183 matches
-
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei, însă Institutul Național de Medicină Legală Timișoara nu s-a putut pronunța cu privire la alcoolemia inculpatului datorită contradicțiilor cu privire la consum. În motivarea soluției, instanța a reținut: "...norma legală incriminatoare - art. 87 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 - introduce în sfera ilicitului penal fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur. Din formularea textului legal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
textului legal rezultă cu putere de evidență că pragul minimal al alcoolemiei trebuie să exceadă valorii de 0,80 g/l alcool pur în sânge, în situația nedepășirii acestei valori fapta neconstituind infracțiune. În lipsa oricăror determinații temporale introduse în norma incriminatoare, întrunirea acestei valori a alcoolemiei trebuie să fie sincronă cu acțiunea de conducere a autovehiculului pe drumurile publice. Prin urmare, realizarea valorii alcoolemiei ce atrage incidența legii penale, la un moment subsecvent încetării acțiunii de conducere a autovehiculului pe drumurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , cu aplicarea art. 320^1 alin. 7 din Codul de procedură penală și art. 74, 76 din Codul penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei], datorită modificărilor de lege aduse textului incriminator. S-a apreciat că, potrivit art. 336 alin. (1) din Codul penal, constituie infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l. Or
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
concluzia neîndeplinirii condiției tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale, prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , atât timp cât scopurile pentru care a fost săvârșită această ultimă infracțiune sunt prevăzute în mod alternativ de către legiuitor în textul incriminator. Totodată, Curtea de Apel București a comunicat că, în unanimitate, s-a apreciat că, dacă transmiterea fictivă de părți sociale sau acțiuni deținute la o societate comercială a avut loc în scopul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
comiterii faptei în public. În opinia minoritară s-a susținut că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane, în textul incriminator regăsindu-se termenul "persoane". Așadar, din interpretarea gramaticală a normei de incriminare a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
demnității persoanelor. S-a mai susținut că, interpretând gramatical conținutul normei de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane, pluralitatea pasivă fiind necesară pentru existența infracțiunii. Aceasta a fost și interpretarea dată art. 321 din Codul penal anterior de către instanțele naționale, prin Decizia penală nr. 627/1984 a Tribunalului Hunedoara, publicată în Revista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
singure persoane, însă aceasta se răsfrânge asupra mai multor persoane prezente. Într-o altă opinie, la care s-a raliat și Tribunalul Caraș-Severin, s-a susținut că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane. Curtea de Apel București și instanțele arondate au comunicat că există două opinii. În opinia majoritară s-a arătat că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
sau mai multor persoane. În opinia minoritară s-a arătat că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane, în textul incriminator regăsindu-se termenul "persoane" folosit la plural, nu la singular. Așadar, din interpretarea gramaticală a normei de incriminare rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
Judecătoria Moreni, Judecătoria Segarcea, interpretând gramatical conținutul normei de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, au apreciat că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane, pluritatea pasivă fiind necesară pentru existența infracțiunii. Curtea de Apel Iași a trimis mai multe hotărâri pronunțate de instanțele arondate Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Iași, Judecătoria Vaslui, fără să formuleze un punct de vedere expres
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 30 alin. (1) referitor la libertatea de exprimare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin critica lor autorii excepției, în mod intenționat, dau o interpretare subiectivă și confuză normei penale incriminatoare, interpretare care se bazează pe situația lor de fapt și pe interpretarea și aplicarea legii reținută în cauza lor. Însă, Curtea constată că textul criticat nu este în contradicție cu prevederile constituționale invocate de autorii excepției. Curtea observă, astfel cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232695_a_234024]
-
23 alin. (9) din Constituție. Urmărind să implice Curtea Constituțională în soluționarea unei probleme - în opinia sa - incorect rezolvată de organele de urmărire penală și de instanța ordinară -, aceea a aplicării, în cazul faptei săvârșite de el, a unui text incriminator care fusese abrogat, autorul excepției a conferit, aparent, criticii sale, o altă finalitate decât cea reală, invocând o pretinsa neconcordanta a textului legal cu dispozițiile constituționale, deși, ceea ce urmărea era, exclusiv, confirmarea faptului că art. 50 alin. 1 lit. d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144926_a_146255]
-
inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură. Astfel, în ceea ce privește critica potrivit căreia din textul incriminator nu se poate deduce ce atingere se aduce valorii sociale ocrotite prin săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, fiind necesar ca legiuitorul să prevadă în conținutul constitutiv că fapta constituie infracțiune numai dacă interesele publice au fost lezate, Curtea apreciază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
funcție publică, a atribuțiilor sale fără obiectivitate și fără respectarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și a supremației interesului public are ca efect direct prejudicierea interesului public, afectând încrederea cetățenilor în instituțiile statului, fără a fi necesară specificarea în textul incriminator că fapta constituie infracțiune numai dacă interesele publice au fost lezate. 23. În ceea ce privește critica potrivit căreia dreptul la apărare, garantat de art. 24 din Constituție, devine unul iluzoriu, întrucât nu are nicio relevanță că subiectul activ nu și-a încălcat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
identitate de subiecte de drept. ... b) Critică de neconstituționalitate ce vizează dispozițiile art. 24 alin. (1) din lege este nefondată, deoarece obligația instituită nu trebuie confundată cu o infracțiune atâta vreme cât infracțiunea nu se presupune, "ci se dovedeste cu un text incriminator". ... c) Cu referire la dispozițiile art. 8 alin. (3) și la cele ale art. 11 alin. (2) și (4) din lege, se precizează că acestea nu au nici o legătură cu drepturile constituționale invocate prin sesizare. Astfel, prevederea referitoare la hotărârile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134490_a_135819]
-
aspectul consecințelor juridice și al momentului aplicării sale, nu poate produce efecte juridice distincte în funcție de domeniul în care intervine; din contră, un temei constituțional unic structurează efectele deciziei în mod identic. De aceea, spre exemplu, în ipoteza în care norma incriminatoare a fost constatată ca fiind neconstituțională, decizia Curții Constituționale va produce efecte - cu privire la o hotărâre judecătorească de condamnare - atât pe latura penală, cât și pe latură civilă, având în vedere că infracțiunea săvârșită se constituie atât în fapt generator al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269925_a_271254]
-
de a copia aceste lucrări. Pe de altă parte, infracțiunea de calomnie presupune afirmații malițioase, făcute cu rea-credință și cu intenția de a leza demnitatea, cu privire la fapta care dacă ar fi adevărată ar atrage una din sancțiunile prevăzute de textul incriminator. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, dar și din declarațiile martorilor, rezultă că inculpatul a făcut afirmațiile cu rea-credință și cu intenția de a leza demnitatea părților vătămate, afirmații care dacă ar fi adevărate ar atrage pentru părțile vătămate o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202238_a_203567]
-
incriminată exclusiv lezarea bugetului general al Uniunii Europene sau a bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, rămânând în afara sancțiunii prevăzute de această normă specială lezarea oricărui alt patrimoniu, inclusiv a fondurilor din bugetul de stat, în lipsa unei alte norme incriminatoare care să vizeze protejarea acestor patrimonii. Ca atare, la întrebarea adresată de președintele Completului competent să judece recursul în interesul legii, dacă în ipoteza unui prejudiciu produs în aceeași cauză atât bugetului general al Uniunii Europene sau bugetelor administrate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
care privea textul art. 220 din Codul penal, respingând-o prin Decizia nr. 124 din 21 mai 1997, rămasă definitivă prin Decizia nr. 714 din 19 decembrie 1997. Este de observat faptul că aceasta excepție a avut ca obiect conținutul incriminator al textului - tulburarea de posesie - care, în opinia autorilor de atunci ai excepției, ar contraveni dispozițiilor art. 16 alin. (2) din Constituție. Sub acest aspect Curtea nu a reținut nici un motiv de neconstituționalitate și a respins excepția, considerând că incriminarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127217_a_128546]
-
considerarea importanței valorilor sociale ocrotite și a atingerilor care le-ar putea fi aduse. Se arată, de asemenea, că legiuitorul poate impune un tratament sancționator similar pentru situații asemănătoare, în funcție de anumite criterii avute în vedere cu prilejul elaborării actului normativ incriminator. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului susține
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241550_a_242879]
-
să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și condițiile răspunderii juridice pentru acea faptă. În ciuda acestei prevederi constituționale, legiuitorul și-a respectat numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără ca prin conținutul normativ al textului incriminator să stabilească cu claritate și precizie obiectul material al infracțiunii, ceea ce determină lipsa de previzibilitate și accesibilitate a textului criticat. 6. Tribunalul Hunedoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269557_a_270886]
-
cele obținute în mod legal și care nu, iar în privința probelor obținute în mod ilegal să facă din nou o apreciere și să stabilească, în raport cu datele cauzei, probele favorabile "acuzatului", cu consecința păstrării și folosirii acestora și a înlăturării celor incriminatoare. 87. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că propunerea legislativă de revizuire a Constituției, pe de o parte, acceptă posibilitatea obținerii probelor în afara cadrului legal și, pe de altă parte, dă eficiență juridică celor obținute în mod ilegal. 88
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
României, Partea I, nr. 745 din 8 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal, statuând că atât în Codul penal anterior, cât și în diferite legi speciale au fost prevăzute dispoziții incriminatoare pentru nerespectarea normelor privitoare la exercitarea meseriilor sau altor ocupații. În vederea sistematizării legislației s-a creat o singură incriminare-cadru la care să se poată face trimitere prin legi speciale, legi care au fost adoptate atât înainte de anul 1989, cât și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229238_a_230567]
-
practica judiciară (infracțiuni la regimul circulației rutiere, infracțiuni informatice, infracțiuni de corupție etc.). Astfel, în proiectul Codului penal trebuie introduse toate acele fapte incriminate în legi speciale, care merită în mod real o sancțiune penală, iar în aceste cazuri textul incriminator trebuie conceput astfel încât să se integreze organic în structura proiectului. Analiza legislației penale speciale a evidențiat necesitatea modificării sau, după caz, a abrogării acelor infracțiuni din legile speciale care fie nu sunt în acord cu noua reglementare, fie nu întrunesc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203331_a_204660]
-
consultare împreună cu mențiunile privind sursele de informare și metodologia de studiu, ținându-se cont, atunci când este cazul, de protecția drepturilor de proprietate intelectuală. C. Documente inaccesibile C.1. Documente interne 13. Documentele interne din dosarul Consiliului Concurenței nu au caracter incriminator sau dezincriminator*6). Acestea nu constituie parte a probelor pe care Consiliul Concurenței se întemeiază în evaluarea unui caz. Părților nu li se permite accesul la documentele interne din dosarul Consiliului Concurenței. *6) Exemple de documente interne sunt: proiecte, opinii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273415_a_274744]
-
timpului. ────────── 24. În procedurile desfășurate în cazurile privind practicile anticoncurențiale, calificarea unei informații ca fiind confidențială nu constituie în sine o interdicție de a dezvălui o astfel de informație dacă aceasta este necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare (document incriminator) sau este necesară pentru disculparea unei părți (document dezincriminator). Consiliul Concurenței apreciază, de la caz la caz, dacă necesitatea de a proteja dreptul la apărare al destinatarilor raportului de investigație prin intermediul asigurării accesului la dosar, într-un mod cât mai larg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273415_a_274744]