7 matches
-
înțelese și acceptate în spațiul nostru românesc. S-a dorit, deci, un subiect al vremurilor pe care le trăim, pus în pagină, așa cum ne spune curatorul acestei Amprente, de artiști cu identități "strâmbe". Întrucât însă, între violența de conținut și incoherența de limbaj a textelor și calitatea spectacolelor este o mare distanță, ele nu pot fi tratate decât separat. Pe Brynjar Bandlien l-am cunoscut, în dubla sa ipostază de dansator și coregraf, și am scris despre el în paginile acestei
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
înțeleg. Ești un adept al onirismului... E un punct de vedere care se poate susține. Oniricul și orficul au fost delimitate de multă vreme ca perimetre ale poeziei... Dar atunci revii la lipsa de conținut. Visul și muzicalul sunt pură incoherență. Mă privea cu o adevărate oroare, și explica domol: Nu... Nu... Nici chiar așa... și căutând mereu: Există indivizi cari au anumite vise, un fel de realitate transfigurată. Ca viziunea unei supralumi... Nu știu dacă e construită numai cu elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pentru realizări în care imaginația scriitorului să adauge ceva nou, o viziune personală, limpezită în preocupările artei.” Referitor și la Delavrancea, pentru că el nu face nici una nici alta, și ca urmare ajunge la creații în care „Lipsa de unitate și incoherența” și elementele ce se exclud sunt prea bătătoare la ochi. Una din trăsăturile fundamentale ale concepției lui Ovid Densusianu este legătura interdisciplinara dintre lingvistică și folcloristică. Consideră că, filologia fiind o disciplină cu metodă științifică mai precis conturată, folcloristul trebuie
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a preluat ideile și conceptele. Acesta din urmă i-a răspuns ironic, cu "aserțiuni calomnioase" și "atacuri ad hominem", după cum pretinde Botta. Cei doi au polemizat în presă, cu replici de tipul (Blaga despre Botta) "obraznic și laș", "invidie", "disperare", "incoherență", "bîlbîieli", "nerușinarea cuiva care s-a întărîtat", autor de "pompoase și foarte turburi cuvinte", "semi-român" cu "ascendență amestecată" etc. sau (Botta despre Blaga) "agent al freudismului în România", "impostură", "ajustare de citate deprimante", "delir de locuri comune", "infamie", "autorul tautologiilor
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
25 decembrie, cu un articol despre vernisajul, la Paris, al unei expoziții de Fr. Picabia. În Lupta din 15 noiembrie 1920, un anume „Dr. D.” comentează, sub titlul „Expresionism, Dadaism“, marea expoziție Dada din Berlin, taxînd fenomenul de „infantilism și incoherență”. Arătînd că în Germania reacțiile au fost dure, autorul opinează că „probabil viitorul va condamna acest curent în artă și literatură”. Se înșela... Tradiționalistul N. Iorga nu ratează nici el ocazia să se pronunțe drastic; în Gazeta Transilvaniei din Brașov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
drept erezii „adjectivismul paradoxal și inestetic”, metaforismul excesiv, predilecția pentru metafora decorativă în detrimentul celei organice, eliminarea verbului în favoarea substantivului, predilecția pentru verbul la infinitiv și pentru numeral, „interjecții onomatopoetice”. „Disoluția gîndirii” - scopul poeților anarhici - „începe cu disoluția sintaxei” și cu „incoherența ca postulat artistic”, scrie Const. I. Emilian, care sancționează astfel eliptismul („rejetul sintactic”) și deplînge „suprimarea rimei și mai ales a ritmului (expresie a versului clasic) avînd ca rezultat versul amorf”, iar ca ultimă consecință, crearea „versului tipografic”. Adică „nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tineri moderni-mondeni și, probabil, cel mai important lucru, trecerea rapidă la roman, gen care se află în mijlocul preocupărilor literare Ămasculine) ale epocii. Deunăzi abia, din sertare nemaiîncăpătoare, am ars multe din acele caiete. Deschise ici-colo, la vreo pagină, am întâlnit incoherența unui mozaic cusut cu ochi închiși pe o pânză fără capăt. H. PapadatBengescu, însemnare din jurnal) Primele cărți de proză ale Hortensiei Papadat Bengescu ĂApe adînci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzii) sunt totuși receptate numai în cadrul distincției autor feminin versus autor
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]