15 matches
-
documenteze asupra vieții afective a lui Eminescu. În scrisoarea de mulțumiri cu înapoierea scrisorilor, Ioan Scurtu îi scria Virginiei: „Doresc ca memoria scumpă a lui Eminescu și a Veronicăi Micle să fie ferită și în viitor de orice fel de indiscrețiuni. Știu că aceeași a fost și cred că mai este și dorința Dv.fermă”. Prima dată am luat cunoștință cu câteva scrisori de dragoste ale lui Eminescu și Veronicăi Micle din colecția eminescologului Augustin Z.N.Pop. (Corespondență- Veronica Micle
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1452695611.html [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
documenteze asupra vieții afective a lui Eminescu. În scrisoarea de mulțumiri cu înapoierea scrisorilor, Ioan Scurtu îi scria Virginiei: „Doresc ca memoria scumpă a lui Eminescu și a Veronicăi Micle să fie ferită și în viitor de orice fel de indiscrețiuni. Știu că aceeași a fost și cred că mai este și dorința Dv.fermă”. Prima dată am luat cunoștință cu câteva scrisori de dragoste ale lui Eminescu și Veronicăi Micle din colecția eminescologului Augustin Z.N.Pop. (Corespondență- Veronica Micle
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1461317079.html [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
documenteze asupra vieții afective a lui Eminescu. În scrisoarea de mulțumiri cu înapoierea scrisorilor, Ioan Scurtu îi scria Virginiei: „Doresc ca memoria scumpă a lui Eminescu și a Veronicăi Micle să fie ferită și în viitor de orice fel de indiscrețiuni. Știu că aceeași a fost și cred că mai este și dorința Dv.fermă”. Prima dată am luat cunoștință cu câteva scrisori de dragoste ale lui Eminescu și Veronicăi Micle din colecția eminescologului Augustin Z.N.Pop. (Corespondență- Veronica Micle
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1395746447.html [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
semnat Trubadur, II, nr. 37, 15 februarie 1901. "Tintoreanu", fără semnătură, I, nr. 43, 21 februarie 1901. "Ioan Nenițescu", semnat Trubadur, I, nr. 48, 26 februarie 1901. "Plăcerea de a ucide", semnat Trubadur, I, nr. 51, 1 martie 1901. "O indiscrețiune a d-lui Iorga", semnat Caton, III, nr. 47 (622), 1 martie 1902. Dorobanțul, 1902 "Dușmăniile liberale", semnat St. Petică, II, 27, 1902. "Sfârșitul carierei d-lui Sturza", semnat St. Petică, I, nr. 9, 28 februarie 1902. "Versuri noi, "semnat
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
impresionant, bine ales!); era deci în prima fază, de chrisalidă, a existenței sale. De aceea a judecat gluma noastră cu așa asprime. Căci ne-a judecat cu asprime, cu pasiune, cu violență. Iată raportul în întregime. Autorul îmi va ierta indiscrețiunea pe care o fac. (Căci e o indiscrețiune să dai publicității o lucrare în privința căreia autorul ar avea serioase rezerve de făcut. Și nu se poate ca înțeleptul Ibrăileanu să n-aibă nimic de obiectat intransigentului Cesar Vraja!). Dar lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de chrisalidă, a existenței sale. De aceea a judecat gluma noastră cu așa asprime. Căci ne-a judecat cu asprime, cu pasiune, cu violență. Iată raportul în întregime. Autorul îmi va ierta indiscrețiunea pe care o fac. (Căci e o indiscrețiune să dai publicității o lucrare în privința căreia autorul ar avea serioase rezerve de făcut. Și nu se poate ca înțeleptul Ibrăileanu să n-aibă nimic de obiectat intransigentului Cesar Vraja!). Dar lucrurile acestea sunt așa de vechi; ele au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
negociațiunile de cari am vorbit ar fi izbutit am fi văzut pe d-nii Carp, Cantacuzino, Maiorescu venind să completeze colecția de miniștri trecători organizată de d. Brătianu. Deși tot ce cuprinde ziarul francez ca substanță nu se poate datori decât indiscrețiunii, iar informațiunile sale nu pot fi decât cojile puțin însemnate a adevăratului sâmbure al cestiunii, abia indicat prin cuvintele "rezerva de-a reveni în cazul unei complicații europene care ar sili țara de-a lua o hotărâre critică", totuși, în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu rămâne decât bucătăria murdară a unei gaște de oameni fără căpătâi cari se serve de sugrajul universal pentru a-și împărți țara precum se servește cineva de un cuțit spre a spinteca un pui. [2 august 1881] ["PRINTR-O INDISCREȚIUNE... "] Printr-o indiscrețiune a oficiilor telegrafice din Ungaria sau a cine știe cui, ziarul unguresc "Egyetertes" a ajuns în posesiunea următoarei depeșe, adresată de împăratul Rusiilor cătră împăratul Austriei: [... ] Autenticitatea textului acestei depeșe nu se contestă de ziarele oficioase. Mai contestat este
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bucătăria murdară a unei gaște de oameni fără căpătâi cari se serve de sugrajul universal pentru a-și împărți țara precum se servește cineva de un cuțit spre a spinteca un pui. [2 august 1881] ["PRINTR-O INDISCREȚIUNE... "] Printr-o indiscrețiune a oficiilor telegrafice din Ungaria sau a cine știe cui, ziarul unguresc "Egyetertes" a ajuns în posesiunea următoarei depeșe, adresată de împăratul Rusiilor cătră împăratul Austriei: [... ] Autenticitatea textului acestei depeșe nu se contestă de ziarele oficioase. Mai contestat este însă cuprinsul unei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
data respectivă și nu existența ei. La 15 aprilie 1917, Marele Cartier General, Biroul Informațiuni a emis și normele contrainformative, sub titlul Instrucțiuni generale asupra măsurilor ce trebuiesc luate în Statele Majoare, servicii sau corpuri de trupă, pentru a evita indiscrețiunile și a ne păzi de spionajul inamicului, semnate de generalul de corp de armată adjutant Constantin Prezan, șeful Statului Major General al Armatei. Un an mai târziu, la începutul anului 1918, Marele Cartier General, Biroul 2 (Informațiuni) a publicat un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
hotărâte împotriva guvernului. Radu Mihai scrie lui Dimitrie Sturdza o scrisoare descurajată, căreia acesta îi răspunde printr-o scrisoare de încurajare și de îndemn la luptă, asigurându-l că izbânda va fi a partidului li beral. Nu știu prin ce indiscrețiune această scrisoare ajunge în publicitatea ziarelor de opoziție și mărește, astfel, avântul opoziției și deprimarea guvernamentală. Alegerile dau o mare majoritate numerică guvernului, însă dau și opoziției un foarte mare succes moral; toți fruntașii opoziției, fără nici o excepție, sunt aleși
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu cumva Puterile Centrale să prindă de veste că ne-am hotărât așa încât să putem, a doua zi după decretarea mobilizării, trece Carpații fără a ne izbi de o serioasă împotrivire. Dacă aflau de încheierea tratatului cu Aliații, prețul acestei indiscrețiuni era să fie mari jertfe pentru armata noastră. Așa fiind, Brătianu s-a înconjurat de toate garanțiile posibile ca să nu se poată afla că a ajuns cu Aliații la o înțelegere definitivă. Nici membri Guvernului nu știau toți că negocierile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a dreptății lui D-zeu! .......................................................................................................................................... Aici sunt mai multe pagine rupte din manuscriptul lui Toma. Or că le-a găsit de bine a le rumpe, or că vro mână streină căruia i le dedese el să le citească a avut indiscrețiunea de-a le găsi într - atâta de interesante încît să le rumpă spre păstrare. In orce caz nouă ni pare rău de-a nu fi în stare să dăm cont publicului despre ceea ce conțineau acele pagini; ci vom continua cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
orice propune d. C. A. Rosetti nu poate avea decât un scop, unul singur: îmbogățirea a d-alde Carada și Costinescu, perpetuarea parveniților la putere, chiverniseala elementelor corupte. Acesta a fost din capul locului scopul propunerii. La noi, în țara indiscrețiunii, afli adeseori cuprinsul celor mai intime certuri politice și nu facem decât a completa știrile ce le avem daca atribuim bunăoară d-lui C. A. Rosetti următoarele vorbe, adresate d-lui I. Brătianu. "E prea adevărat că oamenii noștri nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
propusă de Austria și susținută de reprezentantul Franței, de Barrère. Pentru susținerea intereselor române la Paris, guvernul numește ministru plenipotențiar pe Mihail Ferikidi, care părăsește portofoliul Justiției. Mi nistrul plenipotențiar de până atunci, Callimachi-Catargi, este înlocuit pentru că a făcut oarecare indiscrețiuni păgubitoare țării. Dar iată și un conflict direct cu Austro-Ungaria. În discursul Tronului de la 15 noiembrie, între altele, sta scris cum că Austria, sub pretext de epizootie, a închis granițele pentru vitele noastre. Expresia „sub pretext“ indispune guvernul de la Viena
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]