232 matches
-
Anatol Vieru scrie Clepsidra I în 1968, apoi Orologii în 1970. Este un moment al articulării unei concepții stratificate asupra timpului: un continuum sonor cu diferite încifrări simbolice curge de la un capăt al altul al pieselor, asemenea unui fluid temporal indistinct. Peste el se suprapun efemeridele, evenimente sporadice, fulgurante, ce creează un plan apropiat, al unei dureroase inserții în timp. Ritmarea lor și jocul fin dintre diferitele substanțe sonore constituie planul dramaturgic al lucrării. Vieru preferă timpul linear ca fundal. Energiile
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
dus prin scrisori sau în saloanele vremii. Multe dintre textele care vor fi dintre cele mai citate figurează în Corespondența cu românii, iar meritul cu totul deosebit al Corneliei Ștefănescu este de a le fi scos dintr-un fel de indistinctă masă și a le fi redat originara lor fizionomie particulară. Tresărim puternic, într-adevăr, aflând că un text ca acesta: Există o geometrie plană și o geometrie în spațiu. Ei bine, pentru mine romanul nu mai înseamnă numai psihologie plană
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
cu mai multe capete. Și aceste capete trebuie să fie amputate pe rînd, ca să fie salvată Ileana Cosînzeana. În ce mă privește, mă simt bine în compania domnilor cu pricina. Pe de altă parte, supoziția comasării noastre într-un bloc indistinct care mărșăluiește impur pe scena publică pentru a și-o aservi e ușor paranoică. În plus, ar trebui să se ia notă de diferențele dintre noi. Sîntem naturi greu de "omogenizat" și, în multe privințe, sîntem, intelectualmente, în litigiu. "Cu
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
cercurile literare se învîrte mai mult sau mai puțin în jurul dispariției postmodernismului. Am sesizat în romanele dumneavoastră unele trăsături care le-ar putea afilia literaturii postmoderne, susținute de postmoderniști ca propriul teritoriu în literatură, cum ar fi jocul vocilor, limita indistinctă dintre genuri; în ce privește ideologia postmodernă s-ar putea vorbi despre o recitire a istoriei, o preocupare intensă pentru problemele identității și minorității. Vă considerați scriitor postmodern? Colm Tóibín: Nu sînt și nu am fost implicat în această dezbatere, nu am
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
critica de întîmpinare stau mai degrabă sub semnul întîmplării decît al vocației: „Criticul actualității literare este însuflețit de ambiția de a vorbi primul despre noile cărți, de a da tonul aprecierilor, cu alte cuvinte de a selecta valorile din masa indistinctă a aparițiilor curente, de a miza riscant. Eu sunt destul de lent în reacții și de circumspect, mă feresc de imprudențe și de aceea nu prea întruchipez, deși mi-ar fi plăcut, «tipul uman» al criticului actualității literare. Un Nicolae Manolescu
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
din care, deocamdată, nu are cum să iasă decât vărsându-se în marea literatură română - cea fără granițe. Dar e ca și cum se varsă Nistrul în mare: apele lui dulci se pierd în anonimat, nu le mai poți identifica în marea indistinctă și nepăsătoare a apei sărate. Toată vara lui 2004 am citit pe rupte literatură basarabeană. Știu că nu-i de ajuns, dar am citit - nu puțin - și anii anteriori poezie, proză și critică, la întâmplare. Nu m-a entuziasmat nimic
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
o mână) care știu să scrie o frază de câteva rânduri, complicată dar cu ritm, fluentă și armonioasă. Un detaliu stilistic, poate, pentru alții superfluu, dar care ar trebui să facă diferența. Fraza prea multor scriitori tineri e comună, seacă, indistinctă! Prozele scurte ale lui Bogdan Suceavă sunt mult prea bine scrise (narațiune, construcție, registre variate) pentru ca apariția unui (nou) roman să producă cine știe ce suspiciuni. Scrisul lui denotă predispoziția și pentru spații mari, cu mize narative pe măsură, iar romanul Venea
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
scriitorului ,evreu de la Dunăre" cu intelighenția vremii sale, ca și cadrul politic al acelei perioade. Căci tâlharii și jidanii/ Ne tot sug, ne sug mereu", cântau în gura mare legionarii ,simpli", dar ,antisemitismul nu era întotdeauna o ură generală și indistinctă față de evrei, ci împăca acest sentiment cu amabilitatea și prietenia față de exemplarele evreiești în parte", explică Al. George, ceea ce ne face să înțelegem că există o deosebire între ceea ce a simțit Sebastian și ceea ce a avut de suferit un intelectual
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
căutat modelul ontologic al gîndirii contemporane și, implicit, metafizica amorului. Din această foarte serioasă perspectivă, putem afirma că Infernala comedie este o carte care încearcă să păstreze tocmai candoarea sexualității amenințată de alienare, făcînd din dorință și din plăcere senzații indistincte și proiectînd în sacru corpul și percepțiile lui senzuale. În spațiul casnic al intimității totale, voluptatea explorării minuțioase a trupurilor conferă perversiunilor tandrețe și o semnificație superioară. Felația este un prelung sărut, iar, dacă devianța este abia ea specifică umanului
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
Zile). ată o mostră de ,salt în golul înalt": una dintre imaginile obținute într-o stare de intensă concentrare, după o metodică personală ce face scriitura să ardă. Cristian Popescu e un adevărat performer al autentismului, suprapunând și făcând aproape indistincte existența diurnă și scrisul nocturn, realitatea fizică și fantasmele personale. El reapropie eul biografic de eul auctorial, distanțându-se programatic de modernism. Se desparte, fără regrete, și de postmodernism, mizând pe valoarea supremă a Bibliei și conturând un proiect anti-Babel
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
lor cu un cititor care are un cu totul alt profil cultural. Tema românească, ca să-i spun așa, apare deseori, fie sub semnul unor poeme dedicate revoluției române ori lui Eliade, fie prin discrete referințe. Chiar și când politicul este indistinct, la nivelul profund al textului se păstrează mereu legătura dintre cei doi poeți: Andrei Steiu și Andrei Codrescu. Primul nu va fi uitat niciodată, va rămâne "coconul" celui de-al doilea, cel care până la urmă va recupera și își va
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
reale. Este o șansă pentru limba filosofica exprimată în engleză să aibă această bogăție terminologica. Această denotă și o cultivare sistematică și temeinică a vocabularului filosofic. (În engleză vernaculara nu sunt operate aceste distincții, Termenii sunt folosiți, oarecum. echivalent și indistinct.) A fost modularea gândului filosofic aceea care a determinat și a impus și modularea expresiei lingvistice! Când traducem acești termeni în limba română întâmpinam greutăți, care sunt date atât de lipsa unor termeni dedicați în vocabularul filosofic de specialitate, cât
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
drept una din cele trei cauze care au stat la baza "romantismului revoluționar", în următoarele două părți acesta revine pentru a explica înlăturarea ultimei limite a libertății și a puterii (în valoare absolută, libertatea și puterea se confundă în mod indistinct) care a favorizat tirania și corolarul ei, frica. Astfel, ateismul reprezintă cauza generală care le subîntinde pe toate celelalte: firea violență și originea georgiana, pe de o parte, și accesul după 1917 la puterea instituționalizata, pe de altă parte. Practic
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
-i rămînă, din greșeală, vreun buzunar secret din care să pice vreo pagina neconvenabila din operele deja alese ale Securității. Eforturile de-a dreptul jenante depuse de unii dintre aleși pentru a deraia Legea lui Ticu, precum și voturile unei majorități indistincte cu care au fost răsplătite aruncă o lumină urîtă chiar și asupra celor care s-au opus acestor manevre. Fiindcă, peste un timp, cine va sta să mai contabilizeze voturile contra sau feciorelnicele abțineri ale acestui Parlament? Așa-zisa grijă
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
care o informație anterioară e capabilă să-și croiască drum printre meandrele gândirii supuse procesului de adaptare la realitate. Intuitiv, el știe că semnele colorate se impun cele dintâi privirii, ca niște ambasadori ai obiectelor, ca avangarda unei entități încă indistincte. Dar încă mai sigur e că își însușise teoria lui George Berkeley, episcopul de Cloyne, privitoare la felul în care sunt percepute obiectele: mai întâi sub forma unor „semne colorate”, și abia apoi ca obiecte propriuzise. Blamires, Harry, 1996 ș1966ț
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
întîmpinare Geo Vasile își exersează analiza pe toți anonimii, ce credit mai poate avea cînd se apropie de Breban sau de Buzura. Deși analizele în cazul celor doi sînt corecte, atente, ele nu mai au nici o relevanță ' amestecul valorilor face indistinctă orice afirmație critică. Geo Vasile dorește să readucă în prim-plan critica de identificare. Criticul se autocaracterizează extrem de generos: 'cu o floretă empatic-iscoditoare și totodată incredibil de crudă cu grafomania, amatorismul patentat su impostura prolixă'. Grafomani, prolicși, amatori, mulți de
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
Iliescu, deși, fie vorba între noi, nu poți despărți total ființa din carne și oase de faptele ei (ar interveni imediat deterministul meu de serviciu), numai făptura asta putea face ceea ce face. Dar nu omul acesta, ca individ în masa indistinctă românească, mă/ ne interesează, ci exponențialitatea lui în răstimpul public pe care-l trăim. Mă rog, dacă n-ar fi existat el, altul, la fel de harnic, ar fi fost inventat de regimul instaurat în urma tancurilor rusești. Că, slavă domnului, nu de
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
extrem-academic "lasă citatele să vorbească". Andrei Bodiu se dovedește un excelent ordonator de materie, dar se exprimă indirect, prin intermediul citatului. Parafraza academică poate deveni un obstacol serios chiar pentru vocea autorului. Iar cînd se abuzează de ea, vocea criticului devine indistinctă. Cum spuneam, Bodiu poate fi "ghicit" din sumarul cărții - acolo se vede, în primul rînd, o opțiune. "Caragialismul" optzeciștilor este iarăși o problemă foarte bine circumscrisă, dar nediscutată (altfel spus, indiscutabilă). Cel puțin o nuanță se impune. Șaizeciștii se întorceau
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
întru adevăr" - oricît de remarcabilă sub aspect intelectual - l-a împins, pînă la urmă, spre ceea ce Slavoj Zizek numește, în cronica sa din London Review of Books, "New-Ageism" politic - un fel de discurs animat de utopianisme care amestecă un prezent indistinct, al idealurilor și abstracțiunilor, cu prezentul concret și urgent, fără a propune nici o soluție, ci doar reflecții și teoretizări. Zizek susține, confirmînd cîteva din mai discretele aluzii ale lui Keene, că prăbușirea comunismului (atît de nesperată, după ororile celor cincizeci
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
din cioburile de porțelan, de ceramică sau de gips ale unui vas spart. Confesiunea, scrisul, oglinda, tabloul, toate acestea declanșează meditația și devin instrumente ale regresiei în spațiul el însuși fragil a copilăriei unde obiectele, chipurile, corpurile și senzațiile sunt indistincte, pâcloase dar obsedante. Sensibilitatea Augustei este acută, stabilitatea psihică și emoțională e precară, de aceea predispoziția rememorării, a regresiei în trecut, acolo unde poate fi dibuit momentul fisurii, al intruziunii morții, momentul în care coerența s-a frânt iar alteritatea
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
de suflu, de impetuozități imaginative, cu ritm de avalanșă verbală. Întreg volumul (gros destul) e, cum zice Cristian Livescu (în „Convorbiri literare”), „un șuvoi confesiv debordant” și inflamat fantasmatic. Poemele rulează realitate și cultură (poetică îndeosebi) în ritm amețitor și indistinct, cu febră halucinatorie și cu voluptăți whitmaniene întreținute anume. Confesiile și profesiile poetice traduse în subsoluri (în același vîrtej de notații, doar că aici mai eseistice) optează pentru extaza ritmică („leșin de plăcere, ca o nubilă anemică /.../ cînd simt ritmuri
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
mică. Există o discreție cuantică a lumii, cuvîntul "discret" fiind luat aici în sens etimologic, ca sinonim pentru "separat". Tot ce e discret e rezultatul unei separări, al unei segregări, adică al unei discriminări. Particulele sînt distincte și discrete, nu indistincte și nu contopite. Cu asemenea teme de discuție e lesne de intuit că volumul nu e pentru uzul microbiștilor. De fapt, stranietatea acestei cărți e că, deși e scrisă ca o poveste plină de umor despre peripețiile universului, efectul asupra
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
-și pleacă fruntea lor... E vremea rozelor ce mor." Contururi vagi, fără petale și spini, din care se reține, într-un tablou al execuției de toamnă, impresia de mulțime aplecată. Nimic mai mult decît impresia. Același tact, pulsînd în alcătuiri indistincte, numai muzică și culoare: "Pe ritmuri persane, în strofe-așezate,/ Melodic, coloarea, coloarei răspunde... De flăcări, de aur, pembé, argintate,/ Nebună orgie de roze oriunde." Amestecate ca tonurile mării. "Se surpă rozele grămadă" e expresia cea mai bună a acestei confluări
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
nu. Într-un „undeva” indistinct se întîmplă mereu „ceva” care potolește această foame colectivă de informație, de nou, de senzațional. Crime, accidente, violuri, catastrofe, deraieri spectaculoase, descoperiri epocale (care țin cît puful de păpădie), bîrfe etc. sînt înfăptuite de „personaje” indistincte care trăiesc, parcă, pentru a declanșa senzaționalul. Cu cît se vehiculează mai mult acest tip de informație, impersonală, cu atît lumea asta pare caricatura lumii pentru care avem senzația că ne-am născut. În acest timp cultura circulă în discretele
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
activitatea fantastică : „Femeia tânără este dominată aproape în exclusivitate de dorințele erotice, căci ambiția sa este subordonată de obicei sentimentelor de iubire.” Și nu există, la tânăra femeie, conștiința clară că lumea există în afara corpului ei. Aceasta denotă o trăire indistinctă a ființei proprii și a lucrurilor din afară. La întâile eroine ale scriitoarei, la Bianca din Lui Don Juan, la Manuela din Femeia în fața oglinzii, la eroina Mării, experiența vieții implică neapărat confuzia dintre interioritatea ființei și exterioritatea lumii. Analizându
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]