148 matches
-
Acasa > Cultural > Modele > DR. CRISTIAN IONAȘCU. VINDECĂRI INAUTENTICE ȘI VINDECĂRI AUTENTICE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Având în vedere multitudinea de firi, în multitudinea de oameni ai planetei, nu există certitudini pentru un răspuns la întrebarea: ce
DR. CRISTIAN IONAŞCU. VINDECĂRI INAUTENTICE ŞI VINDECĂRI AUTENTICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_cristian_ionascu_vindec_aurel_v_zgheran_1389800004.html [Corola-blog/BlogPost/363754_a_365083]
-
responsabilitatea, chiar sacrificiul personal, nu o dată, al medicului. Boala este poarta prin care iadul răbufnește la om și îl îngenunchiază. Sunt atâtea neconvingătoare încercări prin care omul caută vindecarea, dar aproape toate, fără medic se găsesc neputincioase. De la o vindecare inautentică, la una autentică, domeniul medical e singurul dovedibil științific, toate celelalte rămânând blocate în cazuri particulare. Unul dintre medicii spre care multe străzi din orașul Buhuși ar trebui să aibă indicatoare este dr. Cristian Ionașcu. Ceea ce se încadrează în primul
DR. CRISTIAN IONAŞCU. VINDECĂRI INAUTENTICE ŞI VINDECĂRI AUTENTICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_cristian_ionascu_vindec_aurel_v_zgheran_1389800004.html [Corola-blog/BlogPost/363754_a_365083]
-
sănătatea semenilor până la situațiile-limită. Indiscutabil, copiii, bătrânii, mamele îi datorează pe lângă ceea ce e de datorat medicului, faptul că știe ce și cum să vorbească fiecăruia dintre aceștia! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Dr. Cristian Ionașcu. Vindecări inautentice și vindecări autentice / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DR. CRISTIAN IONAŞCU. VINDECĂRI INAUTENTICE ŞI VINDECĂRI AUTENTICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_cristian_ionascu_vindec_aurel_v_zgheran_1389800004.html [Corola-blog/BlogPost/363754_a_365083]
-
tratatul Principia rhetorices, elaborat în această perioadă, are o autenticitate îndoielnică, dar - ne informează Eugen Munteanu, tălmăcitorul scrierii „De dialectica” (Editura Humanitas, București, 1991) - înșiși benedictinii maurini, în celebra lor ediție, „includ opusculul în Appendix, printre alte spuria, considerându-l inautentic”. Două sunt motivele pentru care benedictinii pun sub semnul întrebării paternitatea lui Augustin asupra opusculului: a)În el, așa cum era obiceiul lui Augustin în opere de acest gen, „nu este indicat în mod explicit drumul de la cele corporale către cele
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
în cer”, acționând după legi înaintea cărora „cercetătorul riguros are datoria să înțeleagă că numai minunea poate să fie baza existenței și numai credința baza rațiunii”. Altfel: „nici un om nu mai este om, ci numai încercare de umanitate, pentru că este inautentic ființial; numai în Iisus Hristos, dar, s-a redescoperit autenticul, adică inteligibilul și credibilul omului, pentru că numai El este omul restaurat ( ... ); numai Iisus Hristos îl face pe om inteligibil și credibil, pentru că numai El a crezut (până la capătul tuturor consecințelor
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe by http://confluente.ro/Recenzie_george_remete_fi_stelian_gombos_1393399095.html [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
dăruie iubitorilor muzicii elanuri și îmbrățișări, într-un timp în care zișilor artiști li se năzare ochilor și urechilor că sunt vedetele vedetelor, frumoase și frumoși, supreme și viteji...! Fals, nimic mai fals...! A revela miracolele muzicii în artificialitate, extravaganță, inautentic, antimuzical, e imposibil! Aceste valențe ale cosmosului muzicii uniform cu cel interior uman, doar artiști adevărați, cum este maestrul Horia Moculescu le pot reda strălucitor, auroral. Interpret vocal și instrumental - la pian -, compozitor, mediator, realizator de programe tv, născut pe
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424759302.html [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
impresia că a întors spatele femeii cananeence, mimând indiferența, insensibilitatea de neînțeles în fața unei dureri imense, de fapt Isus pleacă uitându-Și inima în palma ei, lăsându-i răgazul de a se ridica după un refuz atât de categoric, dar inautentic : “Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței!” (Matei 15:26), pentru ca puțin după insistența femeii (posibilă doar în spațiul iubirii!): “Da, Doamne, dar ... ”, să o felicite pentru ceea ce, de fapt, prezența Sa făcuse: “O
SPATII ALE IUBIRII de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Spatii_ale_iubirii_titiana_dumitrana_1358620203.html [Corola-blog/BlogPost/342405_a_343734]
-
cu toptanul paragrafe, pagini, texte întregi, diferența o face caracterul. Am făcut astfel de decoperiri tocmai la ziși scriitori cu zise titluri din cele citate mai sus și am găsit chiar propriile mele compuneri altoite pe încărcătura unor scrieri pestrițe, inautentice, ale unora. Ca să faci așa ceva, mai ales atunci când zugrăvești în cuvinte o personalitate, nu făptuiești ceva deosebit de nevasta care face un copil cu altcineva și bărbatul ei se laudă cât de frumos, sănătos și deștept copil are! Am întrevăzut infiltrații
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1466166856.html [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
cazul. Per ansamblu, scenariul echilibrează cele două planuri, între altele pentru a păstra tensionalitatea așa cum este ea cerută de genul comediei. Conf.univ.dr. Elena Saulea consideră că filmul "„se deschide spre parabolă și atinge satirizarea șarjantă, face din trișare, fals și inautentic tot atâtea planuri a căror secvențialitate dau narațiunii filmice un ritm interior inedit, decupajul relațiilor umane și perfecțiunea dialogurilor atrăgând prin secvențe de sensibilitate și curaj enunțiativ”". Criticul de film Călin Căliman își exprima, ce-i drept cu multă întârziere
Operațiunea Monstrul () [Corola-website/Science/298788_a_300117]
-
fost scrise. Anume, în Codex Sinaiticus lipsesc versetele , prin urmare Evanghelia după Marcu nu conține decât relatarea unui tânăr conform căruia Iisus ar fi înviat, dar nu-I descrie nici învierea, nici pe Hristos înviat. Numai versiunea neconformă cu originalul (inautentică) a Evangheliei după Marcu Îl descrie pe Hristos înviat, această descriere fiind rodul fanteziei copiștilor. Prin urmare, versetele sunt versete apocrife. Flavius Josephus ("cca". 37-"cca". 100), un evreu și în același timp cetățean roman care a lucrat sub dinastia
Învierea Domnului () [Corola-website/Science/312329_a_313658]
-
ceea ce face din anii `50 un moment atât de ofertant narativ. Lewis, adolescentul taciturn, În care mocnește nu doar revolta și violența autodistructivă, ci ceva mult mai periculos pentru membrii micuței comunități În care trăiește: indiferența față de codul unei existențe inautentice, de o micime Înfiorătoare, ajunge să distrugă echilibrul acestei lumi tihnite, ce se vrea perfectă, amintindu-i falsul și impostura. Imagini ca cele ale petrecerilor de duminică după-amiază se află În contrast cu mizeria morală a unei societăți care ascunde o mare
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
materială bună, fete și băieți bine crescuți, o casă frumoasă și mare, rochii mereu noi, mesele de duminică mereu gustoase, mașinile scumpe, băuturile fine și veselia permanentă sunt fațada care ascunde o existență trucată. Cu cât aceasta este Însă mai inautentică și mai searbădă, cu atât „victimele” ei se arată mai Înverșunate În a păstra aparențele, În a-și apăra „valorile” de orice intrus care ar putea demasca falsitatea. Când Kit i se confesează lui Lewis În legătură cu violența perversă a tatălui
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
-și însă o învățătură diferită de ceea ce înțelegem azi prin „platonism” și, mai ales, dezvoltând nucleul filosofiei platoniciene până la atingerea unui grad maxim de originalitate. Multe dintre textele pe care le utilizau, de altfel, crezându-le platoniciene, erau de fapt inautentice. Ei nici nu se fereau, în fapt, să apeleze chiar și la texte epicureice sau aristotelice. Punctul de pornire al acestei tradiții se situează în Egiptul elenizat, la Alexandria, astfel încât și influențele dinspre religiile orientale și-au spus, la rândul
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
Jurnaliștilor Europeni cu sediul la Bruxelles), semnasem după o consultare cam sumară a colegilor, de partea "iconoclaștilor". Ni se părea, mie și unora dintre colegi, citind doar primul lor apel, că ne întâlnim într-un anumită sentiment de nefiresc, de inautentic. Anume acela că după atâta ateism pătruns ca o igrasie până și în pereții lăcașelor de cult, pietatea cu otuzbiru, era, în multe cazuri, dacă nu un fariseism, o politică total ineficientă. Fete pe jumătate goale, așezate în chip de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
un caz fericit, asta ajută la maturizare, prin asumarea a ceea ce ești. Subtitlul cărții lui Traian Ungureanu, România, țara lui "ca și cum", este, de altfel, dacă-ți păstrezi sângele rece, chiar stupefiant: cum altfel decât dintr-o perspetivă inadecvată poate fi inautentică o întreagă țară? Nu vreau să spun cu asta că România nu a ieșit din comunism mai distrusă decât Polonia, Ungaria, Cehoslovacia. Că e mai bine de trăit la București decât la Paris, sau Praga. Vreau să se vadă din
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
principii economice valabile doar în plan teoretic. Doi utopici se întâlnesc în aceleași fapte de esență. Pentru ei, toate femeile trebuie să fie de o frumusețe aparte, tot ce înseamnă urât sau hidos fiind a priori refuzat și considerat ca inautentic. Urâtului i se substituie himera frumosului absolut. Astfel, într-o răbufnire delirantă, Ladima crede că triviala Emilia ar fi potrivită ca model ideal pentru maeștrii picturii flamande: "Ah, și-o nevastă, o nevastă plinuță, albă ca tine, cu ochii mari
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a fost socializata Percepția propriilor emoții este nesocializată și naturală Cea mai competența expresie este cea care corespunde perfecrt standardelor Cea mai competența expresie este cea spontană, chiar dacă are limite; cel mai bine în cazul tabuurilor; dezvăluiri ale vieții private Inautentice când abandonează principiile sau mediocritățile comunicării Inautentice când se conformează presiunii sociale, inhibiției Vocabularul prototipic al emoțiilor include simpatia, venerația, nostalgia, indignarea și morală Vocabularul prototipic al emoțiilor iclude furia, iritarea, dezgustul, surpriză, frica și excitarea Conform diferențierii de orientare
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nesocializată și naturală Cea mai competența expresie este cea care corespunde perfecrt standardelor Cea mai competența expresie este cea spontană, chiar dacă are limite; cel mai bine în cazul tabuurilor; dezvăluiri ale vieții private Inautentice când abandonează principiile sau mediocritățile comunicării Inautentice când se conformează presiunii sociale, inhibiției Vocabularul prototipic al emoțiilor include simpatia, venerația, nostalgia, indignarea și morală Vocabularul prototipic al emoțiilor iclude furia, iritarea, dezgustul, surpriză, frica și excitarea Conform diferențierii de orientare a emoțiilor, aceeași emoție poate avea semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
face și el referiri la autenticitate, pe care o interpretează în același sens al adevărului esențial sau limită: ,, Autenticitatea raport adevărat cu alții, cu sine însuși, cu moartea"99 iar Eugen Ionescu, în Cântăreața cheală, pornește de la o constatare identică: inautenticul limbajului automatizat, lipsit de conținut, total mecanizat. De altfel, în Nu, Ionescu respingea literatura într-un mod vehement, propunând ca unică formă de scriere jurnalul: Doamnelor și Domnilor, sau există Dumnezeu, sau nu există Dumnezeu. Dacă există Dumnezeu, nu are
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
apogetice", unice, acele situații limită prin care trece personajul, situații care nasc filosofia. Spre deosebire de Camil Petrescu, Mircea Eliade susținea, în studiul său Oceanografie, că marea dificultate a unui roman modern este următoarea: ești nevoit să insufli personajelor o viață interioară inautentică, formată din sentimente demodate și truisme, pentru că majoritatea oamenilor moderni nu cunosc alt mecanism psihologic, nu au alte experiențe interioare 110. De aici, și această senzație că viețile care ne sunt prezentate, ne sunt deja cunoscute. Romancierul modern se găsește
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Concluzia la care ajunge Eliade este aceea că, într-un roman adevărat, autenticitatea este egală cu inautenticitatea personajelor, deoarece inautenticitatea este o caracteristică a oamenilor. Un romancier adevărat este acela care reușește să redea oamenii exact așa cum sunt ei, adică inautentici. Chiar dacă se va proceda așa, totuși, acest tip de roman, este de părere Eliade, nu va stârni interes, pentru că oamenii înfățișați vor simți și vor vorbi ca în orice alt roman. Este fatal, continuă Eliade, ca într-un roman care
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
să pară învechiți, cunoscuți, neutri. Cu toate acestea, așa sunt ei, așa trebuie redați, aceasta înseamnă autenticitatea în roman. Amănuntul cel mai important este acela de a-l convinge pe lector că tocmai ceea ce i se pare lui banal și inautentic în roman este de fapt singura autenticitate valabilă. Mircea Eliade cere astfel romanului ca printr-o metodă absolut nouă să poată surprinde realitatea umană. Cea mai mare autenticitate îngăduită creației literare ar fi, după Eliade, un roman în care oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
autentic devine, astfel, pentru Eliade a nu fi autentic, a nu fi tu însuți, a nu avea biologie. În Fragmente întâlnim o idee asemănătoare, și anume că autenticitatea se identifică cu inautenticitatea. Romancierul este cel care trebuie să cultive banalul, inautenticul, trebuie să creeze personaje, care să nu fie egale cu ele însele, să se contrazică în funcție de circumstanțe. Avem astfel o nouă perspectivă asupra romanului-jurnal. Romanul trebuie să fie o explorare a existenței. De asemenea este necesar ca în esență, romanul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
că autenticitatea e chiar măsura acestei sensibilități, care modifică raporturile convenționale între real și ireal, dezvăluind caracterul în același timp fictiv și absurd al așa-numitei ,,realități imediate"134. Întâmplările în irealitatea imediată redau o lume a copilăriei invadată de inautentic. Relația auteniticitate-inautenticitate poate fi rescrisă din perspectiva abordării transdisiciplinare ca ,,univers multidimensional"-,,univers unidimensional". În contextul în care gândim lumea în care trăim unidimensional, nu ne rămâne decât să constatăm ceea ce tot Matei Călinescu numea în studiul citat ,,inautenticul neevident
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de inautentic. Relația auteniticitate-inautenticitate poate fi rescrisă din perspectiva abordării transdisiciplinare ca ,,univers multidimensional"-,,univers unidimensional". În contextul în care gândim lumea în care trăim unidimensional, nu ne rămâne decât să constatăm ceea ce tot Matei Călinescu numea în studiul citat ,,inautenticul neevident" și ,,inautenticul evident" al acesteia. Naratorul personaj al primului roman trăiește drama captivității în tr-o lume inautentică. Teatrul, bâlciul, panopticumul, cinematograful sunt lumi ale inautenticului evident, în concordanță, de altfel, cu lumea banală în care trăiește personajul, a inautenticului
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]