289 matches
-
de român a cărui mamă să nu-i fi spus aceste( mă rog!) versuri. în câteva cuvinte, povestioara reușește să creeze un sentiment de simpatie pentru năbădăiosul cățeluș. Din punct de vedere educațional, efectul este, de-a dreptul, delabrant; îi inculcă pruncului, ca un clișeu, ca un fel de hologramă aproape indestructibilă, două noțiuni: furtul și minciuna. Cățelușul fură, este prins asupra faptului dar, el este un șmecher, are tupeu, este îndrăzneț, jură (câtă desconsiderare față de noțiunea de jurământ!) cu nerușinare
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
la bolșevici pentru a-l putea spînzura în voie pe colonelul a cărui ordonanță fusese. Toată această tensiune ideologică se rezolvă în dimensiune umană. Adolescentul parcurge un drum al formării de la filosofia lui " Da e da și nu e nu", inculcată la DJ (Tineretul german), la relativismul natural al vieții adevărate. E un întreg joc de posibilități în acest roman, posibilitățile fiind de natură existențială, în genul acelora pe care Milan Kundera le descoperea în Somnambulii lui Hermann Broch. între posibilitățile
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
putut observa, problemele au rămas aceleași. Abundă sesiunile de comunicări ale elevilor și ale profesorilor, fiecare școală, fiecare oraș, fiecare județ au ambiția de a se evidenția printr-un număr cât mai mare de participanți. Celor mai mulți tineri nu li se inculcă ideea că a face o comunicare înseamnă a avea ceva de spus, ceva cât de modest, dar care-ți aparține. Într-un fel, continuă "întrecerea socialistă", continuă să apară o sumedenie de reviste școlare și de altă natură, în care
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
mai există „în și pentru sine”, și de aceea a inițiat în analiză acea „fractură” prin care a apelat la un „sistem exterior de referință”, ce „generează în primă instanță textul”. Rezistența hermeneuticii față de includerea informației „exterioare” în interpretare îi inculcă lui Bollack chiar și bănuiala că, într-un anume sens, nu „se” vrea ca Celan „să spună, ceea ce spune”. Din amplul material furnizat de o mereu reînnoită lectură a poemelor, cele două cărți ale lui Jean Bollack edifică un sistem
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
nu mai face vreo referire la scena din berărie! În schimb, întreaga aventură a celor trei camarazi porniți să dea de urma lui Anghelache pentru a-l avertiza că îl paște controlul este suprasaturată cu indicii manipulate expres pentru a inculca și a consolida în cititor absoluta certitudine a culpabilității lui Anghelache. Toate neconcludente, deloc „în chestie”, dacă le judecăm la rece, însă puse repetitiv în pagină într-o așa manieră emoțională convingătoare încât sfârșesc prin a părea la fel de neîndoielnice, de
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
o instanță subiectivă prețioasă ca atare, dar și expusă, firește, exigențelor unei examinări exogene. Talentul lui Petru Poantă e cu totul remarcabil. D-sa are darul de-a strecura în pagină dîrele trăirii livresc-emoționale, în spontana lor șerpuire, de-a inculca printre rînduri o atmosferă, de-a resuscita fiorul unui timp revolut, totul sub zodia intelectului creator. "Metoda" de care face uz e disciplinat lirică, picant diegetică și, mai totdeauna, agreabil divagantă. înainte de-a numi localurile preferate ale echinoxiștilor, crede
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
faptul de a fi despărțită de o mare parte a planetei prin două oceane o justifică în bună măsură: pentru ei știrile descresc în importanță pe măsură ce locul la care se referă este mai îndepărtat. O idee asemănătoare au încercat să inculce ziariștilor români cei cîțiva profesori americani de jurnalism care ne-au vizitat după Revoluție. Dar România nu e numai o țară mică, dar e și una fără pondere în Europa și în lume. A grada știrile în funcție de învecinarea obiectului lor
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
de mobilizare integrală pentru atingerea țelului urmărit, spirit ofensiv și polemic“. Energia de combatant a lui Mircea Iorgulescu n-ar putea funcționa fără „un teren de opunere“, pe care, în absența unuia real, și-l provoacă pe planul imaginarului (e inculcată aci, e drept, și o discretă disociere): „Închipuie o stranie lume a lui Caragiale, kafkiană, orwelliană, pentru a turna în ramele acesteia imaginea lumii românești din anii totalitarismului comunist“. Făcînd atari considerații, Gabriel Dimisianu are aerul cuiva care aplaudă din
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
este relevantă mai cu seamă în constituirea expresivității acompaniamentului<footnote Acompaniamentul este în primul rând o funcție. În mod particular, în cadrul sintaxei de monodie acompaniată, acompaniamentul se constituie și ca voce formal-instrumentală distinctă. Oricărei melodii deja metrizate/timbrometrizate îi este inculcată și funcția de acompaniament, sub aspectul armăturii temporale. footnote>. Pe plan estetic, OS este valorizată sub aspectul frumosului, respectiv al muzicalității, într-o sintagmatizare căreia îi referim termenul de melosonie. Este stadiul corespondent unui al treilea nivel de interpretare, propriu
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
închizînd rotund deceniul confirmării. Sentimental lucid din speța lui Șt. Aug. Doinaș, are în comun cu colegul de generație talentul de traducător și, implicit, statutul de ,ucenic la clasici", dar și ,zăbala" pusă expansivității scăpate de sub controlul civilității culturale, temeinic inculcată prin cizelări succesive. Renunță treptat la stilul exuberant din Cîntece de zi și de noapte (1954), din care răzbat uneori prospețimi melodioase de tip Esenin: ,Ai! Cum trece vremea prin pădure,/ În poiana naltă ce tăceri! Dorm pîraie. Cine să
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
zilele noastre. În plus, ecologismul este o nouă formă de milenarism, dar o formă în care, sub pretextul avertismentelor privind degradarea mediului, ni se întreține constant un scepticism fățiș față de capitalism, clasa de mijloc și SUA. Pe scurt, ni se inculcă neîncrederea în binefacerile dezvoltării industriale și ni se insinuează fantasma cîmpenească a unei reîntoarceri salvatoare la mama-natură. Scopul acestei intoxicări propagandistice cu iz ecologic nu poate fi decît unul: distrugerea Occidentului. Cronicarul este perfect de acord că ecologia poate fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
în existența ce urmează reprezintă punctul de onoare al unei Constituții nu doar democratică, dar și de un real pragmatism. în ce măsură, însă, izbutește, în aplicare, pe lungul traseu ce succede nașterii individului, aici nici un fel de măsuri legislative nu pot inculca actantului cumulul de indici necesari unei frumoase reușite în viață. Asta unde, ereditar, omul se vede supus unor păguboase limite, în concurs cu pozitive ușurinți. Efortul de a desluși ce are bun și sănătos în pântecul matern fătul (scuze: bebelușul
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
din existența unui grup de poeți instituționalizați ai anilor ^60-^70, care formează un fel de baraj axiologic, inducînd sentimentul unei trepte superioare, pe care ar monopoliza-o. N-ar provoca oare uimire, în opinia publică în care a fost inculcat tabloul ierarhiei cu pricina, afirmația că, de pildă, Emil Brumaru nu e cu nimic mai prejos decît Marin Sorescu, că alături de Ioan Alexandru ar putea sta Cezar Ivănescu iar un Constantin Abălută nu se cuvine a fi tratat mai prejos
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
dedusă din Heine, și... naivitatea rimînd cu stihurile alegre ale bardului de la Mircești. Este în afara discuției uriașul salt, mutația, am putea spune, pe care o săvîrșește Eminescu în desfășurarea poeziei românești. Magia sa a fost în măsură nu doar a inculca o nouă viziune, majoră, ci și a făuri un instrument lingvistic care să topească incertitudinile dulcege, dibuirile frivole, capitulările unui manierism al imperfecțiunii, într-o modalitate de expresie de înaltă ținută, modernă. Gheara sa de leu a scrijelat în materia
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
cumva evenimente de vitală pondere politică, istorică. Oricum, eroul de la capătul cărții avea 28 de ani... Stilul este hașurat, astmatic, augmentativ în suita propozițiunilor, cumva în genul prozelor lui Zaharia Stancu, rupând din frază membre, pentru un grafism accelerând notația, inculcându-i patosul vibrației: "Părăsesc pentru a doua oară uniforma regelui. Port din nou haine civile. N-am nici un venit. Locuiesc la un camarad care lucrează noaptea. Dimineața când se întoarce, îi las camera și-mi petrec toată ziua la facultate
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
experimentul s-a făcut - aceștia se dovedesc de cele mai multe ori a cunoaște doar câteva locuri comune, dar nimic din opera majoră și cu atât mai puțin din esența lui Eminescu. Aceștia sunt mercenarii ideilor de gata, care le-au fost inculcate, pe de o parte, de ideologia naționalistă - verde sau roșie -, pe de alta, de școală, de o dăscălime - cu inerentele nobile excepții - plafonată, rutinieră și lipsită de imaginație și de niște manuale doldora de platitudini enunțate într-un stil câlțos
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
de a-l ăndepărta, si pentru totdeauna. Pentru aceasta, simpla lui deconspirare ar ajunge, dar nu fără a fi, la rândul ei, lipsită de pericole. De toate aceste nuanțe, Alexandru George a ținut seama, mizând, ăn stratagema pe care o inculca polițistului, pe aportul celor doi, cu probabilitate cunoscători ai lumii celor certați cu legea - Mielușica și baronul Flaimic. Cititorul va afla și an ce măsură a făcut sau nu o alegere bună. Și va participa la pânde și urmăriri din
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
tinerețea, capitole peste care, crede autorul, s-a trecut prea repede. Aici, în aceste perioade ale vieții viitorului poet, se ascunde taina curioasei transformări. Atunci, pe lîngă predispoziția spre nevroză și tristețe în felul său de a fi, s-a inculcat multă sugestie și autosugestie. Și asta, crede biograful, pentru că tînărul Bacovia devine de timpuriu, prizonierul unui model mental: poetul decadent, de care nu s-a mai eliberat toată viața. A devenit, altfel zicînd, un personaj bacovian, opera, cum s-a
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
lui mihai eminescu). Aparent încă anahoret al dreptei credințe a lui Breton, poetul nostru e un sibarit al metaforei, un epicureu al comparațiilor pe care le propune după bunul plac al sensibilității sale particulare, în care nu șovăie a-și inculca poftele prea lumești, doar vag codificate. Exhibarea naturii senzuale e un mod al inocenței: ,,cu tîmpla pe pietre cu splina pe pietre cu versurile pe pietre/ petrec zile după zile în pustiu și o visez pe dona juana că binecuvîntă
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
publicul ar fi o categorie de maximă și flască omogenitate, o massă de androizi. De parcă operele ar avea nevoie să fie apărate de părerile critice printr-o gardă de corp". Iritarea acestor rînduri e de înțeles. Împiedicînd lărgirea orizontului, conservatorii inculcă falsa impresie a unei "sărăcii" axiologice a poeziei românești. Ei poartă răspunderea unor veritabile "teritorii furate", "nu numai de concepția concentraționară, ci și, vai, de balcanica lene de a gîndi, de a simți și de a acționa". Marginalizarea la care
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
cărții de astrologie îl propulsează pe întuneca sublimul consens al inimilor iubirea salvează femeia demonica erou nu în brațele Mariei, ci ca ucenic iubiților din punctul culminant al apropiind-o de cea angelica: ”Tu ești al filozofului Ruben, care îi inculcă corului de îngeri, considerându-se sfânta prin iubire ” eroului setea de a încerca să devină singurul creator al acestei armonii Înainte de a fi zărit chipul Mariei, „o bucată din veșnicia lui Dumnezeu” sonore, singurul înzestrat cu Dionis aude melodia pe
Mihai Eminescu "Sărmanul Dionis". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
E de mult depășit deviantul sens biblic al mărului păcatului originar, acum fiind gândit într-un context istoric concret. Merele roșii au semnificația revoluției mature. În al doilea rând, merele dăruite poartă semnificația zilelor socialismului victorios. Acesta e miezul ideologic inculcat de poet versurilor sale" (Ed. Didactică și Pedagogică, 1973, p. 291). Merită să mai citez un fragment din această interpretare didactică supralicitând vizibil valoarea, reprezentativitatea și simbolurile: "Mărul de lângă drum e o poezie programatică evident inspirată din realitățile vieții noastre
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
tip diferit, disimulată în legi de ââsiguranță>>, de ââordine>> și de ââautoritate>>. Una dintre caracteristicile sociale rezidă în dreptul individului de a nu fi ââmassă>> și de a refuza rigiditatea identitară pe care supravegherea (prin teama subsumată) o sugerează, impune și inculcă." Măcar pentru o zi m'a sustras unor asemenea gânduri negre prezența lui Bernard Pivot la Institutul Franco-Portughez. Întâlnirea cu publicul - decontractată și îmbibată de un reconfortant spirit anti-political correctness - a fost ocazionată de lansarea ediției portugheze a volumului său
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
mari dificultăți, gâtuită cum era de clișee. Întrebarea este de ce au intrat în joc acei tineri, de ce au acceptat clișeele, tematica oficializată? Psihologic faptul se explică prin nerăbdarea lor de a se vedea publicați și prin convingerea care le fusese inculcată, ori ajunseseră singuri la ea, că nu vor reuși să se afirme literar decât făcând anumite compromisuri. Nimic din ce se petrecea atunci nu le da vreun semn că în viitorul apropiat va fi altfel. Ba dimpotrivă. Să ne întoarcem
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
fi avut pentru ce să mă înspăimânte. Repet însă adeseori: noaptea sunt pesimist, ziua redevin optimist. Pendularea între câteva limbi pe care le cunoști la perfecție (maghiara, româna, germana, rusa) ți-a creat un soi de deschidere, un cosmopolitism funciar, inculcat din copilărie. Cum definești această deschidere și ce este în percepția ta cosmopolitismul? Biografic am aderat la multilingvismul acum pe drept propagat. Citesc și în franceză ori engleză, dar m-am ocupat anume de culturi ale căror limbi le stăpânesc
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]