78 matches
-
muzicilor însoțitoare (muzica de film). De jazz se ocupă, într-o fericită cunoștință de cauză, Alex Vasiliu (Jazzul - un spațiu al interferențelor), iar muzica de film este abordată prin prisma tipologiilor de conținut și intenționale ori prin grila dimensiunii iconice, indiciale și simbolice, de către Antigona Rădulescu și Dan Dediu (Muzica de film: privire estetico-semiotică). Epuizând cuprinsul acestui productiv demers muzicologic, e timpul să căutăm o explicație a subtitlului său (un alt fel de manual). Răspunsul pare a fi formulat în aceeași
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
Astfel, un loc important i-ar reveni lui Zola, cu a sa teorie și descriere impresionistă, ca în celebrele pasaje despre Paris în Une Page d^amour. Trecînd la noi, putem decela multe fragmentări la Rebreanu și oricum o descriere indicială în defavoarea uneori a celei iconice. Păcat că n-avem un echivalent al lui Proust, dar de această lacună suferă majoritatea literaturilor lumii. Lăsînd la o parte pe descriptiviștii actuali, Georges Poulet însuși sublinia: instabilitatea locurilor, spațiul pierdut, personificarea culorii, fragmentarea
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
a umanității gândită de noi aici poate fi încadrabilă în ceea denumim, conform teoriei barthesiene, drept „paradoxul unui mesaj fără cod” anume, cu un foarte ridicat grad de irealism virtualicește conturat, dar care statuează cu certitudine o relație de tip indicial între ceea ce există de facto în natură și reprezentarea vizuală corespunzătoare. Căci, așa precum arta abstractă însăși încearcă „să abstragă forme și raporturi plastice din același context omniprezent al realității înconjurătoare” (Mihai Dinu), la fel și semantica unei complexe imagini
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
factură spirituală. Trecând în revistă și, apoi, stăruind asupra amplei suite a busturilor și portretelor, am constatat că pot fi identificate, în cazul tuturor, trei niveluri structurale, analiza înaintând dinspre sensibil spre intelectiv, de la elementele de ordin iconic (eventual, și indicial sau lingvistic), la cele de ordin moral, intelectual, chiar metafizic. În viziunea noastră, aceste niveluri sunt: 1. Asemănarea (altfel spus, aparența, omul social). Evocarea asemănării cere talent și meșteșug; 2. Chipul (omul lăuntric, deseori disimulat, non-confesiv). Suprinderea lui îi pretinde
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
valențele persuasive ale discursului. Acesta pare a fi destinul artistului: să viețuiască în spațiul incert, ambiguu, dar cât de uman, cât de tulburător, dintre Meditație și Iluzie, dintre Dhyana și Maya. Imaginea simbol, definiția sincretică (semn iconic, semn lingvistic, semn indicial) ale volumului, ale semnificației sale, sunt sintetizate în acel memorabil tablou al copilului călare, în nemărginirea Câmpiei, cu o carte în mână, citind. Altfel spus, spre a esențializa și decripta o atare stampă: omul singur, omul de pământ, ha’adham
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
teribila căutătură a șarpelui din Primul păcat. (Și dinții aceluiași șarpe pot fi întâlniți frecvent la ipochimenii din anume scene, inclusiv în pomenita Cafea cu papagal). Ar mai trebui adăugat că privirea personajelor, în multe împrejurări, este un puternic semn indicial, orientând atenția celui ce contemplă spre nucleele de sens. Așadar, avem de-a face, pretutindeni, și exclusiv, în acest univers post-cădere, cu sărbători, reuniuni, șuete, lenevire la bazinul de înot, jocuri (Jocuri de iarnă), cu spectacole, priveliști (Peisaj la Balcic
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
faptică, proza cu care avem de a face imaginează personaje fără probleme de conștiință. Figurile romanești nu trăiesc decât prin ceea ce se vede din exterior. Din acest unghi, narațiunea intră într-un profil de roman cinematografic. Faptele alcătuiesc existența socială. Indicial, ele denotă și sentimente, gânduri, îndoieli, neliniști și incertitudini. Acestea rămân însă în afara scriiturii și a întâmplărilor ființei. Interioritatea personajelor este goală: uneori seacă și pustie, alteori deșertică și necultivată. Faptele deconspiră o interioritate, dar întrucât nu umplu cu gânduri
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
să spui că pe plan terestru totul este mesaj și că nu e important vectorul comunicării (un parfum îmi dă informații despre o femeie, un claxon mă avertizează asupra împrejurimilor). Chiar dacă unii se cramponează de comunicarea verbală, "simbolică" și nu "indicială", cea care folosește codarea și decodarea, termenul medium va putea foarte bine să se aplice limbajului natural utilizat (englezesc ori latin), organului fizic de emisie și aprehensiune (voce care articulează, mînă care organizează semnele, ochi care descifrează textul), suportului material
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
modul În care filtrul complex numit „univers de discurs” selectează și combină semnele lingvistice și nonlingvistice (Rovența-Frumușani, 1995, p. 18). În privința adjectivului, remarcăm predominarea acelor fără grad de comparație sau, În tot cazul, predominarea gradului pozitiv: În comparație cu limbajul cotidian, considerat indicial prin excelență (prezența deicticelor, a ostensiunii, a implicitului situațional etc., Bühler, definind limba naturală ca spațiu al „arătării” „monstrare”, discursul științific utilizează o bogată componentă iconică (cu o scară foarte nuanțată a simularității) și simbolică (Rovența-Frumușani, 1995, p. 71). Dacă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
situațional etc., Bühler, definind limba naturală ca spațiu al „arătării” „monstrare”, discursul științific utilizează o bogată componentă iconică (cu o scară foarte nuanțată a simularității) și simbolică (Rovența-Frumușani, 1995, p. 71). Dacă extragem adjectivele din acest text pur științific (cotidian, indicial, situațional, naturală, științific, bogată, iconică, foarte nuanțată, simbolică), doar unul singur (foarte nuanțată) este la superlativ, celelalte fiind la pozitiv sau pur și simplu refuzând comparativul. Dat fiind faptul că, așa cum spuneam, În stilul științific predomină funcția cognitiv-referențială, aici vom
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
implică totdeauna un semn iconic, aspect contraintuitiv și ermetic al semioticii peirciene. Astfel pata de sînge (emblemă a unei crime atroce comise în preajma unei biserici) configurează imaginea lui Crist consacrată de tradiția imagologică. În plan lingvistic intră în categoria semnelor indiciale pronumele demonstrative, pronumele personale, adverbele aici/acolo, numele proprii; * semnul simbolic nu se leagă de obiectul său nici printr-o relație fizică, nici printr-o relație de similaritate; raportul cu obiectul este stabilit printr-o convenție a comunității care utilizează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Peirce este legată de domeniul nedefrișat al indicialității (explorat cu adevărat abia în secolul nostru). Școala de la Palo Alto (Watzlawick et alii) va face distincția între comunicarea analogică (motivată) și cea digitală (nemotivată). În ontogeneză, ca și în filogeneză, comunicarea indicială inaugurează scara utilizării semnelor, în timp ce digitalizarea marchează finalul unui proces educativ. Contiguitatea naturală a indicelui îl plasează la baza procesului de semnificare; "în aculturarea individului, indicii sînt primele semne, ei reprezentînd modul comuniunii și al contactului" ( D.Bougnoux,1991:50
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Peirce distinge: * rhema semnul unei posibilități calitative; * dicisemnul semnul unei existențe actuale, hic et nunc; * argumentul teza care dovedește adevărul, spre deosebire de dicisemn care afirma doar existența obiectului. Trihotomii Categorii Representamen Obiect Interpretant Primitate Qualisemn semn iconic Rhema Secunditate Sinsemn semn indicial Dicisemn Terțitate Legisemn semn simbolic Argument G. Deledalle (1979: 37) sugerează următorii termeni pentru caracterizarea celor 9 clase de semne determinate de categoriile logico-faneroscopice și trichotomia semnului. Representamen Obiect Interpretant Primitate Posibilitatea semnului Semnul real: amprentă, marcă Semn codificat: arhetip
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
COMUNICĂRII SEMNIFICĂRII (apud J. Fisette, 1990: 23) Chiar dacă în ultima sa clasificare (1906) Peirce ajunge la 66 de clase de semne, cea mai cunoscută și operațională este tipologia din 1867 (On a New List of Categories) cu distincția fundamentală iconic/indicial/simbolic. Cele nouă spații ale tabelului precedent nu reprezintă categorii de semne, ci pure poziționări logice; semnul se construiește prin combinarea elementelor aparținînd fiecărui nivel trihotomic în conformitate cu reguli de ierarhizare. Doar zece combinații sînt posibile. Tabelul următor (C.P. 2.264
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vedere, iar fiecare vîrf al triunghiului desemnează o clasă care diferă de celelalte două sub toate aspectele posibile. I Qualisemn Iconic Rematic V Legisemn Iconic Rematic VIII Legisemn Simbolic Rematic X Legisemn Simbolic Argument II Sinsemn Iconic Rematic VI Legisemn Indicial Rematic IX Legisemn Simbolic Dicent III Sinsemn Indicial Rematic VIII Legisemn Indicial Dicent IV Sinsemn Indicial Dicent Qualisemnul desemnează deci calitatea pură abstrasă din lumea fenomenală. Sinsemnul postulează existentul individual. Prin intermediul său pot fi figurate însă și entități ficționale (licorne
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
clasă care diferă de celelalte două sub toate aspectele posibile. I Qualisemn Iconic Rematic V Legisemn Iconic Rematic VIII Legisemn Simbolic Rematic X Legisemn Simbolic Argument II Sinsemn Iconic Rematic VI Legisemn Indicial Rematic IX Legisemn Simbolic Dicent III Sinsemn Indicial Rematic VIII Legisemn Indicial Dicent IV Sinsemn Indicial Dicent Qualisemnul desemnează deci calitatea pură abstrasă din lumea fenomenală. Sinsemnul postulează existentul individual. Prin intermediul său pot fi figurate însă și entități ficționale (licorne, centauri, marțieni, personaje romanești). Sinsemnul indicial rematic nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
celelalte două sub toate aspectele posibile. I Qualisemn Iconic Rematic V Legisemn Iconic Rematic VIII Legisemn Simbolic Rematic X Legisemn Simbolic Argument II Sinsemn Iconic Rematic VI Legisemn Indicial Rematic IX Legisemn Simbolic Dicent III Sinsemn Indicial Rematic VIII Legisemn Indicial Dicent IV Sinsemn Indicial Dicent Qualisemnul desemnează deci calitatea pură abstrasă din lumea fenomenală. Sinsemnul postulează existentul individual. Prin intermediul său pot fi figurate însă și entități ficționale (licorne, centauri, marțieni, personaje romanești). Sinsemnul indicial rematic nu face decît să indice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aspectele posibile. I Qualisemn Iconic Rematic V Legisemn Iconic Rematic VIII Legisemn Simbolic Rematic X Legisemn Simbolic Argument II Sinsemn Iconic Rematic VI Legisemn Indicial Rematic IX Legisemn Simbolic Dicent III Sinsemn Indicial Rematic VIII Legisemn Indicial Dicent IV Sinsemn Indicial Dicent Qualisemnul desemnează deci calitatea pură abstrasă din lumea fenomenală. Sinsemnul postulează existentul individual. Prin intermediul său pot fi figurate însă și entități ficționale (licorne, centauri, marțieni, personaje romanești). Sinsemnul indicial rematic nu face decît să indice o prezență (plînsul sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
III Sinsemn Indicial Rematic VIII Legisemn Indicial Dicent IV Sinsemn Indicial Dicent Qualisemnul desemnează deci calitatea pură abstrasă din lumea fenomenală. Sinsemnul postulează existentul individual. Prin intermediul său pot fi figurate însă și entități ficționale (licorne, centauri, marțieni, personaje romanești). Sinsemnul indicial rematic nu face decît să indice o prezență (plînsul sau strigătul disperat al cuiva, o nenorocire; doliul, un deces în familia celui care îl arborează, iar pronumele personale, persoanele care îl folosesc în context). Sinsemnul dicent ține locul unui referent
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
afectează direct (girueta mișcată de vînt, urma pașilor imprimată pe sol etc.). Legisemnul iconic atribuie unei calități caracterul de generalitate (de la o figură geometrică, cercul caracterizat prin "circularitate" la un model sau arhetip: Père Goriot, "icon" al părintelui devotat). Legisemnul indicial rematic indică posibilitatea de a fi realmente afectat de obiect, exemplul canonic fiind pronumele demonstrativ, așa cum se va incorpora în fiecare replică particulară. Legisemnul indicial dicent este un semn convențional (legi-semn) cu o actualizare specifică (o sirenă de pompieri indică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
caracterizat prin "circularitate" la un model sau arhetip: Père Goriot, "icon" al părintelui devotat). Legisemnul indicial rematic indică posibilitatea de a fi realmente afectat de obiect, exemplul canonic fiind pronumele demonstrativ, așa cum se va incorpora în fiecare replică particulară. Legisemnul indicial dicent este un semn convențional (legi-semn) cu o actualizare specifică (o sirenă de pompieri indică în momentul concretizării sale existența unui incendiu, dar în același timp șoferilor un anumit comportament). Simbolul rematic este, în principiu, substantivul decontextualizat. Simbolul dicent, ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
anumit aspect. Argumentul este un semn complex, un hipersemn general despre un fenomen general (teoriile științifice). Numele semnului Exemplu Qualisemn iconic rematic O pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit pe stradă Legisemn simbolic rematic Un substantiv comun Legisemn simbolic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
complex, un hipersemn general despre un fenomen general (teoriile științifice). Numele semnului Exemplu Qualisemn iconic rematic O pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit pe stradă Legisemn simbolic rematic Un substantiv comun Legisemn simbolic dicent O propoziție vizînd un caz
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnului Exemplu Qualisemn iconic rematic O pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit pe stradă Legisemn simbolic rematic Un substantiv comun Legisemn simbolic dicent O propoziție vizînd un caz individual Legisemn simbolic argument Un silogism, o teorie științifică Din definiția
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit pe stradă Legisemn simbolic rematic Un substantiv comun Legisemn simbolic dicent O propoziție vizînd un caz individual Legisemn simbolic argument Un silogism, o teorie științifică Din definiția generală a semnului ca ceva care stă pentru ceva
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]