35 matches
-
spre a incerca sa recuperez măcar un strop din voiajurile ce-mi fuseseră refuzate timp de o viață. Tematica și atmosfera celor două române sunt complementare. Peripețiile sentimentale descrise în ele nu s-ar fi putut petrece decât sub protecția indefinisabilei noțiuni de "Acasă". Maestru al surprizei, romancierul ne promite o continuare a istorisirii, blocate într-o situație aparent fără ieșire: scenă în care Sandi îi mărturisește soției infidelitatea comisă. De-aici încolo vom fi iarăși la cheremul imparabilului șarm narativ
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
Mărturisitorul, îndeosebi „Ambigua”, și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
teologie și filosofie la Cambridge, Oxford și Paris, decedat la Köln, unde am vizitat de mai multe ori catedrala care îi adăpostește mormântul, a fost preocupat de problema esenței în relația cu noțiuni de maximă generalitate (genera generalissima, așa numitele indefinisabile, nedemonstrabile) precum existență, transcendență, timp, spațiu și altele. Important este faptul că esența se manifestă ca necesitate, continuitate, legitate, stabilitate și forță revelatoare în orice fenomen. De aceea, filosofii ne spun că esența se fenomenalizează. „Fenomenologia epică” a fost construită
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
Mărturisitorul, îndeosebi „Ambigua”, și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Mărturisitorul, îndeosebi „Ambigua”, și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Cine citește în tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei îndeosebi capitolul Frumosul - categorie fundamentală în estetica Ortodoxiei și constată felul și modul în care Domnul Profesor Mihail Diaconescu discută, dezbate și abordează problema logică și epistemologică a noțiunilor de maximă generalitate (indefinisabilele genera generalissima) poate observa și sesiza imediat cât de profundă și de rodnică este influența exercitată asupra judecăților sale de gândirea Sfântului Ioan Damaschin. Nu este întâmplător nici faptul că, după cum mi-a mărturisit, cu multă sinceritate, delicatețe și noblețe
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Și Nae Ionescu a influențat discursul Domnului Profesor Mihail Diaconescu. În special capitolul Frumosul - categorie fundamentală în estetica Ortodoxiei este semnificativ pentru modul și felul în care Domnul Mihail Diaconescu înțelege relația dintre teorie, noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), axiome și gândirea lui Nae Ionescu. Luminat și îndrumat fiind de asemenea spirite tutelare, discursul teoretic al Domnului Profesor Mihail Diaconescu dobândit și căpătat fermitate, putere de cuprindere și capacitate de nuanțare. A căpătat, mai presus de toate, forță revelatoare
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
atinge punctul critic al purificării și ec-stazei, astfel încât, prin descărcările energetice ale transei poetice, eul uman hibrid se transformă în eter pur. "În cea mai înaltă formă a existenței tale tu pierzi conștiința că exiști", scrie Eminescu. Devii o imaterie indefinisabilă iradiind dincolo, în iminența virginală. În "anticipația" pură. Desigur, această stare culminativă spirituală este atinsă în plenitudinea ei în primul rând de marii creatori, precum și de cei înzestrați cu vocație mistică pentru poezie, înțelegând prin "poezie" artele în general, muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de azi, Cel viu, și cântul său. În necuprins Se-neacă al meu gând. Și ce-ncântare Să naufragiez în vasta mare... În felul acesta, totul devine înalta bucurie a "naufragiului", a absorbției în acea muzică pancosmică, acel suflu al indefinisabilului: "Cosi fra questa/ Imensità s'annego il pensier mio/ E il naufragar m'e dolce in questo mare".dorință asemenea Isoldei în finalul dramei wagneriene: In des Wonnesmeeres wogenden Schwall, in dem tönenden Schall in des Welt-Atmes wehendem All ertrinken
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
este starea privilegiată prin mijlocirea căreia divinul este prezent în omul predestinat și îi insuflă verbul poetic. Voltaire afirma: "Creezi când îți comandă entuziasmul, trebuie să primești inspirația, niciodată să nu o cauți." Misteriosul dicteu determină uimire și o încântare indefinisabile. În poezia Spiritul lui Dumnezeu, Alphonse de Lamartine afirmă că inspirația unește imanentul cu transcendentul și ea acționează în poet ca un instrument muzical care așteaptă să fie atinsă de degetele "cerești": "Nu eu sunt cel care gândește. ideile sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
intuită de Eminescu, ființa empirică s-a dizolvat în ea, în transa revelațiilor ? Ori, ca să împăcăm și medicina, efortul-limită al minții a depășit capacitățile biologice ale substanței cerebrale ? Jaspers afirmă că "nebunia" lui Hölderlin "deschidea fereastra spre Absolut"un dincolo indefinisabil. Betina von Arnim scria despre unele din poeziile sale din acea perioadă:´"Au ceva bulversant, adevărul inimii și al poeziei care străpunge ceața rațiunii asemenea soarelui toamna." Vedeau dincolo de raționalitate. Pentru că, afirmă Rimbaud, "Palida noastă rațiune ne ascunde infinitul." Tâmplarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
discutate în alt capitol al prezentei cărți: melosul capacitatea de cântare; caracterul incantatoriu și caracterul inițiatic, transfigurator. Și, în mod aparent straniu, cu cât poemul este mai perfect construit, cu atât mai liberă este ieșirea din eul-în-lume, dezmărginirea, dizolvarea în indefinisabil. Iată acest ideal în poezia Eleusis, pe care Hegel o dedică prietenului său Hölderlin, poem cu o perfectă logică internă a drumului suitor de la complicitatea finitudinilor vieții de rând o temniță cu grijile, dorințele, speranțele sale la radicala eliberare: În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poetului într-o nemărginire mobilă, în care își pierde identitatea, persistând doar o pură încântare fără nume: "Și ce-ncântare să naufragiez în vasta mare." Totul devine negrăita bucurie a "naufragiului", a absorbției în acea muzică pancosmică, acel suflu al indefinisabilului. Căci muzica este marea eliberatoare. În undele ei transfiguratoare se absoarbe Isolda în finalul dramei wagneriene: "În valurile unduitoare/, în marea extazului, în adiindul Tot mă cufund fără de nume cea mai înaltă încântare !" Fără de nume în voluptatea nonidentității, a pierderii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
care au fost date". Și încă, exemplificator: "Nici o definiție nu va da unui orb din naștere ideea luminii și a colorilor sau unui surdomut ideea de sunet". Așadar, ar exista o coroborare a "domeniului secret" al creației artistice prin seria "indefinisabilelor" logice, iar "metoda", o "metodă" ineludabilă de cunoaștere estetică, ar fi "aceea "prin care au fost și date" indefinisabilele, "chiar metoda consunării sau a consimțirii". Pentru a veșteji din nou spectrul "coruperii" literaturii prin comentariul de care are parte, e
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
a colorilor sau unui surdomut ideea de sunet". Așadar, ar exista o coroborare a "domeniului secret" al creației artistice prin seria "indefinisabilelor" logice, iar "metoda", o "metodă" ineludabilă de cunoaștere estetică, ar fi "aceea "prin care au fost și date" indefinisabilele, "chiar metoda consunării sau a consimțirii". Pentru a veșteji din nou spectrul "coruperii" literaturii prin comentariul de care are parte, e convocată, firește, și autoritatea lui Paul Valéry: "Această corupție constă în a substitui preciziuni zadarnice și exterioare sau opinii
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
nou cer, cu zeități și aștri neștiuți; urmează apoi eliberarea de zodie și de numire, de orice determinare; suișul continuă dincolo de finitudine - de forme - și dincolo de concepte - de Idee -, pentru ca, în final, lotusul primordial, întemeietor al cosmogoniilor, să deschidă acel indefinisabil pur, cheia transmutantă fiind cântul.“ Cartea, în întregime, nu este altceva decât o beție de neologisme. O putem deschide la întâmplare pentru a găsi fraze de acest fel: „Cu cât mai neașteptate, mai revelatoare sunt apropierile transmutante, cu atât mai
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Ea e pentru mine un pretext de luptă, și asta e totul, așa cum nelămuritul zărilor și otrava lecturilor mi-a fost pretext de goană și pribegie în adolescență.” În ochii micului burghez devorat de închipuiri romantice, femeia „inaccesibilă și încă indefinisabilă” are toate atributele unei destinații exotice, intens râvnite de-a lungul nopților petrecute în singurătatea tranșeelor: „Zvârlit înapoi de reflexul cenușiu și imens al războiului, spuneți dacă în zilele astea sure, când toți au căzut din cer, păstrarea unuia singur
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
Viorel Cristea; 6. Alte profesii: arhitectul Victor Vlad, chirurgul Vladimir Fluture, avocatul Emanuil Ungurianu, florarul Wilhelm Mühle. Aceste prezențe hieratice și impunătoare, impresionante prin siguranța execuției, prin similitudinea, de formă și fond, cu prototipul, dar, mai cu seamă, prin misterul indefinisabil al ființei lor (al ființei, în genere), prin capacitatea lor de a comunica abisal cu lăuntricitatea celui ce le trece prin preajmă, aceste statui, aceste făpturi de bronz, întâlnite în parcuri, în piețe, în curtea unor biserici, în săli de
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
Mărturisitorul, îndeosebi "Ambigua", și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
Mărturisitorul, îndeosebi "Ambigua", și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
Mărturisitorul, îndeosebi "Ambigua", și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
Cine citește în tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei îndeosebi capitolul Frumosul - categorie fundamentală în estetica Ortodoxiei și constată felul și modul în care Domnul Profesor Mihail Diaconescu discută, dezbate și abordează problema logică și epistemologică a noțiunilor de maximă generalitate (indefinisabilele genera generalissima) poate observa și sesiza imediat cât de profundă și de rodnică este influența exercitată asupra judecăților sale de gândirea Sfântului Ioan Damaschin. Nu este întâmplător nici faptul că, după cum mi-a mărturisit, cu multă sinceritate, delicatețe și noblețe
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
Și Nae Ionescu a influențat discursul Domnului Profesor Mihail Diaconescu. În special capitolul Frumosul - categorie fundamentală în estetica Ortodoxiei este semnificativ pentru modul și felul în care Domnul Mihail Diaconescu înțelege relația dintre teorie, noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), axiome și gândirea lui Nae Ionescu. Luminat și îndrumat fiind de asemenea spirite tutelare, discursul teoretic al Domnului Profesor Mihail Diaconescu dobândit și căpătat fermitate, putere de cuprindere și capacitate de nuanțare. A căpătat, mai presus de toate, forță revelatoare
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
boltește cu infinite reverberări și peste povestea lui Hamlet, „cel mai lucid și cel mai tragic dintre eroii shakespearieni”. Și în Othello, chef d’oeuvre en sursis (1990), cu un avant-propos de Jan Kott, O., confruntat cu „ambiguitatea” unor personaje „indefinisabile”, își probează astuția abordând „poetica incertitudinii” din această „tragedie a incomprehensiunii”. Ca și Hamlet („Hamletul meu”, „mon Hamlet”), și Prospero din Furtuna, „ultimul melancolic shakespearian”, e pentru exeget „mon Prospéro”, și el camuflează o triplă identitate: „Dumnezeu, magician și dramaturg
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
obrazul lor capătă brusc câteva adâncituri de maturitate și o anumită netezime a pielii cu care rămân până la bătrânețe. Este impo sibil să ghicești vârsta acestor oameni, zeci de ani de zile obrazul lor are o vârstă fixă de maturitate indefinisabilă. Poate că băiatul de la înghețată e tânăr de tot și șia pus în gură, în față, din tele de aur carei sticlește tocmai pentru a da obrazului un element de maturitate în plus, poate că dintele de aur și la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]