81 matches
-
este cu adevărat poem ne obligă la asentiment, după cum ne obligă la comunicarea afectivă. Poezia nu este pur și simplu expresie individualizată, ci expresie universal aprobabilă, adică, comunicabilă. Atât genul literar, ritmul și chiar rima le consider ca procedee intriseci, individualizatoare, permițând asentimentul. Acesta din urmă validează și, uneori, corectează efectele substituirii. Finalitatea poeziei constă în emoție( estetică) și aceasta din urmă depinde de asentiment. Asentimentul este o condiție și nu un scop. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Rolul emoției în
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Rolul_emotiei_in_constructia_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii_0.html [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comu_al_florin_tene_1385784219.html [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii.html [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1479143027.html [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
și texte gânditoare este o carte onorabilă care ține în scenă un critic stăpân pe instrumentarul său teoretico-hermeneutic (cu fundamente în H. G. Gadamer, E. Negrici, N. Manolescu și E. Simion), capabil să lucreze într-o grilă interpretațională cu largi extensii individualizatoare, consecvent în opțiunea pentru autonomia esteticului și sensibil la originale formule estetice și la mesaje existențiale. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-mesaje-si-texte-ganditoare/ [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
Dar, modificantul poate să lipsească parțial sau total din poem., fiindcă acesta este unic substituent tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496134657.html [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
sau mai multe caracteristici materiale, relevante, verificabile și reprezentative ale acelor mărfuri sau servicii, prețul putând fi inclus; (d) nu creează confuzie pe piață între persoana care publică reclama și un concurent sau între mărcile comerciale, numele comerciale, alte mărci individualizatoare sau alte mărci, mărfuri sau servicii ale persoanei care publică reclama și cele ale unui concurent; (e) nu discreditează sau denigrează mărcile comerciale, numele comerciale, alte mărci individualizatoare, mărfuri, servicii, activități sau starea materială ale unui concurent; (f) în cazul
jrc3348as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88506_a_89293]
-
reclama și un concurent sau între mărcile comerciale, numele comerciale, alte mărci individualizatoare sau alte mărci, mărfuri sau servicii ale persoanei care publică reclama și cele ale unui concurent; (e) nu discreditează sau denigrează mărcile comerciale, numele comerciale, alte mărci individualizatoare, mărfuri, servicii, activități sau starea materială ale unui concurent; (f) în cazul produselor care poartă denumirea originii, se referă în fiecare caz la produse cu aceeași denumire; (g) nu profită în mod neloial de reputația unei mărci comerciale, unui nume
jrc3348as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88506_a_89293]
-
materială ale unui concurent; (f) în cazul produselor care poartă denumirea originii, se referă în fiecare caz la produse cu aceeași denumire; (g) nu profită în mod neloial de reputația unei mărci comerciale, unui nume comercial sau a altor mărci individualizatoare ale unui concurent, sau a denumirii de origine a produselor concurente; (h) nu prezintă mărfuri sau servicii ca imitații sau reproduceri ale mărfurilor sau serviciilor purtând o marcă comercială protejată sau nume comercial protejat; 2. Orice comparație care se referă
jrc3348as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88506_a_89293]
-
de control sunt notificate despre recoltarea fiecărui produs cu cel puțin 48 de ore în avans, 4. imediat după încheierea recoltării, producătorul informează organismul sau autoritatea de control cu privire la cantitățile exacte recoltate de pe unitățile respective însoțite de orice trăsături specifice individualizatoare (precum calitate, culoare, greutate medie etc.) și confirmă punerea în aplicare a măsurilor luate pentru separarea produselor. 5. planul de conversie și măsurile specificate la pct. 1 și 3 din dispozițiile generale au fost aprobate de organismul sau autoritatea de
jrc5443as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90613_a_91400]
-
turnuri. Semn în forma unui inel cu coadă dreaptă sau întoarsă reprezintă tamgala/dangala denumită „ciumeci” - căuș, provenită de la numle un trib de tătari. Această danga a fost preluată în calitate de emblemă grăitoare în stema orașului Cimișlia, fiind mobila cea mai individualizatoare pentru localitatea dată. Importanța ei primordială a fost marcată prin colorarea în aur și plasarea în cantonul scutului - un loc de maximă onoare. Culoarea albastră este culoarea cadrului natural: albastrulazur este culoarea cerului, a infinitului, a visului, a vieții pașnice
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
la unison cu lumea, nu, e altceva, un venin nostalgic, pe care doar demonii, foști îngeri, îl pot presimți sau concepe” (I, 158). Fost înger, adică demon, Cioran apelează la soluția muncii fizice pentru a ucide în sine răul conștiinței individualizatoare. De fapt, pentru a regăsi extazul: „Extazul e lucrul pe care toți îl caută prin toate mijloacele Ă iar singurul extaz adevărat nu se obține decât prin renunțare. Renunțarea nu e un «mijloc»; renunțarea e «totul»” (II, 100). Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de elipsă a adjectivului din sintagma nominală e relevat de Bally (1951: 278): E un frig......! e de o frumusețe.....!, în care adjectivul "mare" e compensat prin intonație. 8 Pană Dindelegan (2003c: 27-28) prezintă aspectele legate de substantivizarea adjectivelor determinative (individualizatoare/clasificatoare) și calificative (evaluative), semnalând și testele caracteristice pentru statuarea celor două mari clase de termeni. 9 Membrii organizațiilor politice sau reprezentanții orientărilor ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc. (vezi Stoichițoiu Ichim
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
apelativele sunt plurivalente, generice și bidimensionale. Numele proprii sunt "cuvinte cu semnificație și nume de alt ordin". Numele propriu "nu denumește în același plan cu cel al numelor comune, care clasifică realitatea, ci reprezintă, în raport cu numele comune, o nominalizare secundă, individualizatoare și unificatoare: o nominalizare care nu este anterioară, ci posterioară nominalizării prin mijlocirea "universaliilor""39. Dreapta potrivire a numelor la natura lucrurilor despre care vorbește dialogul platonician nu înseamnă neapărat o potrivire fonică a cuvântului, adică o relație "corectă", cum
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numelor proprii, întrucît acestea „condensează“ capacitatea de a fixa referentul, fără a-l descrie sau califica, în virtutea filtrului de onimizare (devenire ca nume pro priu) parcurs, care-i conferă calitatea intrinsecă de a realiza constant și în orice context funcția individualizatoare. De altfel, datorită acestei capacități, numele proprii se pot întrebuința atît în prezența, cît și în absența referentului, deoarece își „poartă“ permanent cu sine „vectorul“ de individualizare și identificare. Cuvintele comune se întrebuințează numai în prezența obiectului sau evocîndu-l, descriindu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
gramaticală, fiind cerută de adecvarea formei numelor proprii la cerințele de construcție ale enunțului. Ea nu se manifestă la fel ca opoziția caracteristică determinării substantivelor comune, pentru că, de fapt, ambii termeni ai opoziției își mențin valoarea de individualizare. Statutul de „individualizatori în sine“ face ca numele proprii să nu poată fi combinate, ca regulă generală, cu nici un cuantificator, definit sau nedefinit. Formule de tipul „în Romînia sunt mai mulți București, dar numai unul este capitala țarii“ sunt rare și au o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formali sau intrinseci de individualizare. În toate ansamblurile toponimice există formule onomastice provizorii ca Dealul, Valea, Fîntîna, Pîrîul, La Popa, La Ionescu, Poteca, Observatorul etc., care funcționează o perioadă ca repere denominative, fie pînă la impunerea altui nume cu forță individualizatoare mai mare, fie pînă la găsirea unei formule mai „memorabile“ (Dealu Mare, Văluța, Pîrîul Sec etc.), fie pînă la dispariția detaliului sociogeografic de la care a pornit denumirea (dărîmarea observatorului, înlocuirea potecii cu un drum mai modern, moartea și uitarea oamenilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prin adăugarea unui sufix diminutiv, care indică un loc apropiat, subordonat geografic sau mai mic (poate mai nou, uneori) față de topicul desemnat de toponimul bază. Preluînd valoarea de reper spațial a bazei, ea o amplifică prin sufixul deopotrivă descriptiv și individualizator și asigură, în același timp, o sistematizare a ansamblului toponimic la care participă. Derivatele toponimice sunt, de altfel, numeroase și diverse, fiind prezente în foarte multe dintre familiile onomastice dintr-un teritoriu Bălșița, Craiovița, Dumbrăvița, Stupineaua, Amărăzuia, Rugino șica, Ploștinuța
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de care țin seama în analizele acestora din diferite perspective. Clasificările toponimice pot avea în vedere una sau alta dintre laturile cuplului denominativ, referentul topic, respectiv forma lingvistică, reunită cu acesta în ceea ce s-ar putea considera un reper lingvistic individualizator, o unitate onomastică sau, prin analogie cu celelalte cuvinte ale limbii, un semn toponimic. Primele clasificări au fost efectuate cu precădere de către toponomaștii geografi, fiind numite, de aceea, geografice, iar clasificările care au la bază cuvintele cuprinse în formulele toponimice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la care se referă topo nimul, iar pe de altă parte prin raportarea la alte formații analoage (construite în serii, după același model), adică prin presiunea sistemului (cîmpului, complexului) toponimic, care încadrează numele respectiv, într-o serie de repere topice individualizatoare. Suprapunerea sau intersectarea celor doi factori a determinat apariția unor formații care, analizate fără a se ține seama de specificul semantic și structural al toponimelor, pot crea impresia unor tautologii toponimice, cum au fost ele numite (Balta Jezerului, Apa Hududoiului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ca formație compusă din care făcea parte și termenul aflat acum în funcție toponimică. Acesta îndeplinea în formația respectivă rolul de particularizator, preluînd ulterior funcția denotativă îndeplinită de fostul „cap“ sau „centru“ al grupului nominal și condensînd-o în propria valență individualizatoare. Astfel, Valea Largă > Larga, Tarlaua Scurtă > Scurta, Apa Roșie > Roșia, Balta Sărată > Sărata etc. În felul acesta toponimul rezultat prin condensare, cumulează forța descrierii apelativului originar, „retras“ din formulă, dar presupus mintal la auzul nucleului rămas în funcțiune, și efectul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pîrîu“) este romîna, din care, logic, au tradus celelalte două: slava a preluat sensul de „vale“, iar germana pe cel de „pîrîu“. Termenul romînesc Valea Seacă poate fi presupus, dar nu s-a păstrat, pentru că funcționa mai puțin eficient ca individualizator, ca etichetă așadar, deoarece era înțeles și la nivel apelativ (iar în prezent valea nu e chiar așa de seacă precum s-ar fi putut să fie, cel puțin în anii mai puțin ploioși, în trecut). Brașov Este numele unuia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în realizarea unui portret. În realizarea unui portret, trebuie surprinsă această relație ascunsă dintre interior și exterior, iar detaliul formei exterioare trebuie redus, până la a reda doar esența persoanei, până la detaliul menit să individualizeze. A doua oră: Portretul expresie caracteriologică (individualizatoare) Este o oră consacrată realizării unui portret după un model ilustrat Ora consacrată studiului și redării particularităților modelului ilustrat. Se împarte clasa în grupuri de elevi care vor studia separat modalitățile de subliniere, prin formă și culoare, a expresivității portretului
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]