53 matches
-
incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român; ... c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine; ... d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România; ... e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei; ... f) a fost încălcat dreptul la apărare; ... g) hotărârea poate face obiectul unei căi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224339_a_225668]
-
incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român; ... c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine; ... d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută ��n România; ... e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei; ... f) a fost încălcat dreptul la apărare; ... g) hotărârea poate face obiectul unei căi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270584_a_271913]
-
incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român; ... c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine; ... d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România; ... e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei; ... f) a fost încălcat dreptul la apărare; ... g) hotărârea poate face obiectul unei căi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263390_a_264719]
-
incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român; ... c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine; ... d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România; ... e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei; ... f) a fost încălcat dreptul la apărare; ... g) hotărârea poate face obiectul unei căi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263391_a_264720]
-
incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român; ... c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine; ... d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străînătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România; ... e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei; ... f) a fost încălcat dreptul la apărare; ... g) hotărârea poate face obiectul unei căi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250195_a_251524]
-
incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român; ... c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine; ... d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România; ... e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei; ... f) a fost încălcat dreptul la apărare; ... g) hotărârea poate face obiectul unei căi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271685_a_273014]
-
civic, populația din cartierele afectate fiind mutată fără a fi consultată, ideea că pentru justificarea unui proiect trebuia întâi populația risca, în caz de generalizare, să incite populația la revoltă și de aceea trebuia înnăbușită în fașă. Din cauza divergențelor din ce în ce mai inconciliabile, Andrei Filotti a fost nevoit, în cele din urmă, să părăsească institutul, iar conducerile ulterioare ale unității de gospodărire a apelor au avut, poate în mod justificat, o atitudine mult mai puțin combativă într-o dispută pe care nu aveau
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
cum să faci să nu comiți în această situație ceea ce catolicii numesc păcat prin omisiune și ca să te împing să iei hotărârea vitală de a face un gest „responsabil”. Ai putea, cu siguranță, să intervii în raportul - ce pare acum inconciliabil - dintre intransigența democratică a lui Pannella și incapacitatea Puterii, trimițând o telegramă sau un bilet de „protest” la următoarele adrese: 1. Secretariatele Naționale ale Partidelor (excluzând, de bună seamă, MSI1 și partidele înrudite); 2. Președinția Camerei Deputaților și a Senatului
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu este posibil, pentru că tocmai repulsia ideii de a intra în această lume politică se identifică cu potențialul meu curaj intelectual de a spune adevărul, adică de a da nume. Curajul intelectual al adevărului și practica politică sunt două lucruri inconciliabile în Italia. Intelectualului - profund și visceral disprețuit de întreaga burghezie italiană - i se conferă un mandat în mod fals nobil, în realitate servil, acela de a dezbate problemele morale și ideologice. Dacă el nu-și respectă acest mandat, este considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
reale - atât politice, cât și sociologice și psihologice -, despre ei înșiși tinerii dispun de limbajul lor politic „verbal”, oral, dar și scris. Un astfel de limbaj - examinat ca fiind chiar un limbaj verbal - a dezvăluit două caracteristici aparent opuse și inconciliabile: pe de o parte, un canon retoric caracterizat prin hiperbolă și simplism (se spune „asasin” pentru a spune „responsabil indirect din punct de vedere politic de asasinat”, lucru pe care judecătorii din tribunalele noastre, necunoscători ai oricărei subtilități lingvistice neavocățești
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
parte, iar de cealaltă parte, Grazia Cancrini Coletti, Maurizio Coletti, Giuseppe Costi, Andrea Dotti, Silvana Ferraguti, Gianni Fioravanti, Grazia Fischer, Marisa Malagoli Togliatti, Remo Marcone, Silvana Popazzi, Maura Ricci, Pierluigi Scapicchio s-au întâlnit, provenind de pe țărmuri opuse, din lumi inconciliabile. Plini de bunăvoință (fără îndoială, mai ales cei din urmă), au căutat un dialog, s-au reunit pentru a dezbate colectiv problemele care erau esențiale pentru primii și culturale pentru cei din urmă. De aici s-a născut această „cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
vreau să abandonez însă terminologia pe care eu (un artist!) o folosesc oarecum improvizând și să fac o exemplificare exagerată. Disocierea care împarte de-acum în două vechea putere clerico-fascistă poate fi reprezentată prin două simboluri opuse și, de aceea, inconciliabile: „Jesus” (în speță acel Iisus al Vaticanului), pe de o parte, și „blugii Jesus”, pe de altă parte. Două forme de putere una în fața celeilalte: aici, marea gloată a preoților, soldaților, tradiționaliștilor și călăilor; dincolo, „industriașii” producători de bunuri inutile
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de a crea omul nou, să fie remarcate. Deputații populari au votat deci încrederea și deplina putere în noiembrie 1922. Mulți dintre șefii de partide nu și-au făcut deloc iluzii, mai ales don Sturzo, care era conștient de caracterul inconciliabil al Evangheliei și fascismului. Șeful guvernului a dus însă o politică foarte abilă care viza anularea principalei semnificații politice a PPI-ului: aceea de a-i promova din nou pe catolici în viața politică italiană și în special aceea de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Cu siguranță, nu. Adevărul nu are sens în acest context, credințele religioase nefiind falsificabile. Tocmai prin aceasta sunt ele purtătoare de pericole, mult mai mult ca unele simple erori de judecată, dat fiind că nedemonstrabilul este în deplin acord cu inconciliabilul. În afară de faptul că nu există răspuns corect la o întrebare greșită, instinctul de conservare împinge spre cea mai extremă prudență. Se spune că Harun al-Rașid, l-ar fi întrebat într-o zi pe patriarhul Timotei I care religie poate fi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Dumnezeu. Adaugă Scotus, tot în Ordinatio: «Multe lucruri interzise ca fiind ilicite ar putea deveni licite dacă legislatorul le-ar porunci sau cel puțin le-ar permite, de exemplu: furtul, uciderea, adulterul și altele asemănătoare, care nu implică un rău inconciliabil cu scopul ultim, tot astfel cum aportul lor nu include un bine care să conducă în mod necesar la scopul ultim». Voluntarismul lui Scotus este consecința directă a apărării transcendenței Dumnezeului infinit - o apărare fără compromisuri, care intră în coliziune
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
ale bisericilor particulare și ale variilor zone geografice ale Imperiului. Textul original al Traditio apostolica s-a pierdut dar nu și încercarea de reconstituirea a acesteia, pe baza diferitelor mărturii. Traditio apostolica, 16, ne prezintă o cazuistică referitoare la meseriile inconciliabile cu creștinismul, printre care și cea de soldat. Pe prim plan este pusă problema uciderii de către cel care luptă în armată (non occidet hominem), rechemând astfel atenția asupra valorii ființei umane. Alături se întrevede motivul idolatric, desemnat aici de acel
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în tribunale nevrând să cedeze în fața intimidărilor de a sacrifica idolilor și nici de a asculta de poruncile împăraților în acest sens. Anterior, ei nu protestaseră împotriva uzanțelor religioase prezente până atunci în rândul armatei, nu au considerat serviciul militar inconciliabil creștinismului și nici nu și-au manifestat sentimentele și ideile religioase. Erau iubitori ai conviețuirii pașnice, respectuoși față de tradițiile seculare, devotați împăratului și supuși autorităților legitime, cetățeni foarte buni, soldați disciplinați și valoroși: acestea nu constituiau pentru ei o renunțare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a creștinismului, care dictează imperativul moral de a-i iubi pe toți oamenii, indiferent de apartenența națională, ca pe frații tăi și fiii unui aceluiași Dumnezeu, nu este tocmai oportună, pentru că dizolvă sentimentele patriotice și solidaritatea națională. Încercând să concilieze inconciliabilul, Aaron recurge la un compromis, ajungând la un patriotism civic fundamentat pe legea morală a creștinismului: Gradul de civilizație, la care a ajuns partea cea mai cultivată a neamului omenesc, cere un alt patriotism cu totul deosebit de al celor vechi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în epoca premodernă, tentația naționalistă își revendică tributul în afirmații precum "România Mare, visul de o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Întreaga literatură didactică a interbelicului se zbate pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita naționalismului angajat și constrângerea detașării critice. Soluția de compromis la care se ajunge este un adevăr relativ național controlat parțial de evidențe empirice și rigori inferențiale. În climatul spiritual dominat de un ortodoxism intransigent, unitatea sufletească a românilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
declară că în caz război sunt gata să își dea viața pentru patriile lor, pășind spre moarte în comuniune cu stăpânii lor de clasă, este denunțat violent ca o contradicție în termeni (1910, pp. 130-131). Patriotismul și internaționalismul sunt logic inconciliabile, solidaritatea clasială și frăția națională neputând conviețui pașnic în cadrul niciunei societăți. Aceste principii puriste ale socialismului antipatriot trebuie clar enunțate, ca reacție fermă împotriva acelei "corcitură de internaționalism șovăielnic ce pretinde să concilieze patriotismul cu internaționalismul" (Hervé, 1910, p. 134
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sau nu de această maladie și care se intitulează „Anticancer”(2008). Marele merit al lucrării constă în 221TRAUMA ȘI SUFERINȚA aceea că sintetizează tot ce se știe astăzi pe mapamond despre maladia neoplazică și abordarea ei, din varii perspective, aparent inconciliabile. De asemenea, este și o demonstrație pentru felul în care o cumpănă de viață îți pune destinul în mișcare și nu-ți îngăduie să te lași pradă resemnărilor de scrum. Pe scurt, ne aflăm în fața unui autentic și strălucit rezilient
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stabilind pentru cea de a doua dreptul aplicabil potrivit normelor conflictuale ale forului referitoare la contractul de antrepriză. Ar fi aceasta tot o fragmentare, splitare (dépeçage, Spaltung) a contractului, procedeul putând conduce la leges causae ale căror soluții să fie inconciliabile. Mai mult chiar, deși cele două alineate ale art.4 nu vizează exact aceleași operațiuni, este posibil totuși ca ele să interfereze, prezentându-se în acest sens exemplul următor 32: un fabricant de aparatură electronică primește o comandă pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la rîndul lor, nu aveau încă o concepție clară despre împărțirile teritoriale. În Europa de Vest, expresiile inițiale ale acestui resentiment ce a generat germenele naționalismului s-au manifestat în patru împrejurări majore. Prima dintre acestea constă în ciocnirea dintre două popoare inconciliabile, cel musulman și cel creștin, și se produce în spațiul Peninsulei Iberice. Trebuie să avem în vedere însă și alte mecanisme, de mai mică intensitate, ce au concurat la autoidentificarea altor "națiuni medievale", în afară de Spania. Între acestea, avem în vedere
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
său, care constă în dreptul tuturor popoarelor de a se organiza după bunul lor plac, distingîndu-se astfel de vecinii lor. Această univesalitate nu este mai puțin modernă decît cea a liberalilor sau a iacobinilor însă pornește de la presupuneri în mod radical inconciliabile, care le prefigurează pe acelea ale antropologiei absolut actuale. Pentru Herder ca și pentru antropologi, care-și vor crea disciplina trei sferturi de secol mai tîrziu, cultura fiecărei națiuni nu este altceva decît un ansamblu al codurilor de limbaj, al
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
oferă indiciul unei perspective de fond, în interiorul căreia e posibil ca problema să fie rezolvată. 1.1 Diverse soluții și interpretări Conciliul nu folosește o formulă adversativă, adică nu afirmă una ca să excludă pe cealaltă, sau nu exprimă opoziția lor inconciliabilă. În al doilea rând, exclude și formularea disjunctivă. Nu este vorba de a alege una dintre posibilități, excluzând-o în același timp pe cealaltă, sau de a acorda o preferință uneia, considerând-o pe cealaltă ca având o valoare suplimentară
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]