82 matches
-
de comedie." (Ileana Berlogea, Scînteia, 21 noembrie 1980) "Concursul de frumusețe canină care declanșează pasiunile furibunde ale notabilităților unui orășel este investit treptat, într-un subtil crescendo, cu atribute alegorice care ascund, de fapt, sub cascada strălucitoare a replicilor, o inclementă meditație despre putere și efectele nefaste ale exercitării ei. Nici o clipă însă această structură de adânc nu iese ostentativ la suprafață, ea putând fi reconstituită doar á rebours, după căderea cortinei." (Ioan Groșan, Viața studențească, 21 ianuarie 1981) "Noua comedie
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
zădărniciei și conștiința foarte acută (în "Aqua forte", mai ales) a morții. O confesiune amară se constituie în aceste pagini pline, altfei, de verva, de ironie fină și atingătoare. S-a discutat despre subiectivitatea memorialistului și cîteva dintre spiritele mai inclemente (între ele Camil Petrescu) au protestat în articole de o descurajantă agresivitate. Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile (1933) e un asemenea pamflet, nici primul, nici ultimul de care Lovinescu a trebuit, în lunga sa carieră, să ia cunoștință cu
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
sfârșitul anilor 1870, într-o vreme când se construiau în toată lumea asemenea observatoare pentru a studia vremea la altitudini mari. În vara lui 1881 Clement Lindley Wragge a urcat în fiecare zi pe munte pentru a face observații (fiind poreclit „Inclement Rag” — „Zdrențărosul furtunilor”), ceea ce a condus la înființarea, la 17 octombrie 1883, a unui observator permanent gestionat de SMS. Clădirea a fost locuită permanent până în 1904, când a fost închisă din lipsă de fonduri guvernamentale. Datele adunate de-a lungul
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]
-
continuat să impună literaturii, și după denunțarea p., o „tematică majoră” (construirea socialismului în industrie, transformarea socialistă a agriculturii, munca pe șantierele socialismului, schimbarea mentalității țăranului mijlocaș, restructurarea morală a intelectualului, lupta pentru pace, împotriva imperialismului etc.) și să vegheze inclement la menținerea creației pe făgașul trasat de „avangarda” clasei muncitoare, la sporirea neîncetată a „purității” ei ideologice comuniste. Principiile orientative formulate îndată după instaurarea „democrației populare” nu și-au pierdut, pe parcursul evoluției istorice, nimic din rigiditatea inițială, dar în aplicarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
Cezarului ce este al Cezarului și nu ezită să pună la punct detractorii poetului și ai omului. În aceste momente criticul îmbracă armura cavalerului dreptății și devine apărătorul intransigent al artistului ultragiat în lupta de uzură cu unii procurori morali inclemenți de genul lui Gheorghe Grigurcu, altminteri, "critic inteligent și foarte talentat" (p. 127), ori Al. Cistelecan, autorul unui "text dintre cele mai obtuze" ce s-a scris despre Grigore Vieru. În capitolul al II-lea (À rebours), după amintita biografie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
caietele ocupă în exegeză o poziție marginală. Dar m-a interesat o coborâre în maelstromul ființei cioraniene. Nu ideologia, un accident al ființei, nici imaginea de ansamblu, reductibilă la câteva ipotetice „teze”, ci spectacolul unei ființe care explorează sagace, lucid, inclement, propriul labirint, plasat în miezul unei ciudate logici interioare, iată ce contează cu adevărat. Astfel, descoperi o ființă însetată de viață și de Dumnezeu, care se scaldă în dezamăgire și se salvează prin cultivarea neputinței. Un erou negativ. Laș, violent
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de pildă, secvența întâlnirii concrete a celor doi și sincera strângere de mâini este evocată similar și de Arghezi, într-un dialog cu Vasile Netea, În amintiri și destăinuiri 127, și de Iorga, în ale sale Memorii, cel care, față de inclementul său adversar de mai târziu, a lăsat, prin intermediul Neamului românesc, să-i fie public cunoscute sentimentele pentru "răspopitul" și "cunoscutul croncănitor la cronica galactionului"128). Întrucât acestei relații îi vom consacra un spațiu separat în capitolul "Polemica și discursul polemic
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ceremonios și ermetic, filozofând între paradox și zâmbet, el e, pe scurt, un modern dezinvolt, un ecumenic cu deschidere spre universal, clamând parcă pentru refacerea omului natural. Apropierea de o poezie ca aceasta cere neapărat inițiere multiplă, pregătire și rafinament. Inclement cu "barzii" care improvizează la o simplă "comandă telefonică"; în dezacord cu unii "autori nu lipsiți de talent și vocație", dar care, din "dorința egotistă a succesului, a prestigiului de moment, nu-și mai pot aminti ei înșiși câte mii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fericire, asemenea personalitate a existat și în România. Este Paul Goma. Iar judecata lui asupra postmodernismului optzecist nu lasă loc de dubii. Goma afirmă răspicat că "avangardismul de refugiu" al postmoderniștilor români nu are nimic a face cu "rezistența". În inclementele sale jurnale, în publicistica lui incendiară, de forță eminesciană, chiar dacă nu are geniul ei artistic, Goma spune, în limbaj nud, adesea crud, că pentru un regim totalitar precum cel din România ceaușistă orice altceva era firesc, numai refugiul în jocurile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aparențe, și pentru ele nu e faptă rea care să nu pară inofensivă atâta vreme cât nu e cunoscută de nimeni"). În mod firesc, după ce vălul iluziei și al aparențelor cade, femeia plânge abundent (din milă de sine în primul rând) în fața inclementului ei fiu, și apoi se sinucide (am mai precizat) cu același revolver care provocase moartea soțului. Ciudat e că, în loc să-și salveze mama, Luca îi aprobă decizia (atât de ușor totuși de evitat cu o vorbă bună) și nu-i
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
operei dramatice, estetica teatrului, sociologia muzicii, interferența culturilor, teleologie și cauzalitate în ontologia socialului, personalitatea practică și cea artistică) -, textele excelează prin densitate și rigoare, prin abordarea pe cât de receptivă la orice punct de vedere corect argumentat, pe atât de inclementă față de îngustimile de vederi arborate în numele marxismului. Atacabile la baza lor filosofică, unele opinii ale lui T. au meritul de a nu eluda chestiunile dificile, de a analiza cu un efort de obiectivitate cele mai diverse opinii. Construit pe ideea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
și morale, timp de șase ani neîntrerupți, în hrube sordide. Îmi amintește de Prometeu înlănțuit pe crestele munților Caucaz, cu ficatul devorat de ciocul vulturilor.” Alți ipochimeni nu sunt însă iertați de acest mandarin rural, mândru de noblețea lui și inclement cu ceea ce el consideră a fi prostituatele istoriei. Vorbă grea, judecată aspră, melancolia s-a transformat, brusc, într-o stare de spirit iacobină. S-ar potrivi aici un verb folosit din ce în ce mai rar în limba română actuală: a afurisi. P. e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
pe „dezmățați” și „profitori” cu expresii tari ce merg până la invectivă. Șarjele distrugătoare îndreptate împotriva lui Stelian Popescu le va strânge în broșura Stelian Popescu din toate punctele de vedere (1937), ce pune în relief virtuțile de pamfletar ale publicistului. Inclement se dovedește a fi și în cronicile lui dramatice. Afirmându-și cu duritate punctul de vedere despre aspecte la ordinea zilei, vorbește însă o altă limbă, aceea a compasiunii, în însemnările privind soarta necăjită a celor „desculți”, „flămânzi și goi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
textului a unei instanțe personalizate. În fine, critica promoției - crede Ț. - reușește o sinteză între profesionistul excelând tehnic, informat la zi, și scriitorul de talent. Cartea acestui autor „afabil și caustic în același timp”, ale cărui propoziții „de o obiectivitate inclementă scapă rareori fără un sâmbure de malițiozitate” (Al. Cistelecan), reprezintă deocamdată un unicat istorico-literar, dedicat unei perioade unde predominante rămân evaluările impresioniste. SCRIERI: Viața și opiniile personajelor, București, 1983; Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, București, 1993; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
satele învecinate îi prilejuiesc autorului o galerie de portrete. Un refief deosebit dobândesc chipul protopopului Marcu Stamatu și al notarului Sgurea, funcționar care deține o bogată bibliotecă de poezie românească și, asemenea soției sale, recită cu pasiune versuri, dar denunță inclement racilele cu scopul „îndreptării”. Alexandru e însă arestat de jandarmii unguri, încheindu-se astfel, demonstrativ, acolada unei narațiuni discursive, moralizatoare, gândită ca o lecție de patriotism. În Anna, ultimul roman al pentalogiei, același prezumtiv eliberator al Transilvaniei, căutând un rost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
cuplului, văzută în sensul lui André Gide. Bărbatul caută în dragoste unicitatea, absolutul, femeia se mulțumește cu relativul și varietatea. Femeia nu are caracter, ci numai temperament. E, așadar, o incompatibilitate funciară la mijloc și, din această cauză, pasiunea dintre inclementul Andrei Patriciu și frivola Grazia-Maria nu poate să dureze. Două schițe psihologice se observă aici: una este aceea a gelosului metodic, alta este aceea a femeii inconștiente, grațios amorale. A iubi înseamnă pentru Grazia-Maria a exista. Plăcerea prozatorului de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
și iubeau cu pasiune literatura și artele? Mulți nu vor ezita să răspundă: nimic nu le putea oferi deceniul al șaselea acelor tineri, sub raport cultural, ca și sub alte raporturi. Epoca era abrutizantă, de prăpăd, devastată de cel mai inclement dogmatism din câte au funcționat, după război, în țările comunizate cu forța. Și totuși, cine cunoaște mai de aproape, ca generația mea, acele vremuri știe că lucrurile au stat puțin altfel. Întunericul care se lăsase nu a fost compact în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
care se plâng acum, în 2011, de dictatură. Vă rog să le povestiți cum era pe vremea când puteați fi chemată la Cadre pentru că nu citiserăți Scânteia. Eventual, să evocați în câte fraze doriți reputația servi ciului de Cadre, străbunicul inclement și ideologizat al departamentului de Resurse Umane de astăzi. A.R. Iar facem un salt îndărăt, în comunism. Mă ia cu amețeală. În fine. Pentru mine, serviciul de Cadre era un coșmar, deși reprezenta doar o fațetă minoră a dictaturii
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
domniseră excesiv de mult și În forme copleșitoare, zdruncinând binișor bazele și țâțânele nației și ale tradiției sale, tot astfel, cu o asemănătoare „brutalitate a Proniei!”, de pe-o zi pe alta, a pogorât dintr-un cer pe care-l credeam inclement și dispărut, o justiție absolută, aproape de nesuportat!... O „justiție de basm”, i-am spus eu de pe atunci - la sfârșitul lui decembrie mă găseam Încă la Paris! -, una dintre acele teribil de rare, de „improbabile” justiții sociale ce, prin abruptul, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în el una din personalitățile proeminente ale poeziei noastre, un spirit generos, care a făcut posibil debutul unor scriitori tineri. Mă întristează atacurile împotriva sa, ignorându-se contextul ideologic de atunci, precum și presiunile enorme exercitate asupra generației lui Doinaș. Tinerii, inclemenții judecători de azi uită că cei mai mulți membri ai Cercului Literar de la Sibiu au fost încarcerați, că acestora li s-a interzis, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, dreptul de a publica. Mi se pare ciudat că cedările și compromisurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
O Urizen, Prince of Light, "What words of dread pierce my faint Ear! what falling snows around 145 "My feeble limbs infold my destin'd misery! "I alone dare the lash abide to sit beneath the blast "Unhurt, & dare the inclement forehead of the King of Light; "From dark abysses of the times remote fated to be "The Sorrower of Eternity; în love, with tears submiss I rear 150 "My Eyes to thy Pavilions; hear my prayer for Luvah's sake
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
around "În walls of Gold we cast hîm like a Seed into the Earth "Till times & spaces have pass'd over hîm; duly every morn "We visit hîm, covering with a Veil the immortal seed; 635 "With windows from the inclement sky we cover hîm, & with walls "And hearths protect the selfish terror, till divided all "În families we see our shadows born, & thence we know "That Man subsists by Brotherhood & Universal Love. "We fall on one another's necks, more
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
iar în studiul introductiv ele sunt întrețesute într-o interpretare a acestui moment aparte în istoria poeziei românești din secolul trecut. Un moment, din păcate, întrerupt brutal de vicisitudinile politice, iar în cazul lui Radu Stanca și de un destin inclement. Iată, prin urmare, că în ciuda impresiei superficiale că ne aflăm într-un impas al ediției de calitate, împuținarea editorilor profesioniști nu împiedică apariția în continuare a unor realizări valoroase, chiar surprinzătoare. Dăltuiri este, fără discuție, una dintre aparițiile notabile din
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
de speranță, iar a le ignora astăzi, știind tot ce știm despre catastrofa finală, ar însemna să uităm că atunci, în 1965, nu puțini erau cei care vedeau în noul lider și în linia lui întruchiparea unui socialism mai puțin inclement, obtuz și agresiv decît cel practicat sub domnia lui Dej." * Nu în ultimul rînd, deși se află pe ultima pagină, ne-a interesat studiul lui Mihnea Berindei și François Gèze, tradus din numărul pe iulie al revistei Esprit, unde e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
jovialitatea temperamentului sudic sînt dublate de substanța ardelenească dobîndită și constînd în construcție, rigoare, datorie și muncă". într-o decupare încă mai pitorească, prin retragerea suportului simpatetic, apare Adrian Marino, tipul "savantului absolut", dedat "claustrului frigid și monologului", "posac și inclement în erudiția sa": "Din păcate, Adrian Marino a fost mai mult admirat decît citit și receptat mai curînd ca un modern conservator. Sintezele sale, de o erudiție inumană, au aerul unor soluții definitive și îndosariate. în anii '60 cînd se
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]