16 matches
-
lor originară, comună În toți și În toate identică. Statul nu poate refuza de a le Întâlni ca atare, tot atât cât ele nu pot refuza adeziunea lor la Stat, pentru ca astfel să fie respectată această condiție de ne-derogat (inderogabilă). Ar fi inutil de a ne opri aici la critica diverselor erori În care au căzut teoreticienii doctrinelor contractului atunci când ei s-au Îndepărtat de aceste concepte elementare”. a) Dreptul fundamental al libertății și autoritatea de Stat Afirmarea dreptului natural
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu este prescrisă“. ... 106. Față de considerentele anterioare, aparține competenței instanței de judecată să determine și să aplice prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în interpretarea drepturilor inderogabile, atunci când în privința acestor drepturi există o neconcordanță între standardul de protecție conferit de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în interpretarea Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul că primul este inferior celui din urmă. ... 107. Deopotrivă, este rolul instanței de judecată de a asigura că, în special, în materia drepturilor inderogabile, nu poate fi acceptat un dublu standard de protecție, care să conducă la o scindare nepermisă a conținutului dreptului prin acceptarea ideii că un aspect din conținutul unui drept fundamental poate fi supus unui standard diferit de protecție față de
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
pentru protecția efectivă a drepturilor fundamentale. ... 116. Particularitatea standardului convențional de protecție a dreptului fundamental la neretroactivitatea legii penale mai severe, respectiv la retroactivitatea legii penale mai favorabile, în raport cu standardul național, respectiv cu cel unional, vizează caracterul absolut inderogabil al acestui drept fundamental - interdicția oricărui test de proporționalitate în raport de alte drepturi fundamentale, principii de drept și/sau interese publice concurente -, în contextul în care prevederile art. 15 paragraful (2) din CEDO statuează, în mod expres, că nu este
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
la celelalte drepturi protejate de Convenție, potrivit art. 15 paragraful (1) din CEDO, acestea pot deroga în mod condiționat și temporar de la obligațiile impuse de Convenție. ... 117. Este rolul instanțelor de a asigura că, în special, în materia drepturilor inderogabile nu poate fi acceptat un dublu standard de protecție, care să conducă la o scindare nepermisă a conținutului dreptului prin acceptarea ideii că un aspect din conținutul unui drept fundamental poate fi supus unui standard diferit de protecție față de
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
cum rezultă acestea din tradițiile constituționale comune statelor membre, aceste drepturi sunt interpretate în conformitate cu tradițiile menționate. ... 120. Principiul legalității incriminării, al retroactivității legii penale mai favorabile și al neretroactivității legii penale mai severe fac parte din categoria drepturilor inderogabile ce țin de tradițiile constituționale comune statelor membre. ... 121. În acest sens, Constituția României consacră în alin. (2) al art. 15 un principiu „de drept de tradiție, actualitate și justiție“ în ambele sale componente, și anume neretroactivitatea legii, respectiv retroactivitatea
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
Într-o comunitate de drept precum Uniunea Europeană, drepturile fundamentale ale persoanelor nu sunt mai puțin importante decât interesele financiare ale acesteia. Cu alte cuvinte, interesele financiare ale Uniunii nu pot fi protejate cu prețul unei încălcări a drepturilor fundamentale inderogabile. ... 131. În acest cadru trebuie reținută preocuparea Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza Lin, în scopul asigurării respectării principiului legalității [instanțele unui stat membru nu sunt obligate să lase neaplicate deciziile Curții Constituționale a acestui stat membru prin
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
standard de protecție a dreptului fundamental la retroactivitatea legii penale mai favorabile este cel consacrat de art. 7 paragraful (1) din CEDO, astfel cum transpare din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului [Scoppola c. Italiei], dat fiind caracterul său absolut inderogabil consacrat de art. 15 paragraful (2) din CEDO, care exclude orice limitare prin intermediul unui test de proporționalitate, spre deosebire de sistemul național și de cel unional de protecție, în care atari limitări sunt posibile, sens în care, în baza
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
exonerate de orice responsabilitate cu privire la Convenție în domeniul de activitate vizat [de transferul de suveranitate]“ (CtEDO, Bosphorus Hava Yollari Turizm ve Ticaret Anonim Șirketi c. Irlandei, Hotărârea Marii Camere din 30 iunie 2005, paragrafele 152-154). Or, caracterul absolut inderogabil al standardului convențional de protecție a dreptului fundamental la retroactivitatea legii penale mai favorabile (lex mitior) constituie o garanție substanțială, pe care, raportat la argumentele ce precedă, nu o regăsim în sistemul unional de protecție. Prin urmare, în lumina jurisprudenței
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
fără a viola pe această cale art. 7 paragraful (1) din CEDO. ... 139. Față de propria competență de a aplica prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în interpretarea drepturilor inderogabile, cum este cel prevăzut de art. 7, atunci când există o neconcordanță între standardul de protecție conferit de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, și Convenția pentru apărarea
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
schematici și populari. Acest principiu politic absolut democratic este actualizat de Pannella prin intermediul ideologiei non-violenței. Dar nu contează atât nonviolența fizică (ea poate să nici nu fie luată în discuție), cât cea morală sau, mai bine zis, lipsa totală, absolută, inderogabilă a oricărui principiu moral. „Susținem că e moral ceea ce i se pare fiecăruia dintre noi că este așa.”). Această formă de non-violență (ce se repudiază chiar pe sine însăși ca fiind moralistă) este cea care îi duce pe Pannella și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mai. Or, tocmai acest lucru nu le este iertat „de nimeni”. Ei au fost singurii care au acceptat provocarea referendumului și l-au vrut, convinși că vor obține o victorie zdrobitoare: previziune ce era rezultatul concomitent al unui „principiu” democratic inderogabil (chiar cu riscul înfrângerii) și al unei „analize realiste” a voinței autentice a noilor mase de italieni. Repet: nu este așadar un principiu democratic abstract (dreptul de decizie de jos, de la bază, și refuzul oricărei atitudini paternaliste), ci o analiză
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
justificată de nicio împrejurarea, de orice fel". Este repudierea cea mai clară, din punct de vedere juridic, a "doctrinei suveranității limitate". În virtutea acestei abordări, autorii accentuau necesitatea ca raporturile dintre statele participante să fie guvernate de un ansamblu de principii inderogabile, aplicabile în integralitatea lor, fără condiționări, rezerve sau excepții de orice fel. Principiile enunțate alcătuiau următorul decalog: ● Respectarea suveranității și independenței naționale; Respectarea egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele; ● Respectarea egalității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de normele de drept“ (paragraful 115). ... 120. „Particularitatea standardului convențional de protecție a dreptului fundamental la neretroactivitatea legii penale mai severe, respectiv la retroactivitatea legii penale mai favorabile, în raport cu standardul național, respectiv cu cel unional, vizează caracterul absolut inderogabil al acestui drept fundamental - interdicția oricărui test de proporționalitate în raport de alte drepturi fundamentale, principii de drept și/sau interese publice concurente -, în contextul în care prevederile art. 15 paragraful (2) din CEDO statuează, în mod expres, că nu este
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
drepturi protejate de Convenție, potrivit art. 15 paragraful (1) din CEDO, acestea pot deroga în mod condiționat și temporar de la obligațiile impuse de Convenție“ (paragraful 116). ... 121. „Este rolul instanțelor de a asigura că, în special, în materia drepturilor inderogabile nu poate fi acceptat un dublu standard de protecție, care să conducă la o scindare nepermisă a conținutului dreptului prin acceptarea ideii că un aspect din conținutul unui drept fundamental poate fi supus unui standard diferit de protecție față de
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
funcție de natura faptului juridic care a generat incidența dreptului“ (paragraful 117). ... 122. De asemenea, s-a reținut că „Principiul legalității incriminării, al retroactivității legii penale mai favorabile și al neretroactivității legii penale mai severe fac parte din categoria drepturilor inderogabile ce țin de tradițiile constituționale comune statelor membre“ (paragraful 120). ... 123. Cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, s-a reținut că instanța de contencios constituțional, „sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]