85 matches
-
planul stării de sănătate mintală, atât individuală, cât și colectivă. Aceste schimbări vor duce la o treptată depersonalizare, la slăbirea identității Eului, alienarea și însingurarea persoanei, incomunicare, închidere în sine, robotizarea gândirii, regresiune afectivă, depresie și angoasă sau apatie cu indiferentism și inactivitate. Pe acest „fond psihosocial” de disoluție a vechilor valori tradiționale morale, culturale, sociale și religioase, se va dezvolta o nouă formă de „patologie colectivă”: nevroze și psihoze colective, acte antisociale, delincvență și criminalitate, alcoolism, consum de droguri, devianțe
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
existenței lui Dumnezeu, deoarece, mărturisește el: "Eram atei perfecți, din aceia care nu-și mai pun întrebări în legătură cu ateismul lor". Era vorba, așadar, în cazul lui de ceea ce marii teologi contemporani consideră a fi marea plagă a lumii moderne, anume indiferentismul religios. Preocupările tânărului André erau cu totul și cu totul altele decât problema existenței lui Dumnezeu. Astfel, în momentul în care e întrebat de Willemin (cel ce avea să-i devină coleg, prieten ce va juca un rol însemnat în
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
numai negarea metafizică a lui Dumnezeu ci și negarea problemei metafizicii ca atare, a generat repulsia ori numai indiferența față de orice cercetare metafizică a făcut să apară pentru prima dată în istoria omenirii un fenomen pănă acum necunoscut, acela al indiferentismului religios de masă ce caracterizează secolul nostru. Nietzsche era conștient că strigatul lui marca hotarul dintre două epoci istorice: “ceea ce vestesc eu, este istoria următoarelor secole”. Bisericile creștine au văzut în strigătul lui Nietzsche doar nebunia blasfematorie a unui ateu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
cetățenilor în instituțiile guvernamentale sporește mereu: "Contractul social nu a fost semnat, iar indiferența față de părerea cetățenilor intră în mentalitatea comunistă". Această indiferență oficială suverană, într-adevăr o moștenire totalitară, "macină nervii" omului de rînd, aducîndu-l astfel la apatie, la indiferentism civic. Orice încercare de schimbare implică o strategie ce se cuvine urmată cu perseverență, însă "românul obosește cam repede". Iar oboseala e un aliat prețios al puterii care, în temeiul ei, își face jocurile. Această oboseală socială, exploatată cu o
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
comunității. Nimic nu i-a împiedicat să-și vadă liniștiți de treabă în timp ce o parte dintre concitadinii lor erau masacrați cu sânge rece. Într-un fel, filmele de acest gen sunt mai puternice pentru că ne pun în fața „banalității răului”, a indiferentismului generalizat ca preludiu al marilor nenorociri. Cel de-al treilea film, Au revoir les enfants (1987) al lui Louis Malle, nu ne lasă nici el să privim în față oroarea, ci exact ca Perseu care înfruntă Meduza, putem vedea doar
Caravana cinematografică – 2011. O perspectivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5563_a_6888]
-
împotriva Chinei în 1934 și în sfârșit al doilea război mondial. E o limitare a sentimentului de participare la o existență colectivă, atât de adânc omenesc; o dispariție a acestui sentiment, înlocuit de acela al existenței individuale proprii cu corolarul indiferentismului etic, de unde decurge capacitatea mult sporită de a asista la suferința altuia și de a o provoca" (volumul I, p. 351). Mai mult decât în acest fragment, comentariul tendențios este evident mai ales tot în cel de al treilea volum
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
din teamă ca la un moment dat adevărul politic să nu mai coincidă cu adevărul lui intim și să nu dea loc compromisului sau trădării. Ceea ce nu însemnă nici retragerea artistului în prea vestitul turn de fildeș, nici primatul «apoliticului». Indiferentismul politic e o lașitate. E străin unui artist adevărat care e inspirat în primul rînd de substanța marilor idei generoase și de înaltele idealuri ale umanității. ș...ț Principiile se apără prin ele însele. Posteritatea nu se va lasa niciodată
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
comunismul. Panait Istrati, Domnul Mircea Eliade și polemica, Poezia în exil, Cazul Noica, Scrisoare deschisă lui Mihai Sadoveanu, însoțită de alte patru concentrări compoziționale de nuanțe diferite, printre ele cronica-poem la volumul Anii de ucenicie, dar și alte fețe ale indiferentismului sadovenian, exprimări ale aceluiași scriitor care a creat legendar Șoimii și a operat ca subordonat al comuniștilor prin Mitrea Cocor - pot fi privite ca drame ale epocii lui Pamfil Șeicaru. Drame ale aceleiași epoci sunt politica dictatorială a lui Carol
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
grație în spațiu a cărui "față", cu "trăsăturile" schematice ale unui emoticon, afișează niște "ochi" violeți și violenți. Pentru Wall-E se lasă cu coup de foudre, însă micuțul robot trebuie să găsească drumul spinos spre "inima" iubitei sale al cărei indiferentism superior provoacă imaginația lui Wall-E și-i dezvăluie resursele improvizatorice. Din acest punct, povestea de dragoste se scrie cu mult șarm, cu nuanțe comice și tandre, aproape fără cuvinte, însă cu sunete semnificative, pe portativul aventurii. Misiunea Evei și a
Wall-E și Eva by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8197_a_9522]
-
anului IV de la Filologie au avut prima lor ședință al cărei obiect era alegerea noului birou U.T.M. Cum nimeni nu se înscria la cuvânt (la punctul „discuții”) cei din prezidiu au început să-i mustre pe ceilalți pentru apatie, indiferentism etc., cineva aruncând imprudent cuvintele: „nu vă frământă nimic”. A fost ca o scânteie într-un mediu inflamabil. Georgeta Naidin, Mihai Nicolae, Marin Perșinaru, și după ei alți studenți, aproape douăzeci, au izbucnit cu vehemență, luându-și libertatea să spună
O scrisoare (re)găsită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4951_a_6276]
-
existență socială pare a pendula în mod nefericit între antipozi, atît în planul vieții de toate zilele, cît și în acela al marilor cicluri ale istoriei și al curentelor de gîndire și simțire: ateism/fundamentalism religios, internaționalism/naționalism furibund, mesianism/indiferentism izolaționist, revoluționarism/ conservatorism, rațiune/sentiment. Apropo de relația rațiune/sentiment, mă duce gîndul la Julien Benda, autorul faimoasei La trahison des clercs, carte de o tulburătoare actualitate bazată pe ideea-forță că intelectualii nu pot fi demni de sacerdoțiul dorit în măsura în care
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
funcționează foarte bine instituțiile. În plus, nu am impresia că Occidentul ultimelor decenii a câștigat în coerență prin refuzul multora dintre cetățenii săi de a vota. Dimpotrivă, cred că problemele din ce în ce mai greu de rezolvat ale democrațiilor vestice provin și din indiferentismul unei pături largi a populației. Pe fondul neimplicării cetățenilor responsabili a fost posibil să se audă tot mai isteric voci ale extremismului și ale narcozei numite "corectitudine politică". Ar fi însă de dorit ca toți acești "neimplicați", toată această adunătură
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
forme ale tiraniei și ale decadenței unui stat omenesc: despotismul și demagogia. Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile facultăți ale lor, patimele bune și inteligența; precum demagogia are acelaș fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise și mari, văzând în față-le biruința constantă a mediocrității și a șiretlicului. Așadar încă o dată: nimeni nu gândește, nici poate gândi la restabilirea unor privilegii a căror esență medievală, datoriile către stat, au dispărut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
închis de lumea îngrămădită în jurul unei căruțe. Cu incuriozitatea mea de om comod, organizată de-a lungul vremii conștient și metodic, mi-aș fi făcut loc prin mulțime, fără să cercetez cauza îmbulzelii. Dar Adela n-a ajuns încă la indiferentismul meu filozofic. Din vociferările lumii ațâțate, am reconstituit evenimentul în liniile lui generale: un țăran - aducând șefului de post suprema insultă de a nu-i recunoaște dreptul de rechiziție asupra unui purcel - zăcea galben, strivit, nemișcat, în căruța care trebuia
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de câine, glumi părintele, că știu eu cât îți face pielea. Așa sunteți voi ăștia, oamenii noi. Cu sănătate. Aglae se miră când află de sfeștanie și se-ntrebă dacă e un semn bun, sau un semn rău, dat fiind indiferentismul obișnuit al bătrânului. În orice caz, fu pentru ea un prilej de a călca din nou în casa lui moș Costache, sub pretext de a-l lăuda pentru ideea cea bună. Făcură o adevărată reuniune postmeridiană, la care luară parte
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității, a susținut tema „Părintele Cleopa Ilie în dosarele Securității comuniste“. În continuare, Domnul Lect. Dr. George Enache, de la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați, a prezentat referatul „Problema monahală în România modernă. Între indiferentismul liberal și negarea comunistă“, iar Stavrof. Teofana Scântei, stareța Mănăstirii Vorona, din județul Botoșani, a expus comunicarea „Mănăstirile Râșca și Vorona efectul decretului comunist asupra lor“, evocând cu durere și emoții clipele pe care le-a trăit în acei ani
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
răpește condițiunile de dezvoltare a celorlalte. Oamenii aceștia se cred mari pentru că cugetă în proporțiuni mari. Cugetarea proporțiunilor mari e scurtă, e scurtă însă în orice stat centralistic. Statele centrale romanice produc cele mai multe naturi catilinare. Asemenea naturi sfârșesc sau cu indiferentism dacă spiritul de conservațiune a învins, 159 r sau în nebunie daca el n-a învins. În orice caz însă sunt naturi nobile. O generațiune decăzută nu e capabilă de [a] recunoaște nici binele, nici adevărul. Binele, unde-l găsesc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
prim material, insuficient prelucrat artistic, regăsit în poeziile de gen ale lui Camil Petrescu. Dacă proza și mai ales versurile i-au fost comentate în câteva cazuri cu ostilitate explicită, autorului reproșându-i-se „brutalitățile senzuale”, „decadentismul modern”, „nota morbidă”, „indiferentismul estetic”, „nihilismul formei” și chiar „denigrarea neamului” prin zugrăvirea procesului de dezumanizare la care este supus luptătorul din tranșee, dramaturgia - Omul de prisos (1921), Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele (1922) - a cunoscut o bună primire din partea criticii, exceptând câteva reacții șovine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
clasice de educare a „caracterului” (ex. convingerea și autoconvingerea, exemplul, exercițiul moral, aprobarea și dezaprobarea, autocontrolul de sine etc.). Aceste metode au virtutea de a dezvolta capacitatea persoanei de a realiza judecăți realiste, obiective, de a renunța la egoism și indiferentism. Numai în aceste condiții, când individul urmează un drum al decentrării, al socializării (pe parcursul căruia regulile, exigențele și normele sociale și morale devin, prin procesul „interiorizării”, motivații personale, cerințe ale „Eului”) se creează premisele unei umanizări continue a personalității, a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pot lua următoarele aspecte psihopatologice: - tulburări de evocare mnezică imediată sau a unor evenimente anterioare, depărtate în timp; - amnezii lacunare, anterosau retrograde; - dismnezii, paramnezii, confabulații etc. f) Aprecierea stării de dispoziție și a vieții afective pune în evidență următoarele aspecte: - indiferentism afectiv, dispoziție tristă, depresivitate, plâns, asociate cu un monoideism trist, bradpsihic; - expansivitate, dispoziție euforică, polipragmazie, râs, tendință la exprimare prin calambururi, fugă de idei, gândire prin asonanță, moria; - închidere în sine, răceală afectivă, indiferentism, inafectivitate. g) Evaluarea formelor de expresie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afective pune în evidență următoarele aspecte: - indiferentism afectiv, dispoziție tristă, depresivitate, plâns, asociate cu un monoideism trist, bradpsihic; - expansivitate, dispoziție euforică, polipragmazie, râs, tendință la exprimare prin calambururi, fugă de idei, gândire prin asonanță, moria; - închidere în sine, răceală afectivă, indiferentism, inafectivitate. g) Evaluarea formelor de expresie (verbală, mimică, scris, desen) și a comunicării bolnavilor privesc o serie de aspecte, dintre care cel mai important este limbajul verbal. Referitor la limbaj, remarcăm în cursul observației clinico-psihiatrice următoarele: - vorbire rapidă sau lentă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări de identitate sexuală (homosexualitate, transexualismul). R. von Kraft-Ebbing, descrie următoarele grupe de tulburări psihosexuale: a) stări paradoxale, în care sunt incluse emoții sexuale în afara perioadelor normale ale acestor tipuri de manifestări; b) anestezii sau stări de „absență instinctuală” cu indiferentism psihosexual; c) hiperstezie sau exagerarea instinctului sexual (nimfomanie și satiriasis); d) parestezii sau perversiuni ale instinctului sexual în care sunt incluse următoarele forme de manifestare: - pervertirea scopului acțiunii (masochism, sadism, fetișism, exhibiționism); - pervertirea obiectului plăcerii (homosexualitatea, pedofilia, gerontofilia, zoofilia, necrofilia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
importantă diminuare a simțului critic și moral. Bolnavul prezintă o stare inițială de expansiune euforică, pe fondul căreia se dezvoltă un delir expansiv de tip megalo-maniac. Ulterior, datorită degradării globale a personalității, asistăm la o slăbire considerabilă a intelectului, apatie, indiferentism și instalarea unui delir melancolic cu note ipohondriace. b) Sindromul neurologic se manifestă printr-un mare polimorfism de semne clinice care traduc un deficit funcțional, în primul rând motor. În sensul acesta notăm următoarele: dificultăți de mers și echilibru, disartrie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instalează după 65-70 ani, fiind consecința unui proces de senilitate cu atrofie cortico-cerebrală difuză a creierului. Debutul clinic este de două feluri: debut clinic insidios, caracterizat prin următoarele: instalarea unui deficit progresiv de tulburări de memorie și caracter, uitări, neglijențe, indiferentism față de ocupațiile obișnuite, meschinării, egoism, neîncredere etc.; debut sub formă de episoade acute caracterizate prin următoarele tulburări: agitație psihomotorie, fugi, conduite delictuale, somnolență diurnă cu insomnii nocturne, vagabondaj, episoade confuzionale cu dezorientare temporo-spațială, idei delirante de prejudiciu, stări depresive și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forma de dezvoltare viitoare a unei tulburări psihice. Anxietate: frică patologică, stare de afect neplăcută resimțită ca o neliniște interioară inexplicabilă, adesea lipsită de un obiect precis, sentimentul unui pericol iminent, dar nedeterminat, însoțită de fantasme tragice. Apatie: stare de indiferentism psihic și somatic, absența interesului, a motivației pentru o acțiune. Aprosexia: incapacitatea bolnavilor psihici de a-și putea concentra și orienta atenția asupra unui obiect, persoană sau situație. Apsihia: stare de pierdere a conștiinței. Arierație mintală: insuficiența sau oprirea în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]