7 matches
-
armata indiană, care nu le dădea dreptul să ocupe funcții de comandă. Acest ultim amănunt a dus la eșecul inițiativei ICC și la creșterea resentimentelor în rândul indienilor. Deși ICC și-a încetat activitatea în 1914, ea a deschis calea „indianizării” corpului de ofițeri ai armatei locale, care a început șovăielnic în 1917. Neînțelegerile în domeniul militar dintre comandantul suprem din India, Herbert Kitchener, și Curzon au dus la înfrângerea celui din urmă, lipsit de sprijinul guvernului național. Curzon a demisionat
George Curzon () [Corola-website/Science/323124_a_324453]
-
de suprafață, lipsindu-le posibilitatea unei transpuneri în practică a infinitului în finit, pentru a cărei realizare se cere baza unei concepții unitare metafizico-religioase. Și aceasta cu atît mai mult cu cît în Occident niciodată nu se răspîndise puternic gîndirea indianizării prin simpla voință a omului, considerată în creștinism o adevărată atitudine de satanism. În plus, tot în lumina doctrinei creștine, putea să apară cu totul ciudat, nu numai nepotrivit, gîndul unei comuniuni, ba chiar a unei unități esențiale a omului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
multe ori) la p. 60 și 77 ale aceleiași; XI (simplă referire probabil la § 15 sau 37) [325]. Ceea ce atrage în cea mai mare măsură atenția filozofului din Stuttgart din speculația indiană asupra identității Ătman = Brahman este fără discuție perspectiva indianizării omului prin propria voință și efort. El se oprește foarte des asupra realizării acestei indianizări din partea reprezentanților castei brahmanice. Dacă ar fi să insistăm asupra acestui aspect al meditației hegeliene ar trebui să reluăm numeroase pagini, transcrise deja mai sus
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sau 37) [325]. Ceea ce atrage în cea mai mare măsură atenția filozofului din Stuttgart din speculația indiană asupra identității Ătman = Brahman este fără discuție perspectiva indianizării omului prin propria voință și efort. El se oprește foarte des asupra realizării acestei indianizări din partea reprezentanților castei brahmanice. Dacă ar fi să insistăm asupra acestui aspect al meditației hegeliene ar trebui să reluăm numeroase pagini, transcrise deja mai sus. Ne mulțumim să spicuim cîteva din observațiile cele mai relevante. "Brahmanii dețin prin naștere această
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o existență în sine stătătoare, ci dimpotrivă, că nu este decît proiecția realității eului individual. Consecințele sînt acelea care derivă dintr-un orice alt sistem de gîndire monist: mărturisirea implicită a ateismului și, ca o reflectare, declararea implicită a posibilei indianizări (fără ajutorul harului etc.) a omului sau, cel puțin, a anumitor oameni. Și de aici corolarul atîtor aberații mentale care s-au reflectat în politică, în cultură, în spiritualitate pînă în zilele noastre. Ființă făcută din pămînt și din cer
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Statului" nu poate fi decît voința oamenilor, a omului în final, în voința acelui om conștiința Statului (națiune, rasă, imperiu, clase etc.) dobîndește cunoaștere și se manifestă în istorie" [362]! Toate cercetările conduc pînă la urmă la același concept al indianizării omului, adică la ceea ce ar fi devenit în Occident Supraomul, la ale cărui rădăcini orientale, și anume indiene, s-au făcut deja referiri și la care se va reveni într-un capitol special pentru o aprofundare mai serioasă. Aici se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
-ne. Iar d-na Sen, discutând camuflata mea dragoste pentru Anasuya, spunea Maitreyiei că o căsătorie nu se întemeiază niciodată pe dragoste, ci pe sacrificiu, pe renunțare, pe abandonarea desăvârșită în voința destinului. Era aceasta o concepție pe care nici indianizarea mea cea mai sinceră nu o putea accepta. Dar ea mă făcuse să înțeleg câte obstacole voi întîlni în ziua când mă voi hotărî să o cer pe Maitreyi de soție. Mă gândeam chiar dacă soluția ei ― violul ― n-ar fi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]