1,934 matches
-
La această ,descoperire" s-a mai adăugat surpriza de a o auzi pe autoare recitîndu-și la Centrul Cultural German din Timișoara, în română, cîteva din cele peste 80 de poeme colaj incluse în volumul Este sau nu este Ion. Timbrul inconfundabil al vocii, deturnarea inflexiunilor grave prin imprevizibilele nuanțe ludice, ritmarea sonoră a poemelor, cu totul diferită de ,croiala" lecturii vizuale, lineare, a textului, contrastul dintre unele vocabule ,neaoșe" și ușorul accent străin cu care erau ele rostite, noua, inedita constelație
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
în cazul înaintării în vîrstă a unei întregi generații. Pesemne că peste 50 de ani, lumea cărții lui Mircea Berindei nu va mai spune nimic nimănui. Pînă atunci însă, Paravanul venețian rămîne o carte bună, al cărei spirit este unul inconfundabil - spiritul interbelic. Spuneam că există o moarte sufletească a cărților, dar una cauzată nu atît de faptul că ele însele mor, ci de neputința noastră de a le mai intui lumea. Le citim fără a le mai putea gusta. Un
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
punere la punct, diaristul își coboară privirile, revenind la motivul tulburării anterioare, și anume Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România. Și, după ce înșiruie membrii Comisiei, ce face Paul Goma? Îi ia cumva la rând pe aceștia, în stilul său inconfundabil? Deocamdată nu. Într-un mod totalmente aberant, dar tipic pentru polemistul nostru, acesta se referă în continuare la persoane care nu sunt în respectiva comisie. Dacă nu mă credeți pe cuvânt, iată fragmentul: ,Privesc lista celor din ŤComisieť: nu-l
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
spațiu cam pe aceleași coordonate din vremuri imperiale. Deși România este una dintre puținele țări din Europa în care există o unitate lingvistică indestructibila (limba care se vorbește pe teritoriul României nu are dialecte, ci doar graiuri), o identitate culturală inconfundabila, în pofida istoriei dramatice a neamului românesc, managementul de țară este nu doar de foarte proastă calitate, ci chiar antiromânesc. Deși nimeni nu contestă unitatea de cultură, de limbă, de teritoriu, însăși logo-ul stemei țării, în loc să reprezinte unitatea spațiului românesc
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
controlată de simbolurile răsăritene, balcanice și chiar otomane. Pentru că schimburile de idei și curente, care a început la mijlocul secolului al XIX-lea, a adus în principatele române, zestrea unor simboluri aproape nostalgice, care au transformat civilizația vestică într-un reper inconfundabil și aproape incomparabil. Monarhia constituțională a fost legată de la momentul ideii prințului străin de Vest, așa cum constituția de la 1866, de inspirație belgiană, catalogata de mulți istorici și constituționaliști ca fiind una dintre cele mai liberale de la acea vreme din Europa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
amplă atât de utilă repertoriului muzicii romantice, spre exemplu. Dispune însă de puțin umor; ...bine construită, Simfonia "clasică" de Prokofiev a apărut ca fiind mult prea masivă. I-a lipsit atmosfera șăgalnică, acidă, pe care Prokofiev o dezvoltă cu acel inconfundabil farmec propriu opusurilor sale de tinerețe. A lipsit - pe de altă parte - poezia, flexibilitatea interioară proprie muzicii enesciene în "Menuetul lent", iar secțiunea secundă a "Preludiu-lui la unison" - primele parți ale Suitei 1-a pentru orchestră - a fost literalmente agresată
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
rămîne, totuși, prezentă prin cele paisprezece reproduceri alese cu mare grijă, reproduceri care pot reconstitui parcursul a șaizeci de ani de creație, adică intervalul 1931 -1991, ceea ce sugerează, în mod explicit, sensul unei evoluții și unitatea dinamică a unui stil inconfundabil. în al doilea rînd, cartea nu poate fi socotită nici o monografie pentru că pictorița este foarte puțin prezentă în datele ei umane și istorice, chiar dacă epura bio-bibliografică, de altminteri foarte consistentă, și anumite trimiteri din studiul introductiv compun cu multă exactitate
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
știrea lui, să fie otrăvit. Portretul acesta e unul dintre puținele lucruri ce-mi aparțin, restul e tot cu chirie." Personajul căruia Povestitorul îi descoperă cu uimire desăvîrșita asemănare cu un străbunic a cărui istorie o află de îndată e inconfundabil: Pașadia Măgureanu. Portretul străbunicului a reținut de mai multe ori privirea criticii, o singură dată pe cea a Povestitorului. " Fu un Bergami", spune Pașadia privindu-și străbunicul și sonoritatea numelui ar trebui să surprindă auzul cititorului și să-l mire
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
temeinic gânditor în domeniul formelor, a mijloacelor; este un gânditor ce evaluează eficiența acestor mijloace în scopul definirii unei comunicări ce se așează în buna tradiție a simfonismului european de secol XX, simfonism ce păstrează în egală măsură datele unei inconfundabile spiritualități ce aparține locului. Compozitor și conducător artistic, excelent pedagog, constructor de evenimente în domeniul muzicii contemporane, Cornel Țăranu ni se dezvăluie drept un autentic creator de vocație europeană, creator atașat mișcării ideilor și valorilor proprii celei de-a doua
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
proprie solid articulată și așezată, în datele ei mari, în conștiința publică - și aici ar intra Horia Bernea, Horia Paștina, Sorin Dumitrescu și Ion Grigorescu -, fie prezențe discrete, cu apariții în public foarte rare, dar cu o operă puternică și inconfundabilă, respectată chiar în absența unei cunoașteri extinse, cum ar fi Mihai Horea, Florin Mitroi și Ștefan Sevastre, fie personalități puțin cunoscute de către publicul mare, discrete pînă la fuga din lume și la solitudine, a căror operă este doar presupusă, ele
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
în acest volum nu e surprinzător, nici preocuparea pentru imaginar, nici spiritul demitizant, nici măcar trimiterea la statuia lui Mihai Viteazul de peste drum de Facultatea de Istorie din București; tipul de discurs pe care-l practică poartă deja o marcă proprie inconfundabilă. În oglinda lui Lucian Boia se vede mai curînd noroiul drumurilor românești decît albastrul cerului mioritic, și cu toate acestea reacțiile de la apariția cărții și pînă acum au fost puține și moderate: în ciuda faptului că unele dintre abordările sale privitoare
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
tributară autorului francez și nici nu se aseamănă cu proza lui Proust". Are și nu are dreptate Eugenia Tudor-Anton. Prozatoarea noastră vine într-adevăr cu o lume de personaje și de probleme omenești care sunt numai ale ei, o lume-unicat, inconfundabilă. Și totuși există afinități, există consonanțe de atitudine între opera bengesciană și aceea a lui Marcel Proust, există o întâlnire între acestea, măcar în punctul de unde amândouă dezvoltă o critică a snobismului, văzut ca dimensiune sufletească. Pe drept cuvânt subliniază
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
El însuși era un remarcabil declamator și orator și considera actul recitativ piatra de încercare pentru efectul sonor al textelor. Plăcerea estetică deosebită pe care o au ascultătorii la lecturile de autor este evidentă. Autorul imprimă textului său o fizionomie inconfundabilă și un ton specific. Chiar și particularitățile idiosincretice ale rostirii, nuanțele dialectale și greutățile articulatorii sunt receptate drept semne ce dezvăluie relația tensionată dintre autor și text. Vocea autorului îl dezvăluie pe acesta într-un mod dezarmant, fapt pe care
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
care, din păcate, a trecut aproape neobservat; este vorba de expoziția de pictură și sculptură a Sultanei și a lui Ovidiu Maitec. Artiști bine cunoscuți în peisajul nostru cultural de astăzi, cu o activitate prodigioasă și cu o amprentă stilistică inconfundabilă, soții Maitec nu sunt la prima lor expoziție comună. Cu vreo doi ani în urmă ei au mai expus împreună la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, iar acestă experiență a pus în valoare cîteva lucruri care scoteau proiectul din categoria
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
Victoria Cociaș, uneori cu un aer de duritate "SS-istă", provenit, parcă, din altă piesă). Un tată polițist de cartier, care lucrează numai noaptea, ca ziua să stea cu copilul, un personaj din care Dorel Vișan construiește, cu naturalețea-i inconfundabilă, un om cu temperament dublu, dacă se poate spune așa: acru și blazat noaptea, tandru, devotat și copilăros ziua, cu copilul. "Ce fac, iarna, florile?", își întreabă Noro părinții. Dorm, zice tata. Mor, zice mama. Sensibilitatea lui Noro e cîmpul
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
artilerie grea pentru a lichida un autor insignifiant, despre care pretinzi că merită "uitat". Patapievici e, de mai mulți ani, o prezență masivă în publicistica românească. Scrie mult și, mai ales, scrie bine, are un portret stilistic pregnant, o marcă inconfundabilă. Aș adăuga că are și meritul de a fi un om de convingeri, un om care nu scrie decît despre lucruri în care crede. Ca să observi toate astea nu e nevoie să faci parte dintr-un club de adulatori halucinați
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
Cu și fără respect", "Dumnezeu a inventat odihna și sărbătoarea. Ca să facă și el ceva, Dracul a inventat vacanța", "Necinstea și apatia strică omenia". Dincolo de poanta alcătuirilor de acest tip, Irina Nicolau și-a dezvoltat și rafinat un stil deja inconfundabil. O extraordinară ureche pentru sunetele limbii vorbite acum de tineri și adolescenți combinată cu privirea (etnologică) care vede dincolo de aparențe și ne rușinează cu tandrețe de toate surogatele culturale în care trăim în mod inconștient compun un fel de-a
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
lirică; sedus de narativism, de acel fundament epic pe care orice imagine se sprijină legitim în preistoria ei vagă, el a reușit să transfere totul în spațiul imponderabil al unui brâncușianism luminos și decorativ. Ușor de recunoscut printr-o stilistică inconfundabilă, în care grația și transparența sunt dominantele sale mari, arta lui Ion Irimescu este elogiul adus unei lumi care nu trăiește în realitatea brută, semnul unui umanism care, prin reprezentare, a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Ajuns acum
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
țară în care laureatul Premiului Nobel deocamdată simte că nu poate trăi. De aceea a ales, momentan, exilul. Dincolo de valoarea literară a cărții, Vivir para contarla este un document indiscutabil care surprinde, cu o tensiune interioară constantă, într-un ritm inconfundabil și cu un talent narativ de excepție, trăirile mai multor generații din familia Márquez. Totodată aduce în actualitate imaginea unei țări care a avut și are încă de suferit de pe urma arbitrarului istoriei, dar este un spațiu generos, al miturilor și
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
și de ideea decorului, de cele cîteva scoarțe oltenești, autentice. Scenograful Vittorio Holtier nu numai că împarte spații și fixează trasee pentru drumurile și du-te-vino-ul personajelor, dar, suspendate așa cum stau, pe orizontală sau pe verticală, cu desenele și culorile lor inconfundabile, ne amintesc mereu, și vizual, în ce zonă ne aflăm, codul cărui teritoriu îl descifrăm. Mi s-a părut că partea întîi trenează, că încă ritmul interior al personajelor n-a fost prins de toți actorii, că nu s-au
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
lumea sunt justificate, în chip etern, doar ca fenomen estetic." Ridicată chiar în prima lui scriere filosofică, aceasta e o chestiune ce va rămâne într-un fel sau altul centrală tuturor operelor sale ulterioare și va trece drept o pecete inconfundabilă a stilului său de filosofare. Dacă ceva există doar în măsura în care apare ca fiind "frumos" și justificat "estetic", atunci adevărul însuși, impreună cu definiția lui, cu toate criteriile și mijloacele lui de producere, trebuie reconsiderate într-un mod radical: "Cunoașterea este
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
fiind că discutăm despre un estetician. Chiar dacă eseurile sale nu se sustrag totuși anumitor întorsături stilistice, aflate mai mereu la dispoziția celor ideatice, miza lor constă totuși în încărcătura de specific și de relief pe care o aduc, în caracterul inconfundabil al textului - poate tocmai de aceea cadru ideal al unui stil puternic (în măsura în care discutăm despre stil ca despre o marcă a identității). Oricum ar sta lucrurile din acest punct de vedere, cartea lui Ianoși are, mai presus de toate, o
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
alt gen și își deconspiră interesul constant pentru pictură, pînă acum oarecum o anexă a sculpturii, datele ei fundamentale rămîn neschimbate. Lumea sculpturii sale, aceea în care elenismul, paleocreștinismul și hieratica bizantină se îngînă spre a dezvălui o expresivitate plastică inconfundabilă, se transferă deplin în pasteluri. Figuri angelico-elenistice, portrete încremenite într-o atitudine monumentală și într-o expresie de multe ori cutremurătoare, populează acest univers - auster în profunzime -, dar care irumpe cromatic în tonuri expresioniste. Schimbînd doar datele iconografice, aceleași caracteristici
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
lirică; sedus de narativism, de acel fundament epic pe care orice imagine se sprijină legitim în preistoria ei vagă, el a reușit să transfere totul în spațiul inefabil al unui brâncușianism luminos și decorativ. Ușor de recunoscut printr-o stilistică inconfundabilă, în care grația și transparența sunt dominantele sale mari, arta lui Ion Irimescu este elogiul adus unei lumi care nu trăiește în realitatea brută, semnul unui umanism care, prin reprezentare, a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Centenar acum
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
mi se așeză de-a curmezișul, mai să mă ia în brațe. Zise, crâncen: - Ce-ai de gând, frățioare? În prima clipă nu l-am scrutat din prjiviri, cum iarăși se scrie, dar vocea lui, vag guturală, în ciuda unei indeniabile, inconfundabile muzicalități, mă făcu să tresar. L-am privit atunci atent, vreun dubiu nu mai era cu putință, intrusul în sărăcăcioasa-i ținută, îmi semăna întru totul. Am făcut, pe semne, mutra acră a celui care, urcând în tramvai pentru cincisprezece
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]