16 matches
-
sistem complex compus din mai multe subsisteme interconectate, starea unui subsistem și interacțiunea lui cu celelalte subsisteme pot fi simultan determinate numai până la un anumit grad de acuratețe. Acest principiu ar putea fi pus pe același plan cu teorema de indecidabilitate a lui Gödel sau cu principiul de nedeterminare al lui Heisenberg, din fizica cuantică. Dificultățile care intervin În cunoașterea și În controlul sistemelor complexe sunt generate nu numai de numărul mare de elemente, ci și de Creativitate și progres tehnic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sistem complex compus din mai multe subsisteme interconectate, starea unui subsistem și interacțiunea lui cu celelalte subsisteme pot fi simultan determinate numai până la un anumit grad de acuratețe. Acest principiu ar putea fi pus pe același plan cu teorema de indecidabilitate a lui Gödel sau cu principiul de nedeterminare al lui Heisenberg, din fizica cuantică. Dificultățile care intervin În cunoașterea și În controlul sistemelor complexe sunt generate nu numai de numărul mare de elemente, ci și de Creativitate și progres tehnic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
statut normativ și didactic printre celelalte științe exacte, a fost subminat în anul 1931 de către Kurt Gödel (1906-1978) prin celebra sa teoremă a incompletitudinii, urmat în 1936 de A. Turing și A. Church, care au demonstrat, independent unul de altul, indecidabilitatea logicii predicatelor de gradul I. Ea vine după o primă demonstrație a completitudinii calculului predicatelor și s-a constituit într-un răspuns dat tentativei prezumțioase a lui David Hilbert (1862-1943) de a formaliza axiomatic, de pe poziții finitiste, întreaga matematică în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și orientarea spre context, între
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și orientarea spre context, între
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
pornind de la observații și date colectate", care ajunge la o concluzie ce nu mai este certă, ci plauzibilă 872. O altă breșă în suveranitatea logicii și în mitul raționalității totale a științei o realiza Gödel, care, prin teorema sa de indecidabilitate, formulată în 1931, "demonstra că orice sistem formalizat comportând aritmetica (...) presupune în mod necesar enunțuri indecidabile (nici demonstrabile, nici refutabile) și că noncontradicția sistemului constituie o propoziție non-demonstrabilă în acel sistem"873. Așadar, logica nu poate găsi în ea însăși
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și spiritul de frondă au fost mazilite. Când nu au părut ridicole sau bizare, principiilor de instabilitate textuală și indisponibilitate semantică li s-a opus tabloul imobil al unor structuri de validare prefabricate. În consecință, principiul, flexibil și profitabil, al indecidabilității literare a fost declarat irelevant și înlocuit cu cel «legitim» al determinismului riguros.” (p. 114) Sunt rânduri publicate în 1998. Rânduri, aș zice, mai actuale astăzi decât atunci. La data aceea, o anume emulație intelectuală putea justifica, de bine, de
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
o lume compusă din cărți, vorbesc în citate și descoperă sub tălpile lor o imensă carte îngropată, ale cărei prime fraze sînt, bineînțeles, primele fraze ale prozei pe care o scrie autorul nostru. Prilej de întinse comentarii: Arcimboldo, Borges, "texistență", "indecidabilitate între caracterul real și scriptural al lumii", "melancolia descendenței" și lista ar putea continua cu alte și alte analize rafinate și savante aplicate unor proze care par astăzi dintre cele mai slabe ale scriitorului în cauză. La fel se întîmplă
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
care regizorul o face mișcării de emancipare a minorității gay. Intrarea lui van Șanț în schema unui film-test pentru democrație mi se pare o mare pierdere pentru spiritul pe care filmele sale îl aducea în prim plan cel al unei indecidabilități vecine cu inefabilul, al unui mister care-și păstrează latentele chiar și după ce s-a consumat și cel mai crud act al tragediei. Ori, noul film nu-mi oferă decât o lecție de democrație nu la fel de fada că a altor
Queer Milk Shake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7691_a_9016]
-
zeii noi. Lucrarea are o structură fractalică ea însăși. Sunt excursiuni teoretice prima dată, documentate și neologice, asupra cyber-spațului ca VR matriceală, incluzivă, elastică, interactivă, generată pe și între computere, "autosimilaritate fractală", "proza postmodernă ca "dimensiune fractală prospectivă și retrospectivă", "indecidabilitate logică și iconică", etc. Urmează privirea în perspectivă și în adâncime, decuparea fractalilor prin aplicații ficționale asupra prozei lui Donald Barthelme, Michel Tournier, Gheorghe Crăciun, Barth, Cărtărescu, Kurt Vonnegut Jr., Ray Bradbury etc. Autorul construiește cu migală dar și cu
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
de clarobscur. Descoperirea indecidabilului echivalează cu descoperirea unor sensuri străine, diferite de cele impuse prin comentariul redublant, așa că "stabilirea sensului unui text devine o problemă a eticii, o etică diferită de cele existente, căci vizează textul, lectura și decizia etico-politică. Indecidabilitatea care survine în lectura deconstructivistă deschide câmpul deciziei sau al decidabilității sensului. Nici un sens care s-a construit deja nu este lipsit de dimensiunea etică, căci s-a construit excluzându-le pe altele." Concluzia este departe de a fi una
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
proteică pentru literatură. De aceea Efectul Menard Rescrierea postmodernă: perspective etice este o lucrare utilă, nu pentru că ar aduce lămuriri fundamentale într-o polemică prea adâncă - nu o face - ci pentru că deschide apetitul pentru cei care vor să depășească această indecidabilitate nonpasiv.
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și orientarea spre context, între
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]