5 matches
-
cu Geția, după cum afirma același critic: „Scriitorul continuă a analiza conceptul unei Sciții absolute, al unei Sciții mai degrabă decât al unei Geții, fiindcă golul înfățișat de Moldova e o porțiune din enormul gol asiat și fondul etnic plutește în indeterminație. Eroul cărții este poporul peceneg, individualizat într-un sălaș de falși țigani. Fără îndoială, infiltrația cumană și peceneagă e destul de istorică, însă condițiile penetrației sunt așa de nebuloase, încât scriitorul poate să păstreze ceața preistorică. Țiganii, fie și pecenegi, având
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
genomului, astfel încât X a căpătat trăsături cu adevărat perfecte. Îmi iau libertatea de a utiliza acest termen cu toată greutatea pe care o implică. Iar motivul pentru care nu-i permitem să vorbească e simplu: dorim s-o protejăm de indeterminații. Dar aici problema e delicată. Z își trecu mâna prin păr cu un gest nervos, absorbită de ce spunea. Călcă peste o măslină rămasă de când strânseseră bucățile de pizza și-și reluă discursul curățându-și talpa: - E o atitudine mutual consimțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mine, care sunt un oaspete. Z a luat-o înainte pe scări. X și Y veneau în urma mea. Pe scări era curent și poalele halatului lui Z se ridicau iar. Am privit în jos și am întrebat: - Ce sunt acele indeterminații de care o protejați pe X? De ce nu vrea să vorbească? - E foarte influențabilă. E atât de influențabilă încât exprimarea coerentă a propriilor gânduri ar face-o să se lase influențată de ele. Dacă se gândește la ceva trebuie neapărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și a reduce totul la o ierarhie de aparențe înseamnă a nu avea curajul negației. Distanța teoretică de viață și slăbiciunea sentimentală pentru ea ne duc la soluția șovăitoare a treptelor irealității, la un pro-contra firii. Situația paradoxală exprimă o indeterminație esențială a ființei. Lucrurile nu s-au așezat. Atât ca situație reală, cât și ca formă teoretică - paradoxul izvorăște din condiția nedesăvârșirii. Unul singur, și ar arunca raiul în aer. Contingența - oazele de arbitrar în deșertul Necesității - nu e sesizabilă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
formelor? Semnul hotărâtor că misticii n-au rezolvat nimic, dar au înțeles totul? Avalanșa de paradoxe în preajma lui Dumnezeu, spre a se ușura de teama neînțelesului. Mistica este suprema expresie a gândirii paradoxale. Înșiși sfinții au folosit acest instrument al indeterminației spre a "preciza" indescifrabilul divin. Senzații eterice ale Timpului în care vidul își surâde lui însuși... Melancolia - nimb vaporos al Temporalității. Existența demoniacă ridică fiece clipă la demnitatea de eveniment. Acțiunea - moarte a spiritului - emană dintr-un principiu satanic, încît
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]