81 matches
-
își reconfigurează abrupt prezența. Cu toate că, în mare parte, sunt deja cunoscute, dacă nu strict, ca obiecte, oricum ca tipologie, puse aici, într-un spațiu continuu, fără nici o fisură în desfășurare, nici măcar una cu efect scenografic, ele își suspendă orice funcție individualizatoare, ies din regimul de unicat, și se înscriu ca elemente constitutive într-un discurs, într-o mare demonstrație, care intră în alt registru de semnificație decît lucrările propriu-zise luate în sine. Prin instituirea unei noi sintaxe, nivelul decorativ, bine camuflat
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
directă în cotidian, modelat de cultul eroului și de frumusețea unică a corpului omenesc, atent la existența individuală și la expresia ei nemijlocită în spațiul comunitar, Occidentul catolic a întreținut o relație strînsă cu reprezentarea mimetică și cu exprimarea artistică individualizatoare. Spațiul eclezial este populat aici copios cu nenumărate ,,chipuri cioplite”, iar chipul persoanelor determinate, fie ele capete încoronate sau numai frunți miruite, este imortalizat permanent în materiale durabile cum ar fi marmura sau bronzul. Dacă în Răsărit prevalează cultul cristic
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
Rugăciunea. Numai că, spre deosebire de Paciurea care s-a oprit la ornamentica bizantină, la exterioritatea previzibilă și mecanică a drapajului, Brâncuși extrage din tipologia bizantină austeritatea lăuntrică și monumentalitatea indescriptibilă a sacralității. Fără cea mai elementară descripție și fără nici o aluzie individualizatoare, hieratica Rugăciunii constă în resorbția substanței în atitudine, în dematerializarea formei sub presiunea unui sentiment energic și imponderabil în același timp. Și, în fine, ultima ipostază a resurecției nonfigurativului în concepția lui Brâncuși, este momentul purismului, al definițiilor, al axiomelor
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
melodramă" a autorului ce-l stigmatizează pe ex-procurorul Constantin Redman scade semnificația uman-estetică a temei pe care acest "satanic" ins e pus a o ilustra. Paginile critice ale lui Cornel Regman au o alură de expertiză. }esătura lor artistă pregnant individualizatoare nu răspunde niciodată în intemperanța pamfletului, după cum investigația minuțioasă ce le distinge nu posedă un substrat malițios. Exegetul se vrea și reușește a fi un meșteșugar de performanță al domeniului său, aidoma unui ceasornicar pasionat a regla mașinăriile ce indică
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
configurat Grupul criticilor literari români (G.C.C.R.), compus din Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, la care participau G. Călinescu și Perpessicius. Cei numiți practicau o critică nedogmatică, subordonată criteriului estetic, cu ferestre larg deschise spre fenomenul modernist, în pofida unor elemente individualizatoare ce uneori i-au separat. Cu o melancolică adeziune retrospectivă, Barbu Cioculescu scoate în relief numitorul comun al micii comunități de mari critici care ar putea fi urmăriți și diferențial: "Cu toții, deasupra a toate, se bucurau de o splendidă libertate
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
formale și simple codificări ale limbajului, ci și însușirea unui viguros imperativ moral, acela care derivă din identificarea existenței înseși ca țintă a unei continue adversități. Personajele picturii lui Ion Lucian Murnu, siluete figurate schematic și deposedate de orice trăsătură individualizatoare, trăiesc drama intervalului, a interregnului, fiind suspendate între două stări de agregare a realului, între pămînt și cer, fără să aparțină fundamental nici uneia, nici celeilalte. Voluptățile materiei, ale materiei în sine, dar și ale materiei cromatice, îi lipsesc pictorului cu
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
Rugăciunea. Numai că, spre deosebire de Paciurea care s-a oprit la ornamentica bizantină, la exterioritatea previzibilă și mecanică a drapajului, Brâncuși extrage din tipologia bizantină austeritatea lăuntrică și monumentalitatea indescriptibilă a sacralității. Fără cea mai elementară descripție și fără nici o aluzie individualizatoare, hieratica Rugăciunii constă în resorbția substanței în atitudine, în dematerializarea formei sub presiunea unui sentiment energic și imponderabil în același timp. Și, în fine, ultima ipostază a resurecției nonfigurativului în concepția lui Brâncuși, este momentul purismului, al definițiilor, al axiomelor
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
Rugăciunea. Numai că, spre deosebire de Paciurea care s-a oprit la ornamentica bizantină, la exterioritatea previzibilă și mecanică a drapajului, Brâncuși extrage din tipologia bizantină austeritatea lăuntrică și monumentalitatea indescriptibilă a sacralității. Fără cea mai elementară descripție și fără nici o aluzie individualizatoare, hieratica Rugăciunii constă în resorbția substanței în atitudine, în dematerializarea formei sub presiunea unui sentiment energic și imponderabil în același timp. Și, în fine, ultima ipostază a resurecției nonfigurativului în concepția lui Brâncuși, este momentul purismului, al definițiilor, al axiomelor
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
senzații și chiar reacții primare nedisimulate de spirit, cultură sau convenții de orice fel. Este ceea ce imprimă spectatorului, sau cel puțin mie, un sentiment tonic, de bucurie. Femeile lui Bulacu, cel mai adesea fără chip, prezențe identificabile prin câteva elemente individualizatoare: sâni, coapse, tors etc. obiecte ale bucuriei animalului din noi, ipostaziat într-un berbec sau taur de o masculinitate debordantă, au un impact, la nivel vizual și emoțional, de o mare intensitate, de natură să incite atât memoria "gustului", dar
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
a continua. N-am nici o dorință, nici o vrere, nici o nădejde. Aproape fericit. Beatitudine fără grație și fără zei". Nu trebuie neglijat nici talentul de portretist al autorului. Dintr-o trăsătură succintă, dintr-un detaliu cu semnificație expresă, dintr-un gest individualizator sunt compuse chipuri și identități ale exilului românesc, figuri ale culturii franceze a epocii, o întreagă lume trăiește cu adevărat aici, cu mizeriile și beatitudinile ei. Jurnalul lui Virgil Ierunca are, de aceea, nu doar o acoperire a suprafețelor, o
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
își reconfigurează abrupt prezența. Cu toate că, în mare parte, sunt deja cunoscute, dacă nu strict, ca obiecte, oricum ca tipologie, puse aici, într-un spațiu continuu, fără nici o fisură în desfășurare, nici măcar una cu efect scenografic, ele își suspendă orice funcție individualizatoare, ies din regimul de unicat, și se înscriu ca elemente constitutive într-un discurs, într-o mare demonstrație, care intră în alt registru de semnificație decît lucrările propriu-zise luate în sine. Prin instituirea unei noi sintaxe, nivelul decorativ, bine camuflat
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
diverse paliere, se apropie foarte discret și cumva pe nesimțite, de zona în care analogia în sine, desi valabilă, nu mai contează. În plină comparație explodează de fapt temeiul comun al celor două planuri, tocmai pentru că întotdeauna există un detaliu individualizator mai însemnat decît cele comune. Poate că speculez prea mult retoric acest aspect al cărții, dar mie mi se pare foarte important și oarecum legat de un fel de subconștient al raționamentului. Să îmi continui însă speculația: pentru retoricieni analogia
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
bunăvoie, destăinuie certe analogii cu tendințele Drumului la zid) ori lui Mircea Streinul ori lui Vasile Voiculescu?". Libertatea scrisului e încurajată ca "mister" (măcar parțial), ca sugestivă discontinuitate, ca mirabilă alcătuire de plinuri și goluri (ultimele constituind spații ale reveriei individualizatoare a cititorului, ecrane ale transpunerii noastre sub semnul intropatiei): "Meșteșugul scrisului - întrucît e artă - nu spune totul. Montesquieu, se știe, cere să existe saltul de la o idee, de la o imagine la alta. În aceste goluri se inserează puterea fabulatorie a
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
sunt personaje anonime sau persoane publice, unele cu un statut cvasimitologic, cum este Regina Maria, de pildă, ele fug din istoria propriei lor clipe și migrează către lumea noastră nemijlocită asemenea unor actori în plin exercițiu scenic. Contextele specifice, recuzita individualizatoare și toate detaliile care construiesc și precizează o anumită identitate, încep să respire din nou, fie în registrul grav și melancolic, fie în celălalt, la fel de seducător, ironic și ludic. În al doilea rînd, este urmărită, cu o grijă de cercetător
Peter Jacobi și sculptura în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9640_a_10965]
-
pe ceilalți; el devine un inel de legătură între Dumnezeu și creație, între lumea divină și cea naturală". Tocmai această față divino-umană a creației poetice, oarecum similară cu cea a rugăciunii, reprezentînd un simbol transcendent dar posedînd și trăsături palpabile, individualizatoare, e nu o dată neglijată în producții care fie că sînt prea inundate de lumina transverbală așa încît nu depășesc o monotonie imnografică, fie că fac uz de o expresie irelevantă, lovită de banalitate. Autenticul poet religios se cuvine a fi
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
sau o multiplicare a sensurilor, ci de o abandonare totală a celor vechi, ignorate cu nonșalanță. Adjectivul stilistic, de exemplu, părea foarte bine fixat în accepțiile sale lingvistice și estetice (trăsături stilistice, valori stilistice, analize stilistice etc.), indicând descrierea notelor individualizatoare ale textelor literare sau non-literare, dar și ale operelor și curentelor din arhitectură, arte plastice, muzică etc. Surprinde, de aceea, folosirea sa, fără nici o precizare, cu strictă referire la moda sau arta vestimentară: "predicții stilistice 2009" (stiletto.ro), "Cordonul și
Stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7388_a_8713]
-
artistic, experiența bolii), bacovianismul este expresia unei practici literare irepetabile. El s-a conturat deplin când poetul părea a-și fi dat măsura talentului; până atunci, interpretase aceeași melodie în game diferite. Pendularea între mai multe convenții literare (când imaginarul individualizator era deja constituit) a fost generată de o neconștientizată criză a limbajului artistic. Bacovia a apelat la mai multe convenții pentru simplul motiv că niciuna nu îl mulțumea deplin". Posteritatea lui Creangă (1990) e o carte despre istoria receptării operei
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
este cu adevărat poem ne obligă la asentiment, după cum ne obligă la comunicarea afectivă. Poezia nu este pur și simplu expresie individualizată, ci expresie universal aprobabilă, adică, comunicabilă. Atât genul literar, ritmul și chiar rima le consider ca procedee intriseci, individualizatoare, permițând asentimentul. Acesta din urmă validează și, uneori, corectează efectele substituirii. Finalitatea poeziei constă în emoție( estetică) și aceasta din urmă depinde de asentiment. Asentimentul este o condiție și nu un scop. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Rolul emoției în
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
și texte gânditoare este o carte onorabilă care ține în scenă un critic stăpân pe instrumentarul său teoretico-hermeneutic (cu fundamente în H. G. Gadamer, E. Negrici, N. Manolescu și E. Simion), capabil să lucreze într-o grilă interpretațională cu largi extensii individualizatoare, consecvent în opțiunea pentru autonomia esteticului și sensibil la originale formule estetice și la mesaje existențiale. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]