171 matches
-
1920 și semnarea pactului Kellogg, în contra războiului, la 27 august 1928, marchează două etape importante către înfăptuirea acestui ideal. * Să privim un automobil în mișcare. Automobilul nu se mișcă numai: el nu este numai în acțiune, el acționează rațional sub impulsiunea omului; mișcarea mașinei se poate urmări cu vederea, dar ținta către care e condusă e abstractă. Dacă ne îndepărtăm acum privirea de la acest obiect, creat de geniul omului și privind pe însuși omul, omul-inventator, omul-explorator, omul-călător în decursul timpului, și
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
vrem-nu vrem, în terenul zvonisticii de culise literare. Pe lângă recursul la memoria “rea”, există în Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache și un recurs, la fel de amplu, dacă nu și mai amplu, la memoria “bună” a poetei, activată însă și aceasta tot de impulsiuni polemice: “...mă îngrozește ideea că se încearcă scoaterea din cultura română a unor mari autori pentru că au fost de dreapta și a altora pentru că au fost de stânga. Fiindcă nu știu cu ce mai rămânem”. S-a înțeles că poeta
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
momentul 1945-1948 este imensa compresiune. Nu știu să mai fi existat o fâșie atât de îngustă de timp istoric (trei ani!) în al cărei cuprins să se consume atâtea complicate și vaste procese, în care să se manifeste concomitent atâtea impulsiuni divergente, în care sentimentul realcătuirii unei lumi și al reînfiripării normalității să coexiste atât de strâns cu sentimentul dezintegrării inevitabile și al anormalului instalat definitiv. Dar ce se petrecea în fond, dincolo de forme? În fond societatea democratică românească fusese atacată
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
iar Lăură pictează. Retranșarea în prietenia lor cele două o mai încercaseră, așadar, ca soluție în fața crizelor, cu bune efecte verificate de fiecare dată. Acum intervine însă ceva nou, o "complicație". Chloé se îndrăgostește de Lăură, pur și simplu, sub impulsiuni safice revelate târziu. La început sunt numai sugestii, aluzii, e stăruința lui Chloé de a vorbi despre "armonia dintre noi", mărturisirea dorinței "de comuniune totală cu mine, vrea să-i mângâi părul, mâinile, gleznele". Repede însă, dând curs firii ei
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
diverse stadii de diluție. Menajează alcătuirilor sale un fel de planturos ingenuu, una lîngă alta, ar compune o neștiută scenografie, ce nar avea a se dezice de imbolduri verosimile, dinspre un Dubuffet cordial: plapumă de nori care se bulbucă după impulsiuni inocente, care coboară fără amenințare printre noi. Desene aluzive, poposind pe suprafețele de textură și incurvare diversă, dau glas, și ele, unui apetit de cuprindere ce nu se împiedică în considerația pentru gramatica fragmentaristă a genurilor ori pentru stricta ruptură
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
mai existe. Peste tot bate un vânt de radicalism, cum se spune cu numele cărturăresc smintelii publice. Dreapta sau stânga. Fără nuanțe. Fără disocieri. Inteligența, în tendința ei constitutivă de a discrimina, de a introduce admirabilul «distinguo» în vălmășagul de impulsiuni ale vremii este expulzată“. Evenimentele mari sau mai puțin mari din interval - războiul civil spaniol, invadarea Abisiniei de către italieni, agitația germanilor la frontiera franceză, șantajarea țărilor pacifiste (Anglia, Franța) de către țările războinice de atunci (Germania, Italia) sau, la noi, luptele
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
se realizează cu sprijinul lor, ei constituind soclul imund al tuturor oamenilor de stat. Sunt dar necesari? Vladimir Streinu "Gazeta", nr. 1142, 24 decembrie 1937 * * * Spulberarea unei confuzii Deobicei, oamenii politici apelează nu la dreapta judecată a țării, ci la impulsiunile ei, când vor să determine un curent de opinie publică. Nu e vorba, bine înțeles, de o dibăcie drăcească de care ei să-și dea seama și pe care să o folosească anume, conștient. Nu. Constată aceasta numai comentatorii vieții
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
folosească anume, conștient. Nu. Constată aceasta numai comentatorii vieții politice, de la distanță sau de deasupra vălmășagului. încât adevărul, mai exact formulat, este că opinia publică își formează acel politician care mobilizează sensibilitățile și nu inteligențele. Dar caracterul nestrămutat al oricărei impulsiuni colective este confuzionismul. Marile curente de opinie publică stabilesc responsabilități pentru culpe absurde. De aceea nici un om foarte inteligent nu va fi găsit vreodată printre fanatic. Inteligența fanaticului se consumă, când există, într-un scurt-circuit moral, cu o frecvență incendiară
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
Inteligența fanaticului se consumă, când există, într-un scurt-circuit moral, cu o frecvență incendiară. Mișcările populare resping mințile luminate și disociative, după cum acestea resping mișcările populare. Am avut și noi doi oameni, care au luptat chiar pe teren politic cu impulsiunile publice, cu stările colective de sensibilitate, cu fanatismul, cu erorile de judecată, cu confuzionismul. Aceștia au fost P. P. Carp și Titu Maiorescu. Deși, excepțional de înzestrați, ei n-au putut realiza un partid politic, obținând numai adeziuni de intelectuali
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
poate fi asemănat cu felul în care au făcut-o, în vremea lor, un Liviu Rebreanu sau un Marin Preda. Aflăm la Buzura, ca și la marii scriitori precursori, o examinare lucidă a lumii din jur, judecăți tăioase susținute de impulsiuni etice. Și-au scris romanele, dar au practicat și jurnalismul, strângându-și apoi foiletoanele în cărți care îi exprimă, omenește și literar, nu mai puțin decât scrierile lor epice. Amalgam a lui Liviu Rebreanu, Imposibila întoarcerea lui Marin Preda sunt
Romancier și foiletonist by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3645_a_4970]
-
Penelopei”. Face alte câteva precizări importante: Conștiința este o acțiune concentrată, devenită luminoasă pentru ea însăși, mai puternică față de ea însăși, dar și față de alte forțe în legătură cu ea; conștiința este un modificator al intensității sentimentelor, dar și modificator al intensității impulsiunilor; orice linie net trasată în conștiință devine o direcție posibilă pentru acțiune; ea nu este numai o forță de reînnoire și de amintire care reproduce faptele anterioare, ci ea le situează în timp și spațiu, progresul devine posibil, fiindcă prezentul
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
fapte petrecute în viața de fiecare zi, mai ales, analizează stările de destructurare a conștiinței sub forma unei introspecții ce evocă metoda autopatrografică. Narațiunea începe cu o manifestare comportamentală agravantă, uxoricidul prin sugrumare, crimă nemotivată aparent sau desfășurată sub incidența impulsiunii necontrolate și irezistibile, într-o stare de obnubilare a conștiinței, în decursul căreia manifestarea se desfășoară brutal, în afara oricărei opțiuni. Această formă de comportament antisocial îl întâlnim în nostalgia psihiatrică, la starea psihotică schizofreniformă paranoică sau maniacal, adesea sub influența
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
psihiatrică, căutându-se motivația gestului său reprobabil atât de erou cât și de către medicul Ursu, implicat în dubla sa postură subiectivă, umană și obiectivă, profesională. Motivația uxoricidului din partea tatălui: „un moment de nebunie subită”, dorință, dragoste și gelozie inițial, apoi impulsiune sub formă imperioasă a unui instinct criminal, cumul de sadism, taote moștednite de la antecesorii săi și, în final, manifestarea unei boli mintale, confirmată de medicul Ursu, ce elimină ipoteza unei simulări, așa cum părea la început. Atitudinea contrară a gardianului ce
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
Îi prilejuiește lui Puiu Faranga, reflecții asupra comportamentului rațional al unui om simplu și asupra motivației actului său, considerând că a avut în el însuși instinctual criminal. Își răscolește trecutul din care relevă elemente sadice al acestui instinct, printre acestea impulsiunea de a omorâ pe cineva, plăcerea de a privi tăierea păsărilor în copilărie, pornirea de a ucide femeia pe care o posedă, găsindu-și o motivație și, în același timp, disculpându-se. În viața sa au apărut multe aspect fenomenologice
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
fapte petrecute în viața de fiecare zi, mai ales, analizează stările de destructurare a conștiinței sub forma unei introspecții ce evocă metoda autopatrografică. Narațiunea începe cu o manifestare comportamentală agravantă, uxoricidul prin sugrumare, crimă nemotivată apparent sau desfășurată sub incidența impulsiunii necontrolate și irezistibile, într-o stare de obnubilare a conștiinței, în decursul căreia manifestarea se desfășoară brutal, în afara oricărei opțiuni. Această formă de comportament antisocial îl întâlnim în nostalgia psihatrică, la starea psihotică schizofreniformă paranoică sau maniacal, adesea sub influența
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
psihiatrică, căutându-se motivația gestului său reprobabil atât de erou cât și de către medicul Ursu, implicat în dubla sa postură subiectivă, umană și obiectivă, profesională. Motivația uxoricidului din partea tatălui:”un moment de nebunie subită,” dorință, dragoste și gelozie inițial, apoi impulsiune sub formă imperioasă a unui instinct criminal, cumul de sadism, taote moștednite de la antecesorii săi și, în final, manifestarea unei boli mintale, confirmată de medicul Ursu, ce elimină ipoteza unei simulări, așa cum părea la început. Atitudinea contrară a gardianului ce
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
Îi prilejuiește lui Puiu Faranga, reflecții asupra comportamentului rațional al unui om simplu și asupra motivației actului său, considerând că a avut în el însuși instinctual criminal. Își răscolește trecutul din care relevă elemente sadice al acestui instinct, printre acestea impulsiunea de a omorâ pe cineva, plăcerea de a privi tăierea păsărilor în copilărie, pornirea de a ucide femeia pe care o posedă, găsindu-și o motivație și, în același timp, disculpându-se. În viața sa au apărut multe aspect fenomenologice
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
primordial? Atunci, care ar fi sensul vieții? Păcătuirea la nesfîrșit?! Undeva era o eroare în logica și rațiunea de a fi. Cu și mai multă pasiune s-a agățat bărbatul de liana sălbatecă a trupului ei și și-a accelerat impulsiunile paroxistice, iar ea gemea din rărunchiuri și își dorea ca acea robire a cărnii ei să nu ia sfîrșit niciodată, să se eternizeze în celulele trupului ei care erau sfîșiate ca valurile mării de prora unui vapor și, cînd, în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
COMPORTAMENTULUI LA ADULT a) tulburări specifice ale personalității; INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT b) modificări durabile ale personalității nedatorate unei leziuni sau afecțiuni cerebrale; INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT c) tulburări ale obișnuințelor și impulsiunilor; INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT d) tulburări psihologice și comportamentale asociate dezvoltării și orientării sexuale, ce implică risc social în colectivitățile militare. INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT 129 ÎNTÂRZIERE ÎN DEZVOLTAREA MINTALĂ Întârziere ușoară/medie/
NORME TEHNICO-METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273797]
-
întîi îl dăm primului Viena al unui ziar austriac recunoscut că stă în oaricari relațiuni cu Ministerul de Externe al monarhiei și care e anume "Fremdenblat": Iată ce zice acest ziar: Călătoria actuală a ministrului prezident al României a dat impulsiune presei europene la combinații numeroase, în parte foarte hazardate; mai cu seamă însă oprirea în Viena și în Berlin a d-lui Brătianu au dat naștere celor mai aventuroase știri. Majoritatea ziarelor europene a crezut că trebuie să considere ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reclamațiuni adresate autorităților superioare. Ministerul consideră că stabilirea unor asemenea biurouri e foarte utilă și recomandă prin urmare Camerei de-a discuta și întrebuința mijloacele care ar putea servi la realizarea acestei idei. Ministeriul Afacerilor Străine a fost informat de impulsiunea dată acestei idei de cătră anchetă și a fost rugat ca, în caz de-a se crea asemenea biurouri de reclamație, să ordone legațiunii I. și R. din București, precum și tuturor autorităților consulare I. și R. din România, de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de timp și spațiu, întreg și nedespărțit, mișcă cojile, le mână una-nspre alta, le părăsește, formează altele nouă... ca un Ahașver al formelor" (Archeus). G. Călinescu numește această facere/desfacere a "cochiliei" ființei ca o extincție "în sânul cosmic": o "impulsiune inconștientă de a se trage spre un embrion de întuneric, spre un loc originar, cavernos, în care orice ecou al vieții din afară să se stingă"10. Zidul "carapace" este dublat însă, în permanență, de "simbolurile ascensionale": castel, palat, cetate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și romantică-decadentă de mai înainte, printr-o nouă literatură, sănătoasă, morală și cu adevărat românească. Azi, toți oamenii de bun-simț recunosc că leacul a fost mai rău decât boala însăși.” Afirmând fără temei că literatura „Sămănătorului” idealizează „beția, haiducia, brigandajul, impulsiunea bestială, crima chiar și, mai presus de toate, instinctul războinic ca cea mai înaltă virtute a omului”, cu referiri la nuvelele lui M. Sadoveanu și ale lui C. Sandu-Aldea, H. Sanielevici se pronunță pentru un realism clasic, precum cel susținut
CURENTUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
valuri (1911). Domnișoara Sécession (1908) cuprinde „disertații”. Apărute parțial ori integral în periodice, sub varii generice, Impresii de călătorie prin Europa, Poveștile telegrafistului X.Y., Din memoriile unui neuroastenic, „Vorbe... vorbe” au rămas netipărite în volum. În publicistica lui B., impulsiunile umorale prevalează. La început, apropiat de junimiști, pe care îi adulează în scrisori și dedicații, el denunță ca „primejdie națională” literatura „falsă”, prin care înțelege atât veleitarismul impenitent, cât și tentativele moderniste. Ulterior, se arată deosebit de agresiv față de „ardeleni”, atacul
BECESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
coroană, prin mângâioasa împărtășire, că pe baza însemnărilor făcute în cancelaria papală, s-a descoperit că și în vremea de mai de mult mai mulți regenți romîno-bulgari fură încoronați. El pomeni faptul, stabilit prin documente, că în zilele și după impulsiunea papei Nicolae I (838 - 867) hanul Boris, căpetenia cea mai de frunte a bulgarilor, primise botezul împreună cu întreaga sa țară și se rugase a i se trimite din partea scaunului papal un arhiepiscop pentru țară; papa-i aminti apoi că acest
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]