39 matches
-
ca trup, dar Dumnezeu-Cuvântul unit cu trupul nu-l făcea cunoscut pe om prin cele ce le lucra în trup, ci pe Dumnezeu-Cuvântul. Taina Întrupării Logosului este atât de nepătrunsă, încât dintre toate misterele și profunzimile existenței o întrece în incomprehensibilitate numai Taina Sfintei Treimi, a lui Dumnezeu Cel Unul ca Ființă și întreit în Persoane. Iar, dacă filosoful antic spune că „toate trec (panta rei) și nimic nu-i nou sub soare", teologul confirmă, dar și completează: „... până la Nașterea lui
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
protestantă, extrem de populară în acel timp, reprezentată de Gogarten, Thurneysen și Barth. Aici s-a aplecat asupra ideii barthiene de diastază (A Celui cu Totul altul), prin care teologul protestant a căutat să reliefeze transcendeta radicală a lui Dumnezeu și incomprehensibilitatea lui". În spiritul gândirii palamite, teologul Dumitru Stâniloae avea să ajungă la concluzia, după cum vom vedea mai târziu, că Dumnezeu nu este numai transcendent, dar si imament creației. A mai călătorit în anul 1929, la Paris, Berlin, Belgrad sau Constantinopol
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
cu faza purificării, a contemplării și a unirii cu Dumnezeu. Rugul aprins văzut de Moise simbolizează întoarcerea sa de la o falsă credință la cea adevărată; stâlpul de nor reprezintă apropierea de Dumnezeu nevăzut; iar înălțarea spre Sinai, contemplarea invizibilității și incomprehensibilității divine. Astfel, marelui Moise a început să i se arate Dumnezeu prin lumină. Cea dintâi depărtare de la părerile mincinoase și rătăcite despre Dumnezeu e trecerea de la întuneric la lumină. Și precum Moise a trebuit să-și scoată încălțămintea pe muntele
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
ca trup, dar Dumnezeu-Cuvântul unit cu trupul nu-l făcea cunoscut pe om prin cele ce le lucra în trup, ci pe Dumnezeu-Cuvântul. Taina Întrupării Logosului este atât de nepătrunsă, încât dintre toate misterele și profunzimile existenței o întrece în incomprehensibilitate numai Taina Sfintei Treimi, a lui Dumnezeu Cel Unul ca Ființă și întreit în Persoane. Iar, dacă filosoful antic spune că „toate trec (panta rei) și nimic nu-i nou sub soare", teologul confirmă, dar și completează: „... până la Nașterea lui
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
ca trup, dar Dumnezeu-Cuvântul unit cu trupul nu-l făcea cunoscut pe om prin cele ce le lucra în trup, ci pe Dumnezeu-Cuvântul. Taina Întrupării Logosului este atât de nepătrunsă, încât dintre toate misterele și profunzimile existenței o întrece în incomprehensibilitate numai Taina Sfintei Treimi, a lui Dumnezeu Cel Unul ca Ființă și întreit în Persoane. Iar, dacă filosoful antic spune că „toate trec (panta rei) și nimic nu-i nou sub soare", teologul confirmă, dar și completează: „... până la Nașterea lui
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
ca trup, dar Dumnezeu-Cuvântul unit cu trupul nu-l făcea cunoscut pe om prin cele ce le lucra în trup, ci pe Dumnezeu-Cuvântul. Taina Întrupării Logosului este atât de nepătrunsă, încât dintre toate misterele și profunzimile existenței o întrece în incomprehensibilitate numai Taina Sfintei Treimi, a lui Dumnezeu Cel Unul ca Ființă și întreit în Persoane. Iar, dacă filosoful antic spune că „toate trec (panta rei) și nimic nu-i nou sub soare", teologul confirmă, dar și completează: „... până la Nașterea lui
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
în diferite moduri, inclusiv prin referire la spațiile multidimensionale, spațiile neeuclidiene, triunghiuri care nu sunt dreptunghice sau chiar figuri care nu sunt triunghiuri, ci spațiale. Teorema lui Pitagora este considerată un punct de interes în afara matematicii, constituind un simbol al incomprehensibilității matematice, al misterului, sau al puterii intelectuale; abundă referințele populare din literatură, muzică, teatru, sau artă. Deși teorema i se atribuie astăzi filozofului și matematicianului grec antic Pitagora, care a trăit în secolul al VI-lea î.Hr., se știe că
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
zborului, ca să zbor și apoi să mă odihnesc, se înțelege, cu odihna aceea cu care S-a odihnit Dumnezeu de lucrările Lui”73. Mireasa se roagă să vadă obiectul tânjirii sale, de parcă nu l-ar fi întrezărit niciodată Infinitatea și incomprehensibilitatea lui Dumnezeu sunt cele dintâi principii ale vieții spirituale, așa cum o înțelege Sfântul Grigorie, și aceste principii sunt simbolizate și umbrite de 70 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, p. 267; vezi și
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
cu atât este mai ascuns, chiar în arătarea Sa. Conchizând, putem preciza că Sfântul Grigorie de Nyssa utilizează o distincție între ceea ce este dat să fie cunoscut Și ceea ce nu este dat să fie cunoscut. Această distincție tinde să separe incomprehensibilitatea naturii/esenței/ființei/firii divine de o cunoaștere dată sau revelată asupra lui Dumnezeu prin activitățile/energiile/lucrarea divină. Astfel, cunoașterea de Dumnezeu, prin revelarea de Sine a lui Dumnezeu, nu este niciodată completă sau perfectă; rămâne mult mai mult
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Nazianz a fost capabil să utilizeze conceptul θέωσιςului ca metaforă frecvent utilizată pentru creșterea omului în împlinirea în Dumnezeu. După cum spuneam, Sfântul Grigorie de Nyssa pare a fi fost conștient de ușoara și posibila tendință de compromitere a transcendenței și incomprehensibilității totale a lui Dumnezeu, compromitere adusă de implicarea terminologiei îndumnezeirii. Pentru el, terminologia „participării” (μετουσία) furnizează o cale alternativă pentru exprimarea relației noastre din ce în ce mai profunde cu Dumnezeu prin uniunea cu energiile Sale, în timp ce natura Sa rămâne cu totul dincolo de înțelegerea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
găsește o vizuină, cabina fochistului. O asemenea regresie, motivată de presentimentul dificultăților inevitabile care îl așteaptă, este explicată de teama resimțită în fața noului, în fața necunoscutului. Naratorul vorbește de acești emigranți care fac eforturi zadarnice pentru a "descifra prospecte incomprehensibile". Această incomprehensibilitate nu se datorează doar limbii engleze, pe care Karl o va asimila, de altfel, destul de repede și care nu pune deloc probleme de comunicare. Adevărata problemă de comunicare rezidă în limbajul însuși, în limba ca atare - ceea ce va fi o
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adică experiența. Căci dacă explicarea naturii devine, pe ici pe colo, dificilă pentru noi, avem permanent la îndemână un principiu explicativ transcendent care ne dispensează de acea cercetare, iar investigația noastră nu se incheie prin cunoaștere clară, ci prin totala incomprehensibilitate a unui principiu care încă mai dinainte a fost astfel imaginat încât trebuie să conțină conceptul despre ceva absolut prim”17. Oricine este familiarizat cu noua filosofie naturală, cu fizica matematică a lui Newton, și va compara rezultatele ei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
răpit, care nu depașise proba de a pluti pe creasta valurilor, pe un alt țărm, diferit de cel de la plecare. Limitele universului în care a trăit îl fac pe Gavrilescu să nu înțeleagă esențialul, rătăcit într-o lume de o incomprehensibilitate dincolo de capacitățile lui: timpul trecuse, se făcuse târziu, exact cum spuseseră țigăncile, afară scurgându-se doisprezece ani. În continuare evenimentele se desfașoară tot după o regulă care îi scăpa personajului principal sau dupa nici o regulă: birjarul parcă atemporal care îl
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
teologiei Sfântului Grigorie de Nyssa asupra teologiei de mai târziu Gândirea teologică a Părinților Bisericii s-a dezvoltat pe baza formulării apofatice a Sfântului Grigorie de Nyssa. Sfântul Vasile cel Mare al Cezareei stabilea: „Aceasta este cunoașterea ... naturii divine: percepția incomprehensibilității sale”<footnote Epistole, ep. 234, P.G., 32, 869 C; cf. Marios P. Begzos, op. cit., p. 336. footnote>. Sfântul Grigorie de Nazianz a comentat binecunoscutul pasaj clasic din Platon (Timaios 28C) după cum urmează: „Este dificil să-L înțelegi pe Dumnezeu și
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
dificil să-L înțelegi”<footnote Oratio 28 (theologica 2), 4 P.G., 36, 29C-32A. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, baza apofatismului rămâne porunca Vechiului Testament împotriva imaginilor<footnote Ibidem, 6, P.G., XXXVI, 32C. footnote>. Sfântul Ioan Hrisostom, autorul a cinci epistole Despre Incomprehensibilitatea lui Dumnezeu, susține în mod limpede: „Există o cunoaștere adevărată și anume, necunoașterea”<footnote P.G., LV, col. 459. footnote>. La rândul său, Sfântul Chiril al Ierusalimului susține: „în lucrurile divine este o mare cunoaștere a admite necunoașterea”<footnote P.G., XXXIII
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
doar începutul unei noi căutări; pe această linie, se citează exemplul lui Moise. Rugul aprins simbolizează întoarcerea sa de la o falsă credință la cea adevărată; stâlpul de nori reprezintă apropierea de Dumnezeu nevăzut, iar înălțarea spre Sinai, contemplarea invizibilității și incomprehensibilității divine. În viziunea Sfântului Grigorie, a vedea pe Dumnezeu (și utilizează aici din nou exemplul lui Moise) înseamnă a-L urma perpetuu, din moment ce Dumnezeu se află dincolo de orice cunoaștere<footnote C. W. Macleod, “Allegory and Mysticism in Origen and Gregory
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
gîndirea trebuie să renunțe la confortul clasificărilor disjunctive și statice, după ce le va fi asimilat, desigur, beneficiul cognitiv. Ea devine cu atît mai adecvată față de subiectul de care se ocupă cu cît îi înțelege mai riguros de neînțelesul, de-necuprinsul (incomprehensibilitatea), care se revarsă peste inteligibil. Peste, în sensul că depășește inteligibilul, că e dincolo de el, desigur. Dar totodată în sensul că misterul se revarsă asupra inteligibilului, că inteligibilul își are rădăcina în acest mister, de unde își primește posibilitatea de a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
amoureux sont si soupçonneux, qu'ils flairent tout de suite le mensonge"(4), în vreme ce propriul lor edificiu de presupuneri este sursa unui mare potențial mistificator. Pentru G. Călinescu, "latura cea mai curioasă (și foarte interesantă totuși) a acestei cărți e incomprehensibilitatea eroului față de sufletul femeii pe care o scrutează cu atîta atenție. (...) Sandu caută mereu contradicții în sufletul Ioanei, fiindcă el se încăpățînează să interpreteze fiecare exclamație a femeii prin cauze particulare, deși ele toate sînt simboluri ale umilinții ei primordiale
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fi ilustrat în nici un domeniu al culturii (ba, uneori, fiind cu totul refractar ei) se așează ca mușița pe suprafața problemei eminesciene și o umple de o cangrenă verzuie și fetidă [...]. Eminescologul este ori cu desăvârșire incult, ori de o incomprehensibilitate fioroasă, de un fanatism și de un moralism superlativ, care mârâie la orice presupusă atingere a operei eminesciene. Dacă Eminescu ar trăi și ar citi ce scriu eminescologii noștri despre el sunt încredințat că ar muri subit". Și Dan Mănucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu faza purificării, a contemplării și a unirii cu Dumnezeu. Rugul aprins văzut de Moise simbolizează întoarcerea sa de la o falsă credință la cea adevărată; stâlpul de nor reprezintă apropierea de Dumnezeu nevăzut; iar înălțarea spre Sinai, contemplarea invizibilității și incomprehensibilității divine. Astfel, marelui Moise a început să i se arate Dumnezeu prin lumină. Cea dintâi depărtare de la părerile mincinoase și rătăcite despre Dumnezeu e trecerea de la întuneric la lumină. Și precum Moise a trebuit să-și scoată încălțămintea pe muntele
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
din secolul al VI-lea. Cu toate acestea, interesul nostru continuă să rezide în situația secolului al IV lea, în care Sfântul Grigorie de Nyssa urmează tradiția Școlii alexandriene, în special, a lui Origen Și Clement, Și accentuează infinitatea Și incomprehensibilitatea lui Dumnezeu. Și totuși, calea apofatică nu este considerată prioritară, ca un tip de cunoaștere superioară, ci este văzută ca un discurs complementar la cel catafatic. După cum susține Lenka Karfiková: „Grigorie nu dorește să dezvolte un sistem al teologiei apofatice
Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 377B. footnote>. Gândirea teologică a Părinților Bisericii s-a dezvoltat pe baza formulării apofatice a Sfântului Grigorie de Nyssa. Sfântul Vasile cel Mare al Cezareei stabilea: „Aceasta este cunoașterea ... naturii divine: percepția incomprehensibilității sale”<footnote Epistola 234, P. G. XXXII, col. 869C; citat în J. Hochstaffl, Negative Theologie ..., p. 108. footnote>. Bunul său prieten, cu care a păstrat mereu relații de amiciție pilduitoare Și afabilitate exemplară, Sfântul Grigorie de Nazianz a comentat binecunoscutul
Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Erezia” este „slujitoarea idolilor, despre care nu este conștientă”.<footnote Panarion 9, 2 P. G. XLI, col. 224BC; Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the Eastern Church ...”, p. 336. footnote> Sfântul Ioan Hrisostom, autorul a cinci epistole Despre Incomprehensibilitatea lui Dumnezeu, susține în mod limpede: „Există o cunoaștere adevărată Și anume, ne-cunoașterea”<footnote P. G. LV, col. 459. footnote>. La rândul său, Sfântul Chiril al Ierusalimului menționează: „în lucrurile divine este o mare cunoaștere a admite ne-cunoașterea
Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
o necontenită și infinită aproximare. Căci obiectul contemplației are caracterul tainei, care pe măsură ce se dezvăluie, își arată și mai mult adâncul. Actul de contemplație al minții înduhovnicite urcă până la ceea ce Stăniloae numește „experiența directă a indefinitului divin”. În fața infinității și incomprehensibilității divine, mintea este pur și simplu copleșită și părăsește cu totul activitatea ei naturală. Este aici implicată o dublă consecință în ceea ce privește situația minții pe această culme a contemplației. Pe de o parte, mintea își suspendă mișcarea potrivit naturii sale create
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
În ceea ce mă privește, consider că evenimentele de la 11 septembrie 2001 nu vor putea fi elucidate în toate consecințele lor, fie și numai datorită faptului că evenimentele politice și economice ale societății moderne contemporane au dobîndit un grad mărit de incomprehensibilitate, care le "opacizează" într-o măsură uneori frustrantă. Am totuși convingerea că aceste evenimente nu reprezintă o dată de fractură istorică (de tipul "înainte-după"), ci fenomenul mult mai provocator al continuării și accelerării unor procese și tendințe declanșate anterior, pe parcursul evoluției
Departe de echilibru by Mircea Naidin () [Corola-journal/Imaginative/14824_a_16149]