33 matches
-
și binalități, inclusiv de genul dihotomiei sincron/diacron. Fixîndu-și ca obiect dinamica structurilor de sens, nu forme reificate, perspectiva lor este holistă: nimic, inclusiv istoria nu mai rămîne în afara textului/limbajului. Situate la egală distanță de scientismul structuralist și de indeterminismul deconstrucționist, pragmatismul, glossematica, semioza socială, generalizată, analiza discursului sînt discipline prin care formalismul antebelic se deschide către context, către experiența socio-istorică". Modelul biologic al postmodernismului ar putea fi o soluție pentru ieșirea din impasul alexandrin în care riscă a ajunge
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
Liviu Dănceanu La sfârșitul anilor '60, Sever Tipei era unul dintre cei mai incitanți și provocatori cronicari ce acopereau rubrica muzicală a României literare. îmi aduc aminte de o anchetă asupra controlului și indeterminismului în componistica savantă, anchetă intrată copios în bibliografiile masteranzilor și doctoranzilor de atunci, dar și de acum. Acompaniat de ambiții constructive, dornic de a fi racordat la informația fierbinte, ancorat deopotrivă în interstițiile cele mai subtile și delicate ale actului
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
noastră muzicală. Ca să nu mai vorbim de capacitatea lui de a efectua miliarde de operații pe secundă. Trebuie să adaog că, în ierarhia mea personală, Xenakis și Cage sunt printre cei mai de seamă compozitori tocmai pentru că au sesizat importanța indeterminismului în muzică, reflectând ceea ce fizica ne spune despre universul în care trăim. Pentru mine, o compoziție trebuie să fie mai mult decât un obiect meșteșugit: este necesar să prezinte un "world view", o viziune a lumii. Iar realitatea fizică în
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
universul în care trăim. Pentru mine, o compoziție trebuie să fie mai mult decât un obiect meșteșugit: este necesar să prezinte un "world view", o viziune a lumii. Iar realitatea fizică în care ne găsim include o bună doză de indeterminism. Compozitorul aude ceea ce-i transmite computerul sau computerul operează cu ceea ce aude compozitorul? într-o relație de colaborare partenerii discută între ei. Pentru mine, calculatorul este și un mijloc de introspecție. Creierul electronic are nevoie de instrucțiuni precise, la obiect
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
plan furnizat de către compozitor, cel ce stabilește până la urmă anumite limite și selectează diferite elemente. "Controlled randomness" sau întâmplare controlată este un termen folosit în literatura anglo-saxonă pentru descrierea maniei xenakis-iene de utilizare a hazardului în compoziția muzicală. Cum acest indeterminism poate fi prezent la toate nivelele, se pot crea clase de compoziție sau "manifolds", cum le numesc eu, prin care un număr infinit de variante ale aceleiași structuri pot fi relevate aidoma variilor grime de oameni dintr-o mulțime oarecare
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
deschisă, competență-performață în actul (jocul) muzical, "grade de gramaticalitate ale partiturii - grade de gramaticalitate ale restituirii" (cum inspirat le numește Nicolae Brînduș) desemnează un set de modele posibile de aleatorism, dispuse mai mult sau mai puțin ierarhic pe linia sporirii indeterminismului, a liberalizării unor indicatori sonori: arbitrarizarea interrelației dintre interpreți și predeterminarea hazardului printr-o jalonare stocastică la nivel micro- și macro-structural (în Juego de la Fuga), făurirea "ad-hoc" a volutelor unor console sugerate de compozitor și angajarea într-un tip superior
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
deschisă, competență-performanță în actul (jocul) muzical, "grade de gramaticalitate ale partiturii - grade de gramaticalitate ale restituirii" (cum inspirat le numește Nicolae Brînduș) desemnează un set de modele posibile de aleatorism, dispuse mai mult sau mai puțin ierarhic pe linia sporirii indeterminismului, a liberalizării unor indicatori sonori: arbitrarizarea interrelației dintre interpreți și predeterminarea hazardului printr-o jalonare stocastică la nivel micro și macro-structural (în Juego de la Fuga), făurirea "ad-hoc" a volutelor unor console sugerate de compozitor și angajarea într-un tip superior
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
afirmă că toate fenomenele sunt conduse de legi imuabile “fatale“ care exclud întâmplarea și libertatea voinței; fatalismului religios îi opune o concepție ce admite într-o oarecare măsură libertatea de acțiune a omului, bazată pe cunoașterea cauzalității problemelor. Fiind împotriva indeterminismului, Conta relevă de la început legitatea fenomenelor lumii, afirmând că toate fenomenele de care se ocupă științele pozitive sunt regulate de către legi inflexibile . Respingând liberul-arbitru el exclude deplina libertate a voinței: Prin urmare nu există nimic din ceea ce s-a numit
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
eveniment extraordinar s-a produs către sfîrșitul secolului al XX-lea, ca și cum cunoașterea științifică dorea să sărbătorească, în felul ei, centenarul nașterii mecanicii cuantice: trecerea bruscă a ideilor ce păreau rezervate, cu doar cîțiva ani în urmă, dezbaterilor inițiaților non-separabilitatea, indeterminismul, reducerea pachetului de unde, relațiile de incertitudine spre aplicații practice privind viața noastră de fiecare zi. O nouă teorie Teoria Cuantică a Informației vede lumina datorită fericitului și neașteptatului mariaj între teoria informației și teoria cuantică. Cuvinte noi precum criptografie cuantică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
tentațiile, i-am ascultat sfaturile"28. După aceeași regulă îi judecăm și pe ceilalți, iar sentimentele față de aceștia sunt de aprobare, stimă, respect sau blamare, dispreț, desconsiderare. Ideea responsabilității umane ca inevitabilă și de netăgăduit este centrală în concepția existențialistă. Indeterminismul lui Jean-Paul Sartre este concentrat în afirmarea faptului că "existența precede esența". Existențialismul își are punctul de plecare în cuvintele lui Dostoievski: "Dacă Dumnezeu nu există, atunci totul este permis". Sartre arată că "într-adevăr, totul este permis, dacă nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este izolat. Chiar în spațiul nostru filosofic, un asemenea punct de vedere a mai fost formulat. În sensul acesta, Mircea Florian consideră că "libertatea nu e un obstacol în calea determinismului, pentru bunul argument că libertatea nu este totuna cu indeterminism, ci este un determinism specific, determinismul uman"127. În contextul personalismului energetic, dezlegată de determinarea sa prin social, ea ar putea fi, cumva, voința liberă care susține aptitudini accidentale, așadar nenecesare, adică nedeterminate prin tehnica muncii, aptitudini care nici nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în ceea ce privește natura, etnometodologii actuali consideră realitatea socială ca un dincolo problematic. Singura realitate este efortul individului de a elabora o ordine socială care să-i organizeze percepția și comportamentul și pe care s-o „semnaleze” celorlalți indivizi. Etnometodologia avansează un indeterminism complet, considerând doar mecanismele cognitive și comunicative individuale ca singură realitate asupra căreia sociologia, ca știință, se poate exercita. Și, într-adevăr, contribuția etnometodologiei se lasă așteptată într-un mod din ce în ce mai dezamăgitor. Ea a atras atenția asupra unor mecanisme cognitive
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
intrinsec în relațiile dintre particulele elementare ale unui câmp fizic, a existenței unei limite de separație între două obiecte fizice. Au contraire, școala de la Copenhaga pleda în favoarea unui alt regim de inteligibilitate, revelat de principiile fizicii cuantice: probabilitate, cauzalitate holistică, indeterminism, nonreprezentare intuitivă (spațio-temporală) a fenomenelor subatomice și, mai ales, nonseparabilitate a obiectelor unui câmp fizic (i.e. inexistența unei limite de separație). Pentru că acest conflict privitor la completitudinea aparatului teoretic al fizicii cuantice (tranșat ulterior prin invalidarea experimentală a inegalităților lui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cum materia avea tendința de a se despărți În două, el a așezat În centru unitatea șhe monasț, În așa fel Încât să Împiedice procesul de divizare a Universului șto panț. Pluralitatea lumilor provine, așadar, din alteritate, care este proprie indeterminismului; totuși, influența identității și a determinării a făcut ca această pluralitate să devină impară, și impară În maniera pe care am expus-o, deoarece acest principiu nu a Îngăduit naturii să se extindă dincolo de ceea ce i se potrivește. Dacă n-
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
sensul că obiectul cunoașterii economice presupune implicarea, conștientă sau nu, și ca subiect și ca obiect în procesul de cogniție. Legătura acestui dualism de instanțiere are consecințe de genul problemelor descrise de Heisenberg (Heisenberg, 1971) în legătură cu măsurarea în lumea cuantică. Indeterminismul și incertitudinea (Broglie, 1980) în logica situațională pe care o folosim în studierea substanțierii contextelor în Economie fac regula jocului explicativ. Economia operează cu concepte cristalizate pe altă cale decât cele din fizică, sunt cumva concepte vii, cu interesele și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu un fapt real. Definită astfel, libertatea este contrariul "liberului arbitru" (opțiunii indecise). Datorită faptului că scopul ideal și director îi este impus omului de propria sa dorință esențială dorința de eliberare a sufletului această supunere, lege fundamentală, exclude orice indeterminism, orice libertate nemotivată. Ea include determinarea legală a oricărui efort psihic. Atît efortul sublim, cît și stagnarea sînt determinate de forța sau de slăbiciunea dorinței esențiale, adică de elanul animant. Elanul poate muri, el poate de asemenea, la diferite grade
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în lipsa oricărei determinări să reușească să-și inhibe dorințele accidentale. Dorințele multiple și aviditatea lor biologică nu ar fi determinate individual, așa cum nu ar fi nici tendința spre inhibiția spirituală (frîna rațiunii). Ar trebui să fie clar că un asemenea indeterminism complet nu ne permite să ne pronunțăm asupra libertății, ci numai asupra celei mai puțin libere, a celei mai oarbe determinări, determinarea din capriciu. Responsabilitatea pe care își propune să o introducă această concepție nu este îndeplinirea sarcinii omului față de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de opinie nu-l pot prefigura: orice producție cinematografică este un pariu, când nu e vorba de publicitate. Programarea televizuală nu e de ordinul atractivității, ci al țintirii: ea vizează eșantionul, nișa, pentru a i se adapta. Este înlocuit astfel indeterminismul operei cu determinismul produsului, iar magia cu sociologia. Sau hazardul nopții cu lumina zilei. Rațiunea de a fi a unei emisiuni este receptarea ei, valoarea unui mesaj măsurându-se după nivelul lui de audiență: "cinci din cinci" înseamnă un certificat
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Ioan Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, putem afirma că libertatea este un alter divin, consubstanțial ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce pune omul în poziția privilegiată de a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate, Platon și Stoicii au încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate, Platon și Stoicii au încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se produce fără o cauză. Aristotel este adeptul indeterminismului, al unui neprevăzut și al unei incertitudini la care ființa nu răspunde printr-un gest sau o acțiune fatală, prescrise în cauzalitatea universală, ci prin ceva personal, ce poartă marca rațiunii. Teoria liberului arbitru la Aristotel explică intervenția rațiunii și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se declară adept al liberului arbitru, care, pentru el, este un fenomen cu două stadii. În stadiul întâi omul gândește o mulțime de alternative nedeterminate, pentru ca în stadiul al doilea să aleagă o dorință bine determinată. Compton, bazându-se pe indeterminismul cuantic, îl amplifică de la cuanta microscopică la lumea macroscopică, anticipând "Paradoxul pisicii" al lui Schrödinger. "Pisica lui Schrödinger"250: o pisică, un flacon de otravă și o sursă radioactivă cu un monitor se află într-o cutie închisă. Dacă monitorul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
acesteia. În schimb, textul lui Bergson, Durată și simultaneitate, era o carte de referință în polemica izbucnită, de cîțiva ani, în jurul ideii de cauză și de lege și care în 1932 își va atinge apogeul, o criză acută, o dată cu principiul indeterminismului al lui Heisenberg. În această bătălie generală pentru raționalism, Halbwachs va îmbina rigoarea experimentală a abordării cantitative, în care a devenit un maestru (analiza conduitelor umane prin statistici și cifre), cu reevaluarea conștiinței individuale și colective ca memorie și proiect
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
articolele despre metoda statistică, publicate de el începînd din 1923, analizînd aplicarea acesteia în economia politică, la Simiad, și în demografie, el ajunge să abordeze problema statisticii în fizică și să se întrebe în ce măsură e vorba de aceeași metodă, în ce măsură indeterminismul unui individ în sociologie și indeterminismul unei particule în fizică au același sens. El citează un articol din 1920 al lui Borel, "Radioactivitate, probabilitate, determinism", publicat de Victor Karady în Sociologie și morfologie socială (p. 290). Această lungă expunere despre
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
el începînd din 1923, analizînd aplicarea acesteia în economia politică, la Simiad, și în demografie, el ajunge să abordeze problema statisticii în fizică și să se întrebe în ce măsură e vorba de aceeași metodă, în ce măsură indeterminismul unui individ în sociologie și indeterminismul unei particule în fizică au același sens. El citează un articol din 1920 al lui Borel, "Radioactivitate, probabilitate, determinism", publicat de Victor Karady în Sociologie și morfologie socială (p. 290). Această lungă expunere despre lege, despre statistică și despre raționalism
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
implică studiul unei memorii colective. Toate studiile sale statistice trimit la o așteptare colectivă și la un proiect de comportament economic (ca răspuns la așteptarea colectivă a grupului). Experiența în statistică îl determină pe Halbwachs să ia poziție în disputa indeterminismului, în numele realității sociologice a grupului; îl va combate în două rînduri pe Bergson și a sa teorie a timpului: ca sociolog al statisticii experimentale care asigură o corelare strictă între statistică și ansamblurile reale (grupurile), și nu între statistică și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]