592 matches
-
cozerie, fără a produce rupturi ori tensiuni primejdioase. Cred că intelectualitatea și bunul- simț s-au echilibrat în el cu fantezia și au iscat împreună muzici în egală măsură stricte, austere (descinse din stăpînirea remarcabilă a tehnicilor de compoziție) și incisive sau incitante (rod al unui talent tumultuos și a unei pasiuni însuflețitoare pentru creația muzicală). Iar lupta pe care o duce cu nărăvașul și parșivul lui morb reprezintă o dovadă grăitoare de inteligență și fantezie. O luptă care nu reclamă
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
ormai l'orizzonte di una realizzazione rivoluzionaria dell'uomo sociale esiste a partire da un'unica origine, mă è più ossessionante che mai. La democrazia liberale, în materia d'interpretazione della guerra, nulla ha da offrire di tanto semplice e incisivo come la sequenza di identità capitalismo-fascismo da un lato, antifascismo-comunismo dall'altro, che è la teși sostenuta dal Comintern e poi dal Cominform [...] îl marxismo e ancoră di più îl leninismo danno un rango di prim'ordine alla tragedia dell
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dragoș Bucurenci Zice Cristina Foarfa pe Metropotam: “Cu bulina de “interzis minorilor” sau fără, textele au fost incisive, foarte bine scrise și citite. ne-a spus povestea “iacului de preerie” cu inclinații halucinogene și ore fixe pentru ciuperci iar apoi a dat indicații despre cum se scrie un roman pe pielea iubitei, pas cu pas. Aș vrea să
Bucurenci vs Ghiu: cum a fost by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83044_a_84369]
-
și abdicarea de la ideea poetică fac obiectul mai tuturor judecăților critice, de la N. Manolescu la Valeriu Cristea și de la M. Iorgulescu la Gh. Grigurcu. Din acest creuzet de fine impresii livrești transpare diversitatea tehnicilor de compoziție: simbolismul bacovian de "galben incisiv", suprarealismul tîrziu al lui Gellu Naum cu ingeniozități eludate, absurdități urmuziene timid închegate în subpămînta de la capătul "puterii (omenești)": "Am inventat poezia într-o încăpere clandestină din adîncul pămînturilor sterpe". Nu lipsește oniricul estetic și nici expresionismul din pînzele lui
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
țării de origine în context european, obsesia reflectării de care suferim toți. Excepțional mi se pare interviul luat lui Allain Robbe-Grillet, un dialog plin de nerv (și de nervi) în care acest pontif al Noului Roman îi expune jurnalistei teorii incisive despre specia literară ca atare și rolul jurnalismului în câmpul literar: " Trei pătrimi din ceea ce se scrie în ziare sunt prostii. Jurnalismul nu este făcut pentru a scrie lucruri inteligente, ci este făcut pentru a trezi interesul publicului și a
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
el o victimă a stalinismului, un intelectual înșelat și dezamăgit, chiar dacă vanitatea sa personală va fi jucat un rol nefast." Sunt judecăți cumpănite ale unui eu cu rănile vindecate și a cărui fire melancolică, aptă nu numai contemplației, ci și incisivei observații, îndură singurătatea, asumându-și, totodată, umanitatea: "sunt și nu sunt un diarist. Jurnalul meu intermitent este, în cele din urmă, o expresie a singurătății care fuge de ea însăși, a nevoii de comunicare, a căutării unui dialog." În ochii
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
vedea anexele). Tudor & Gavrilescu depășesc nivelul criticilor polemic-viscerale și impresioniste, caracteristice presei nouăzeciste - critici în esență asimilate (prin incompetență, sterilitate, ori interes material) fenomenelor pe care le denunță. Ei reușesc performanța (rară, la noi) de a fi în mod real incisivi și de a impune o exprimare concretă și de relief, mai spectaculoasă poate în cazul unor sintagme-concept precum: "idei de plastilină", "democrația de dicționar explicativ", "mandatul stabil"ș. a. Autorii au dorit de altfel "să construiască o alternativă la automatismele comentariilor
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
Bruno Mazzoni și poetei Biancamaria Frabotta. În afara unei foarte bine venite fișe biobibliografice, consistentă și deloc aseptică, Bruno Mazzoni prezintă sintetic creația poetei noastre în studiul Ana Blandiana. L'ombra delle parole. Urmărind traiectoria scriitoarei de la debut, cercetătorul italian, prin incisive și oportune aproprieri și trimiteri, creionează panorama poeziei de expresie română în secolul XX, punctînd și modificările de optică ale criticii. Astfel, invocîndu-se analize intertextuale și declarațiile unor scriitori (între care Marin Sorescu), al căror debut a coincis cu paranteza
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
genii și aboliri arhetipale, echivalează cu un autodafé, în fumul căruia pier treptat și meritele incontestabile de comentator literar ale acestui „tînăr Nerone”. Sintagma aparține aceluiași Lovinescu, aparent imperturbabil, dar eficient în executarea, cu metodă, a polemistului mai mult decît incisiv. Plecarea din țară în 1923 și stabilirea lui definitivă în Franța, la Paris, ucid poetul cu rădăcini în Herța și în strămoșii arendași din Fundoaia, pentru a da naștere cineastului angajat la studiourile „Paramount” și filosofului, apropiat și discipol al
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
lui complementară aflată în simboluri exterioare; siluirea inspirației cu normative contravenind realității psihologice, orice se sustrage verificării estetice rămînînd tendențios, net antidemocratic, violînd libertatea individului printr-un procedeu flagrant, contrar legilor naturale și deci pervers”. Sau cu o încă mai incisivă adresă antiideologică: „Firește, cum nu există o poesie pentru moșieri și bancheri, tot așa nu există o poesie pentru țărani și muncitori. Există o poesie pentru acei care cunosc poesia, care au cultura necesară s-o primească. Astfel, se realizează
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
Tudorel Urian Poet de marcă și publicist incisiv la revista ieșeană „Timpul”, președinte al deja celebrei Asociații culturale „CLUB 8”, O.(vidiu) Nimigean este unul dintre acei scriitori mereu săriți din sintezele literare care se respectă (de tipul: „generația X”, „postmodernismul literar românesc”, „poezia anilor...”), dar ale căror
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
Mircea Mihăieș Unul din cei mai incisivi jurnaliști de după 1990, Carol Sebastian, a fost dovedit drept colaborator al Securității. Îl cunosc pe Carol Sebastian de mulți ani și sunt convins că e orice altceva, dar nu un ticălos. Drept dovadă, de pe urma colaborării cu Securitatea n-a avut
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
Grisey. De altfel, punctul ei de plecare se identifică în cadența pianului din Vortex Temporum a compozitorului prematur plecat dintre noi, cadență ce împrumută muzicii lui Hurel gestul apologetic, tranșant, deosebit de nervos, dispus în straturi tari, bolovanoase. Frazele sunt scurte, incisive, dense în evenimente, ca niște ciorchini de plumb ce atĺrnă pe tastaturile pianului și vibrafonului, și care se scutură în poala crotalelor, gongurilor thailandeze, cow-bells-urilor ori a tamburelor de lemn. Totul aduce cu un ritual în care sunt abandonate referințele
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
și documente, pentru călător viziunea ia naștere din reconstituirea peisajului, mișcarea personajelor și organizarea tuturor elementelor de viață sesizată în direct într-un tablou pitoresc, debordând de adevărul prins la fața locului. Imaginația și erudiția istoricului sunt înlocuite de observația incisivă și de plasticitatea expresiei unui călător avid de lumea concretă. Evadat din bibliotecă, istoricul se transformă într-un călător liber, interesat de oameni vii, nu de fantasme ale trecutului. Memoria este consultată degajat, ca un fișier visat, ceea ce ne amintește
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Costache Anton dacă apărea neamputată în anii ’70, adică în chiar epoca pe care o răsfrânge în multe aspecte de viață instituțională, de mentalitate și de climat social. Erau acolo trimiteri la starea de lucruri din acea perioadă, erau referiri incisive la o „actualitate” care nu spun că azi nu mai interesează, dar interesează altfel decât ar fi făcut-o atunci. În chip fatal, imaginile despre anii ’70 s-au istoricizat, au căpătat patină. Putem urmări în romanul de care vorbim
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
informații (prea lacunar), deficitar în aprecieri (reflectate în dimensiunile foarte discutabile ale articolelor), dicționarul coordonat de Horea Poenar nu excelează nici în calitatea redactării textelor. Voit eseistice, textele sunt adesea logoreice, confuze, împănate cu prețiozități. Remarc totuși spiritul critic, foarte incisiv, al Ilincăi Domșa (autoare a 16 articole severe), adecvarea lui Alex. Goldiș (concis și la obiect în 12 articole), inteligența interpretărilor Ancăi Hațiegan (autoare a numai două articole, despre Eugen Uricaru, cât o lucrare de licență, și despre Ion Vartic
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
alteori, de-a dreptul necruțătoare, s-au născut cărțile Trecerea nimicului prin ceva, Editura Crater, București, recent apăruta Drumul spre La Mancha, Editura Marineasa, Timișoara, și amplul dialog cu Mihaela Cristea care își caută încă un editor, cărți pasionale, polemice, incisive și, nu de puține ori, pline de amărăciune. Portretul artistului, așa cum se desprinde el din aceste cărți, este unul inconsecvent și paradoxal la suprafață, dar dramatic și de o incontestabilă autenticitate în profunzime. Denunțînd vehement mercantilismul și disoluția ideilor mari
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
Cronicar Trei reviste tinere & Idei în dialog Inițial aș fi vrut să prezint mult mai amănunțit câteva numere de revistă foarte interesante. De pildă... În primul rând să recomand al doilea număr din beTonuri, revista incisivă, inclusiv politic, a studenților bucureșteni (literați, în special) care discută despre alegeri, rock, media, internet, advertising, învățământ, literatură tânără, postmodernism, Teatru tradițional vs. Teatru modern (o dezbatere cu nume "grele" din teatrul românesc), un dialog cu Florin Iaru luat pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
în perioada interbelică, cea în care se înstrăinează de poezie, condeiul lui Goga continuă, totuși, a se exprima, suficient de susținut, în publicistică. într-o publicistică ce, dacă-i adăugăm și magistralele pagini de jurnal (bunăoară cele atît de savuros incisive referitoare la patriarhul Miron Cristea, într-un registru contrastant celui din panegiricele cuprinse sub titlul Precursori), ar putea fi socotită o răscumpărare a lirei amuțite și poate chiar mai mult decît atît. Dl Ilie Guțan deslușește cu pertinență în opera
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
de peiorație: estetice!), același instrumentar trebuitor oricărei operații critice sau de istorie literară, chiar dacă bisturiul trebuie să taie mai profund în țesutul putrefiat al tendențiozității paroxistice? Unele profiluri de critici apar și ele idealizate prin absența referinței sau a accentului incisiv cuvenit asupra compromisului politic. De pildă, Ov. S. Crohmălniceanu e prizat aproape exclusiv prin prisma ultimului său avatar, de ,centru magnetic al noii literaturi", de ,veritabil leagăn" al generației optzeciste, îndelungata, penibila sa prestație ,realist-socialistă" fiind reflectată într-o jumătate
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
Mondy abandonează la douăzeci și trei de ani filosofia sorbonardă, de bibliotecă, pentru filosofia vieții, aceea a experiențelor-limită, forțând sau provocând "pe teren" destinul, iubirea, credința, cunoașterea, pragul morții, puterea de stăpânire a lumii. Fostul filosof livresc păstrează viu și incisiv reflexul interogativ despre starea lumii, în alcătuirea ei socială concretă: diversă și dezastruoasă. Marele Călător voia "să afle ceva", un secret ultim al lumii. Martorul, adică naratorul, își dă seama că "Sey era purtătorul unui mesaj ancestral". Ca în proza
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
de peiorație: estetice!), același instrumentar trebuitor oricărei operații critice sau de istorie literară, chiar dacă bisturiul trebuie să taie mai profund în țesutul putrefiat al tendențiozității paroxistice? Unele profiluri de critici apar și ele idelizate prin absența referinței sau a accentului incisiv cuvenit asupra compromisului politic. De pildă, Ov. S. Crohmălniceanu e prizat aproape exclusiv prin prisma ultimului său avatar, de "centru magnetic al noii literaturi", de "veritabil leagăn" al generației optzeciste, îndelungata, penibila sa prestație "realist-socialistă" fiind reflectată într-o jumătate
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
tradiționalismul și avangardele (în mod special suprarealismul, dar și futurismul sau dadaismul, mai mult prin ricoșeu) au concurat la conturarea unei individualități poetice, după cum existențialismul, întâlnirea cu Șestov și confruntarea cu marxismul au contribuit la configurarea unei gândiri critice deosebit de incisive. Român și francez, deopotrivă, Fundoianu/Fondane își asumă treptat condiția de evreu, mai mult sub presiunea condițiilor politice ale anilor ´30 decât din proprie inițiativă. A fost consecvent editat și asiduu comentat atât în Franța, cât și în România. La
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
sală unde așteptăm, pe cele șaizeci și patru de scaune, versiunea lui Primo Levi, unde așteptăm invitația la vals. AMINTEȘTE-}I! ZOHREINU! Și actorii-reporteri Suzana Macovei - mă bucur că această actriță și-a găsit locul - Doru Prisecan, Mariana Prisecan, preciși, incisivi, riguroși. Și zborul compus din mișcările inventate de Vava Ștefănescu. Și costumele gîndite de Iuliana Vîlsan. Care s-a maturizat în colaborarea ei cu regizorul Mihai Măniuțiu. Și pantofii. Și valsul. Și numere. Și Mihai Măniuțiu. Și trenul morții. Cu
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
un regizor bun îmbătrânește în maniera vinului. Nu că Godard ar fi mai slab ca scenarist, adaug după vizionarea acestui film. Cred că e cel mai bun scenariu pe care l-am "auzit" în ultima vreme: beneficiază de un umor incisiv, induce tensiune în situații cotidiene și complet nedramatice, exudă poezie și demonstrează un grad de cultură pe care l-ar invidia și unii academicieni, fără a fi livresc. Unica tragedie din film nu e arătată, ci relatată la telefon în timp ce
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]