Inspirată de monodia cântecului nostru popular, desfășurarea melodică are o libertate expresivă
FILARMONICA BANATUL Avancronica de concert by http://uzp.org.ro/filarmonica-banatul-avancronica-de-concert-3/ [Corola-blog/BlogPost/94361_a_95653]
-
un gen muzical de largă audiență, destinat tuturor categoriilor de public, indiferent de vârstă, sex, culoare politică, etnie, etc., ușor de adaptat numeroaselor tipuri de personalități. Capacitatea de a jonglă cu diversele stiluri, ritmuri, melodii, motive muzicale marchează și caracterul improvizatoric al muzicii lumii. Este un “cod cultural” care se poate exprima sonor, gestual, vestimentar, etc și care a stârnit nenumărate controverse de-a lungul timpului, tocmai datorită acestui sincretism. Evenimentul pe care vi-l propune Centrul Cultural “Reduta” Brașov, în
World Music Festival Brasov by http://www.zilesinopti.ro/articole/1142/world-music-festival-brasov [Corola-blog/BlogPost/96984_a_98276]
-
orga lui Adi Stoenescu și ritmurile lui Marcel Moldovan. Puși împreună, le iese un fusion desăvârșit care dă în prog-rock, post-prog, funk sau urban-jazz. Însă, ce e de reținut e taman lipsa lor de reținere când vine vorba de aventuri improvizatorice. ARCUȘ TRIO - pe scurt. Adi Stoenescu a studiat pian cu Marius Popp și e fascinat de sunetul orgii lui Mammond și de muzica organiștilor Jimmy Smith, Larry Young, Larry Goldings sau Brian Charette și experimentează forme de expresie improvizată de la
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) by https://republica.ro/jazz-cu-elemente-folclorice-interviu-cu-arcus-arcus-trio_2 [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
Beethoven acorda o importanță deosebită orchestrei prin atribuirea temei principale unor instrumente ale ansamblului. Cu toate că au fost destui interpreți nemulțumiți de acest mod de a trata vioară, ce părea a avea un rol secundar, vom vedea că intervențiile cu caracter improvizatoric ale instrumentului solist, de o splendida frumusețe, ridică foarte mult rolul acestuia, intonarea temei fiind doar o rezolvare banală. Solista în acest minunat concert va fi violonista Nina Karmon. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Walter Hilgers. Mircea Tătaru
FILARMONICA „BANATUL” Ioan Holender , Nina Karmon şi Walter Hilgers, la Timişoara by http://uzp.org.ro/filarmonica-banatul-ioan-holender-nina-karmon-si-walter-hilgers-la-timisoara/ [Corola-blog/BlogPost/94067_a_95359]
-
din București, înregistrări care au fost incluse pe un album solo, în care improvizația joacă rolul principal. Concertul solo Mircea Tiberian se anunță a fi o reiterare actualizată a muzicii acestui album, un moment inspirat de instant composing și măiestrie improvizatorica. Oră de începere 20:30 - GABRIELA COSTĂ & ALEX MÂN - Lansarea albumului ‘Tempo de Amor’ Duo-ul Gabriela Costă și Alex Mân este un proiect unic în România născut în 2009, când cei doi au descoperit pasiunea comună pentru muzica braziliană
Două spectacole în aceeaşi seară! by http://uzp.org.ro/doua-spectacole-in-aceeasi-seara/ [Corola-blog/BlogPost/92875_a_94167]
-
dată în orașul nostru fiind destinat tuturor categoriilor, indiferent de vârstă, sex sau etnie, fiind în același timp ușor de adaptat numeroaselor tipuri de personalități umane. Capacitatea de a jonglă cu diversele stiluri, ritmuri, melodii, motive muzicale, marchează și caracterul improvizatoric al muzicii lumii. Este un cod cultural care se poate exprima gestual, vestimentar, sonor, olfactiv și care a stârnit nenumărate controverse de-a lungul timpului, tocmai datorită acestui sincretism. Expresie arhifolosita în zilele noastre, mai ales în comerț și în
World Music Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/1093/world-music-festival [Corola-blog/BlogPost/96975_a_98267]
-
și Sunetul de referință, cea mai recentă fiind Domeniul muzical - o lume cu patru dimensiuni. Iubitor al sonorităților tradiționale de jazz, Toma Dimitriu (pian, compoziții) este, însă, promotorul unui suflu nou, prin valorificarea, într-o cheie contemporană, a unor culori improvizatorice proprii și prin deschiderea manifestă față de free jazz. De-alungul anilor, a avut ocazia de a cânta alături de muzicieni precum: James Cammack, Gene Jackson, Mircea Tiberian, Nicholas Simion, Francesco Mela, Nancy Morano, Alex Harding, precum și cu mulți alți artiști de pe scenele
Regal de pian: Lucian Ban, Mircea Tiberian și Toma Dimitriu închid stagiunea de jazz de la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105930_a_107222]
-
Îndreptarul de Artă improvizatorică de Jazz În 2012 am prezentat Teza de Doctorat Improvizația muzicală între libertate și control-Jazz Ecumenica, titlul fiind sugerat chiar de către coordonatorul științific, compozitorul-pianist, rectorul Universității Naționale de Muzică din București, prof. univ. dr. Dan Dediu. Teza de doctorat conține
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
jazz simfonic Jazz Ecumenica pe care am compus-o în perioada doctoratului și care cuprinde 7 părți printre care : Jazz Passacaglia, Jazz Fuga și Tatăl Nostru (Pater Noster) pentru orchestră simfonică de jazz și cor de femei. Îndreptarul de Artă Improvizatorică de Jazz, pe care Editura Muzicală l-a publicat, conține pe coperta- verso scurte recenzii ale unora dintre cele mai importante personalități muzicale din România, fiind o descriere exactă a ceea ce cuprinde: „ ...Asistăm la o desfășurare impresionantă de cunoștințe tehnice
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
muzicale din România, fiind o descriere exactă a ceea ce cuprinde: „ ...Asistăm la o desfășurare impresionantă de cunoștințe tehnice. ....Un ghid și totodată un Îndreptar în domeniul improvizației de jazz, fiind înfățișate cu claritate etapele procesului achiziționării mijloacelor necesare desfășurării actului improvizatoric în bune condiții, adică la modul profesionist și onest.” Dan Dediu, Rector al Universității Naționale de Muzică din București „...Combină noțiunile de bază ale teoriei improvizației cu elemente de pianistică jazzistică. Paginile referitoare la pianistica de jazz reprezintă o contribuție
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
Jazzpospolita ne va aduce la zi în privința celei mai productive scene jazzistice din Europa central-orientală: Polonia; flautista și compozitoarea Hadar Noiberg, crescută în spirit clasic la Academia de Muzică din Tel Aviv, dar afirmată ca parte integrantă a actualei mișcări improvizatorice newyorkeze, vine cu un proiect purtând incitantul titlul Persian Love Song; din spațiul germanofon ni se propune un cvartet austriacogermano-helvet, condus de Ulrich Drechsler. Acest maestru al fascinantului clarinet-bas (dar care se manifestă, cu egală dezinvoltură, pe mult mai frecventatul
Avanpremieră Sibiu Jazz Festival 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2352/avanpremiera-sibiu-jazz-festival-2012 [Corola-blog/BlogPost/97196_a_98488]
-
lucrarea omagiala Reliquary pentru oboi și pian I.M. C. Silveștri de Drew Wilson. De asemenea, pianista Octavia Răceu Marc a inclus în program Suita a III-a pentru pian op. 6 nr. 1 de Silveștri, a cărei scriitura de tip improvizatoric denotă o mare varietate de culori și sentimente. Prezenta în Marea Britanie a pianistei clujene a fost precedată însă de cîteva evenimente care au avut în centru personalitatea și opera lui Constantin Silveștri. Astfel, în anul aniversar 2013, pianista Octavia Răceu
La ICR Londra Celebrarea Centenarului CONSTANTIN SILVESTRI by http://uzp.org.ro/la-icr-londra-celebrarea-centenarului-constantin-silvestri/ [Corola-blog/BlogPost/93594_a_94886]
-
și nuanțele și rolul lor expresiv (actualizare) Timbrul: formații instrumentale: taraful și orchestra de muzică populară, formațiile de muzică ușoară, fanfara interpreți celebri: soliști vocali și instrumentali de muzică populară, cultă, ușoară Elemente de structură: *) forma fixă (strofică) și liberă (improvizatorică) în muzica populară românească elemente componente ale operei, operetei și baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou, număr 3. Elemente de cultură muzicală Tipuri de muzică și genuri reprezentative: muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul de stea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204880_a_206209]
-
și nuanțele și rolul lor expresiv (actualizare) Timbrul: formații instrumentale: taraful și orchestra de muzică populară, formațiile de muzică ușoară, fanfara interpreți celebri: soliști vocali și instrumentali de muzică populară, cultă, ușoară Elemente de structură: *) forma fixă (strofică) și liberă (improvizatorică) în muzica populară românească elemente componente ale operei, operetei și baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou, număr 3. Elemente de cultură muzicală Tipuri de muzică și genuri reprezentative: muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul de stea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206853_a_208182]
-
și concertele pentru orgă predomină țesătura vertical armonică. Cele „Opt mici preludii și fugi”, ca și „Passacaglia”, au fost scrise pentru clavecin cu două claviaturi și pedală. În celebra „Toccată și fugă în re minor”, toccata este o concisă piesă improvizatorică, urmată de severa construcție a unei fugi la patru voci. În canzone, el este influențat de stilul luminos al italienilor. În schimb, în toccate și fugi, cu imagini atât de variate și de puternice, a îmbinat gravitatea și patosul organiștilor
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
ce însoțesc vizual proiectul muzical au în spate același concept cu muzica Imago Mundi - intervenții contemporane asupra unui background încărcat de tradiții și istorie. „Pilgrims” este o colecție de teme medievale europene interpretate în manieră contemporană, cu foarte multe părți improvizatorice originale, combinând sonorități ale instrumentelor acustice moderne, clasice, tradiționale, punând în dialog muzica veche (expresie a diversității culturale europene) cu improvizația spontană a celor cinci muzicieni implicați. Proiectul „Pilgrims:live” este primul proiect al formației Imago Mundi ce presupune alăturarea
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
Schubert a scris, ca orice geniu, impresionant de mult. Sute de lieduri, simfonii, uverturi, cvartete, sonate, misse, piese corale și lucrări pentru teatru muzical, toate se regăsesc în creația acestui muzician. Totodată, el este și creatorul impromptu-ului, un gen improvizatoric. Schubert a compus opt astfel de piese, toate constituind o piatră de încercare pentru orice pianist. Schubert s-a născut în Himmelpfortgrund, Viena, Arhiducatul Austriei pe 31 ianuarie 1797. Tatăl său, Franz Theodor Schubert, fiul unui țăran moravian, a fost
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
de la început (aici cântă și corul). Partea se încheie repetând alleluia în tutti. În unele versiuni arhaice se interpretează de trei ori jubilarea, iar de fiecare dată se cântă o variantă mai lungă, aceasta fiind probabil o urmare a cântării improvizatorice. Fragmentul pentru cor „For Unto Us a Child Is Born” din oratoriul "Messiah" de Georg Friedrich Händel conține numeroase exemple de melismă. Fraza cu cea mai lungă melismă începe cu al treisprezecelea timp din partea sopranei și se termină cu a
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
lungul mai multor secole ? Mai multe teorii și ipoteze au fost enunțate mai ales în ultima jumătate de secol. Unul dintre factorii favorizanți ai acestei înclinații către improvizație este prezența unei legături fundamentale între oralitatea muzicii orientale și caracterul ei improvizatoric. Nefiind notată, transmiterea muzicii se face conform principiului oralității, de la maestru la elev. Acesta din urmă încearcă să își imite profesorul, învățând atât rudimentele textului muzical, cât și elementele legate de expresie și de interpretarea respectivei piese, dezvoltându-și în
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de expresie și de interpretarea respectivei piese, dezvoltându-și în același timp creativitatea sa muzical artistică. Inițierea în tainele muzicii nu se poate face fără ajutorul unui profesor, dar este sarcina elevului să își găsească drumul și calea în ceea ce privește imaginația improvizatorică, păstrând însă caracteristicile originale ale piesei. Se eboșează în acest fel tipologia improvizației, care nu este eliberată de toate valențele sale, ci trebuie să se înscrie în estetica și în contextul muzical general al lucrării. Totuși, aceste considerații legate de
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
unui sistem de notație și a mijloacelor de înregistrare magnetică până la începutul sec. XX face imposibilă repertorierea și analiza caracteristicilor sintactice și morfologice ale improvizațiilor practicate în cadrul muzicii arabo-andaluze în secolele precedente. Suntem deci nevoiți să ne limităm la practica improvizatorică a sec. XX, pentru care există suficient material documentar, atât la nivel de transcripții în notație muzicală occidentală, cât și la nivel de înregistrări audio. Se știe că, încă de la început, în cadrul suitelor de tip nouba, improvizațiile instrumentale se găseau
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
o extensie a improvizației istihbar, conferind instrumentiștilor posibilități de exprimare mult mai ample și mai evoluate. În cadrul taqsim-ului se pot explora posibilitățile tehnice și sonore extreme ale instrumentelor, se pot efectua inflexiuni la moduri - sau chiar tonalități - mai îndepărtate, libertatea improvizatorică oferită interpretului fiind mai mare. Mult mai amplă ca dimensiuni, improvizația taqsim favorizează libera exprimare a interpretului, atât din punct de vedere tehnic, cât mai ales expresiv și emoțional. Nu se poate vorbi totuși despre o improvizație cu caracter aleator
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
vor defini și îi vor individualiza personalitatea artistică. Introducerea acestor motive modale noi trebuie să aibă la bază analiza detaliată a motivelor deja existente și presupune o cunoaștere extrem de profundă a spațiului și a contextului modal respectiv, precum și o capacitate improvizatorică și o creativitate deosebite. Plecându-se de la materialul melodico-ritmic modal, ce conține scara modală, treptele principale, contextul sonor specific modului respectiv, se avansează pe scara diferitelor grade de improvizație, valențele eliberându-se rând pe rând, după cum urmează : în improvizația istihbar
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
În schimb, în muzica lui G. F. Händel apar părți întregi de suită, abia schițate armonic, urmând a fi împlinite, conform tehnicii de realizare a basului continuu și celei de diminutio. Asemenea norme prezidează și la ornamentica adăugată mai mult improvizatoric de către interpret. Dacă Barocul dezvoltase o tehnică și principii mai mult sau mai puțin obligatorii de ornamentare a discursului în interpretare, epocile următoare, bazate pe alte tipuri de structuri, alte instrumente și alte reguli de notare a dinamicii lasă mult
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
muzicală clasică occidentală posibilitatea și privilegiul de a se confrunta și a analiza o muzică în care tradiția existenței și a contopirii creației și interpretării în cadrul actului artistic este o practică curentă. În vreme ce în muzica de factură clasică europeană tradiția improvizatorică nescrisă cunoaște un declin începând cu sec. XVIII, urmând a fi reluată sub o formă sau alta în cea de-a doua jumătate a sec. XX - în muzica arabo-andaluză această practică improvizatorică continuă să fie conceptul generator al tuturor creațiilor
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]