19,488 matches
-
fost înțelept. În tot acest timp, eu fusesem lăsat singur în culise și umblam de colo-colo, așteptând ca vreo contraregulă providențială să mă împingă pe scenă. Un bâzâit de viespi furioase, provenind în special de la galerie și de la balcoane, umplea incinta. În fine a apărut administratorul teatrului, un bărbat care mi-a fost foarte simpatic, și s-a apropiat de mine. Am observat că era tulburat. , Suntem într-un impas, domnule V'rissimo", a spus el. ,Ambasadorul dumneavoastră nu vrea să
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
-l sesizai deloc, îl vei simți acum în mod însutit, dar nu pentru că s-ar fi întețit între timp, ci pentru că acum îți lipsește cu totul. În Occident poți studia pînă la moarte în cele mai aseptice și mai civilizate incinte din lume, răsfoind biblioteci întregi și scriind tomuri impresionant de docte. Și cu toate acestea îți va lipsi ceva, și anume climatul de rumoare provincială al cărei principal ferment sînt tocmai trăsăturile pe care, culmea, le deplîngem atît de mult
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
a arhitecturii capitalei, sală cu acustică în mare parte excelentă, în mică parte discutabilă, loc în care atât muzicianul performer cât și publicul se simt foarte bine; audiem concerte săptămână de săptămână în Studioul de Concerte Radio din str. Berthelot, incintă ce dispune de o acustică egală de foarte bună calitate. Este drept, Sala Palatului, locul care de-a lungul deceniilor a găzduit multe dintre marile evenimente ale Festivalului enescian, dispune de un mediu acustic artificial, greu de controlat, pe care
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
studiilor cu stagiul de muncă, acordarea burselor în baza meritelor, modificarea metodologiei de admitere în universități și obligarea instituțiilor de stat să ofere locuri de practică tinerilor specialiști.Dat fiind faptul că publicul-țintă sunt tinerii, acestea au fost distribuite în incintele universităților din capitală, împreună cu pixurile și brățările cu simbolul PLDM. Se cuvine să ne referim încă la un eveniment care a contribuit la consolidarea imaginii liderului PLDM și a partidului, implicit. Cu câteva zile înainte de scrutin, la 25 noiembrie, Traian
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
afacerea? Trecem peste designul defectuos și pește lipsa de imaginație și de targetare. Căci, doar nu toți or să prefere o bicicletă cu coș și fără viteze care seamănă cu pegasul. CU atat mai mult cu cât sediul e în incinta unui cămin studențesc. Niște bikeuri erau mai mult decât bine venite! Taxa de înscriere în minus era binevenită și ea! cum văd că mulți au idei bune și păreri despre cum trebuia făcută treaba asta, stau și mă întreb de ce
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
pare-se, l-a făcut pe Radu Portocala să-și dea demisia de la Paris, să ne prindem puțin urechile în problema bicefaliei care macină ICR-ul și, dacă mai rămâne timp, să mai și râdem, glumim, dar să nu părăsim incinta. ultima ultima? adică nu o să existe sezonul trei? Ultima din acest an, nu-i așa? Și chiar dacă va fi ultima emisiune în acest format, cu siguranta pe Dragoș Bucurenci îl vom mai întâlni! Citeam, ușor surprinsă, ca Dragoș Bucurenci e
Cum ne vindem tara by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83023_a_84348]
-
în semn de protest. Organizatorii de evenimente din România par să acrediteze ideea că, acolo unde Dumnezeu este DJ, civilizația devine un moft. La un mega-eveniment, în lipsa unor brățări pentru participanți, organizatorii au instituit regulă “râdem, glumim, dar nu părăsim incinta”. Incinta adăpostea cam 5,000 de oameni și o duzină de toalete, demne de o soartă mai bună într-o peliculă semnată Kusturica. Chiuvetele la care nu curgea apă și bodyguarzii care se zgâiau prin ramele goale ale ușilor de la
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
semn de protest. Organizatorii de evenimente din România par să acrediteze ideea că, acolo unde Dumnezeu este DJ, civilizația devine un moft. La un mega-eveniment, în lipsa unor brățări pentru participanți, organizatorii au instituit regulă “râdem, glumim, dar nu părăsim incinta”. Incinta adăpostea cam 5,000 de oameni și o duzină de toalete, demne de o soartă mai bună într-o peliculă semnată Kusturica. Chiuvetele la care nu curgea apă și bodyguarzii care se zgâiau prin ramele goale ale ușilor de la WC
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
goale ale ușilor de la WC-uri întregeau imaginea de penitenciar. Un străin (să-i spunem Robin), căruia România nu i-a atrofiat încă simțul igienei, a avut ideea nefericită de a-i cere unui bodyguard să-i permită ieșirea din incinta pentru a folosi o toaletă publică. Și mai dubioasă a fost intenția lui Robin de a se plânge cu privire la calitatea toaletelor. Bodyguardul a reacționat scurt și pavlovian, iar străinul cel mofturos s-a trezit luat pe sus și aruncat afară
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
de zelosul apărător al ordinii de club. Iar câtă vreme oamenii care-și permit luxul unei nopți de clubbing vor continua să permită fără clipire și mizeria serviciilor asociate, organizatorii vor râde, vor glumi, iar România nu va părăsi niciodată incinta. Trecând peste toate teoretizările plicticoase a la principiul formelor fără fond ș.a.m.d. cred k suntem un popor care, având prea puțin din orice, am ajuns să ne mulțumim cu un “plus nimic”, bucuroși k îl avem și pe
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
ar cuveni, cândva, să fie transformată în-tr-o rezervație a bunului-simț, bunului gust, spiritului omenesc în general. Războiul era pe vremuri și o afacere estetică. Nu în primul rând, desigur, frumosul ocupând totuși un loc privilegiat. Dovadă tunurile astea expuse în incinta Domului, țevile de tun dezafectate din curtea Domului Invalizilor ce speriară Europa, făcând să se clatine tronuri și privilegii. Astăzi, uitate de tehnică, ele își oferă mai mult partea estetică, - șerpi de bronz încolăciți, închipuind mânere de ridicat țeava, peștii
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
ăsta însă, PSD-ul i-a provocat insomnii bietului stareț, căci prin sfințirea iconițelor pe care pelerinii săraci le-au primit cadou cu autograf de partid, starețul a sfințit, fără voie, și trandafirii dlui Năstase. Dacă ne gîndim însă la incintele și stabilimentele pe care părintele Galeriu le-a sfințit cu voie, agitînd busuiocul pînă și prin cîrciumi, dilematicul stareț de la Nicula are toate motivele să doarmă buștean. Admir atitudinea starețului și cred că un călugăr care are asemenea scrupule e
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
obiectul de care se Împiedicase și l-a arătat la public - un fulg de păsărică. De acolo am văzut spectacolul până la sfârșit bineînțeles că am fost servit cu limonadă Împreună cu orchestra. Am ieșit afară la terminare dar un domn din incinta circului mi-a zis: - Dacă vrei, poți să mai intri odată pe gratis fiindcă avem un spectacol de excepție. Eu nu știam ce e acea „excepție” și curios să o văd am rămas și am văzut și acel spectacol. Într-
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
sacru. Începînd chiar cu ciclul Megalopolis, pictura sa se structurează sever, nucleele compoziționale devin imperative, liniile curbe se îndulcesc sau dispar cu totul în spațiul unei geometrii fără concesii. Topografia devine topos, orașul devine cetate, spațiile mari se preschimbă în incinte, în spații intermediare (arcade, porți, ferestre) sau în spații simbolice și rituale propriu-zise (abside, cărți, veșminte etc.). O componentă hieratică, de extracție oriental-bizantină, se exprimă tot mai vizibil în arta sa, fără, însă, a împinge reprezentarea în zona mimetismului sau
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
ruina să nu se întindă, ireversibilă ca o lepră. Minunile arhitectonice ale orașului de pe Criș arată, cu puține excepții, foarte rău. Ministerul Turismului e preocupat să fabrice o Dracula Land de prost gust, în loc să renoveze casele, străzile ori zidurile de incintă ale Sighișoarei și Sibiului, care ar atrage incomparabil mai mulți turiști și ar fi cu adevărat un gest civilizator. Văzîndu-i ministrului de resort zîmbetul semidoct cu care își anunță triumfurile de genul Dracula Land, mă întreb dacă mai putem lega
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
pânză și a le rândui apoi într-o expoziție, la Iași (1995) și la Veneția (2000), iar acum într-o carte plină de sugestii pentru iubitorii de artă, ca și pentru fidelii cetății. Le-am văzut pe unele într-o incintă academică, invitând la popas spiritual, la meditație fără grabă într-o lume al cărei ritm se află în plină creștere. Uși modeste, ca aceea de la bojdeuca lui Creangă, dar și somptuoase ca acelea de la Palatul Culturii și Teatrul Național. Ușa
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
dualității subiect-obiect" (Bogdan Ghiu, Prefață). Spațiul critic este o analiză a dispariției realului așa cum îl știm noi, a cetății și a fațadelor sale într-o lume în care viteza distruge limitele și le transparentizează: "de la palisadă la ecran, trecînd prin incinta de piatră a întăriturii, suprafața-limită nu încetează să înregistreze transformări, perceptibile sau imperceptibile, ultima dintre ele fiind probabil cea a interfeței". "Reprezentarea orașului contemporan nu mai este deci determinată de ceremonialul deschiderii porților, de ritualul procesiunilor, defilărilor", accesul în oraș
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
miliția că ai talent?! După jumătate de secol, un alt rapsod în albastru (nomina odiosa) a apelat recent la o întreagă armată de bodiguarzi, ca să ne convingă de vocația-i parietală. Și asta, într-o distinsă aulă, în a cărei incintă - maculată acum - sînt sigur că nu voi mai călca. Nici de-o fi să dizerteze acolo dl. Iliescu despre adevărul Revoluției. Dacă plecăm de la constatarea că aria persuasiunii nu cunoaște limite, atunci îi putem atașa, enciclopedic, și scena de amor
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
management al unei instituții bugetare de cultură. Printr-un foarte subtil balans între tradiție (într-o țară precum Austria ruperea violentă a tradiției este echivalentă cu o blasfemie) și inovație (colaborarea fructuoasă dintre Opera de Stat și televiziune, amenajarea în incinta Staatsoper a unui spațiu pentru organizarea de spectacole destinate copiilor, cu scopul atragerii lor spre spectacolele de operă, instalarea, la nivelul scaunelor a unui sistem de subtitrare care permite spectatorilor străini, nefamiliarizați cu libretul, să urmărească derularea acțiunii), Ioan Holender
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
om de știință, care aduce în subsolurile cărții sale atenta și variata sa informare, confirmând portretul făcut de V. Alecsandri, "cititor de vechi cărți", pretutindeni unde îl întâlnise, în țară, în Franța și Italia. Chiar și în biblioteca închisorii din incinta mânăstirii Mărgineni (Prahova), ctitorie a stolnicului Constantin Cantacuzino. "Eu mi-am început viața intrând în pușcărie pentru revoluție, și închisoarea obligă ca și noblețea." Așa aflăm unde a consultat Nicolae Bălcescu două scrisori despre arta militară al căror autor este
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
războiului, la Berlin-Brandenburg, la Asociația de Land a Librarilor germani. Cancelarul Schröder și ministrul său de externe Fischer au fost incluși amîndoi, al propunea Uniunii Scriitorilor Germani, pe lista candidaților la Premiul Păcii decernat în fiecare toamnă, la Frankfurt, în incinta istoricei Paulskirche, locul de naștere al democrației parlamentare în Germania, la mijlocul secolului al XIX-lea. Günter Gras a condamnat vehement în paginile presei și de la tribuna de dezbateri la Leipzig, războiul din Irak. Laureatului premiului Nobel pentru Literatură i s-
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
pe Veronique Olmi, o autoare de mare succes în Franța, care s-a întîlnit cu publicul la Institutul francez. Roger Willemsen, moderatorul TV și autor de cărți ( ultima fiind o foarte interesantă călătorie prin Germania profundă) a prezentat gala din incinta Filarmonicii cologneze. Textele lui Gabriel García Márquez au prins glas în lectura actorului Mario Adorf. Totuși imperativele și grijile prezentului și-au lăsat amprenta și asupra show-urilor literare sporindu-le atractivitatea: conflictul dintre civilizații și culturi, lupta dintre bine
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
bibliotecile unităților militare și veți vedea cât se vindea "la liber" și cât reprezenta "comandă de stat". Exemplul lui Lăncrănjan îmi vine în minte pentru că, la mijlocul anilor șaptezeci, în armată fiind, am rămas șocat să văd că rafturile bibliotecii "de incintă" gemeau de opera acestui autor rudimentar, perfect ilustrator al tendințelor tot mai accentuat șovine și xenofobe din ideologia lui Ceaușescu. Găseai acolo totul, de la trilogia propagandistică a Cordovanilor la volumele de povestiri realist-socialiste, ca să știe soldatul român pe ce valori
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
de îndoieli cu privire la utilitatea și eficacitatea investigațiilor pe care le puteam face, însă foarte curând mi-am dat seama că exista o adevărată dublă cultură în acel sat: pe de o parte, înalta cultură monastică, ce rămânea oarecum închisă în incinta mănăstirii, cu vizitatorii, pelerinii și ceilalți purtători ai acestei culturi înalte, iar de cealaltă parte o cultură a oamenilor de la munte, a tăietorilor de lemne. Sucevița era o zonă colectivizată? Da. Era, așadar, o cultură de săteni, de oameni ai
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
acestor practici, prin comparație cu ceea ce se făcea odinioară și, fiind vorba de practici, nu se poate conserva decât sub forme audiovizuale, prin fotografie, videografie; aceste forme de conservare sunt comparate cu ceea ce se face astăzi și se desfășoară în afara incintei muzeului, în locurile publice, în locuințe private, în viața civică, la școală... Cum ar funcționa, deci, un muzeu, la modul ideal, ca să zicem așa, fiind vorba de a da viață acestor obiecte? Există în Franța mai multe muzee școlare, care
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]