356 matches
-
Ceramica, Ovidiu Lipan Țăndărică, idolul fiului meu, pe o terasă, năvalnică și tumultoasă în relatări, prietena mea C. B.... Într-un fel, toți aceștia m-au aruncat în trecut ca să nu văd fața hidoasă a prezentului: un oraș sufocat de indolența contemporanilor, acoperit peste tot numai de gropi, mari, ca niște tranșee, de o vînzoleală demonstrativă și grețoasă a îmbogățiților de peste noapte care-și plimbă "fetițele" în mașini amețitor de luxoase, de viloaie de prost gust care au înfulecat pîrtia de
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
Știe că nu suntem capabili de progres decât împinși de la spate. La noi, nici morcovul nu mai constituie o motivație. Doar biciul câte unei amenințări, doar dușul rece al urecherilor străinătății pot să ne smulgă din amorțeala multiseculară și din indolența poleită cu șmechereală în care suntem doctori. Cuvintele ambasadorului cad bine: a trecut aproape o lună și jumătate de când știm ce-avem de făcut pentru a intra în NATO, am trecut câteva săptămâni și de când ni s-a oferit pe
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
sunt tot vila, jeep-ul, contul și amanta. Trist e că ticăloșia e uniform repartizată, de nu mai descifrezi care e putere și care opoziție, care tânăr și care senect, care devalizator de bănci și care „Hagi al finanțelor". între indolența de tip Cotroceni și nesimțirea de la sediilor de partid (indiferent de ideologie!) cumpărate pe nimic s-a șters orice diferență. Trăim în visul lui Ceaușescu, cel hotărât să anuleze deosebirea dintre sat și oraș. Dar și dintre om și neom
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
tot felul, de parcă ar fi fost ochii vreunei arăboaice scoasă în lume. Am căutat cu speranță teritoriul Editurii muzicale. Nici vorbă de așa ceva. Ca un Ardeal ori o Basarabie a anului 1940, el a fost cedat fără luptă. Probabil din indolență și ignoranță. Altminteri ne plângem - și pe bună dreptate - că suntem evitați, chiar trădați. Că editurilor nu le priesc slovele despre sunete și, cu atât mai puțin, sunetele dăltuite în slove specifice, precum partiturile. Dar nu ne preocupă sporirea ori
Sublimul și absența by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14444_a_15769]
-
pe atunci cerul" ( puțin pămînt îndrăgostit). Dincolo de chipul său teratologic ( exercițiu carnavalesc, mijloc naiv, în fond, de defensivă), poetul e un inconformist abulic, un huligan melancolic, un hippy introspectiv. Peisajul său sufletesc se încheagă din contraste ce se îmbină cu indolență, ca într-un joc de puzzle: "de mult nu mă mai interesează să încep nici să termin/ nu vreau, dorm întins în burta asta de viață cum dorm/ insultele în gîtul unuia care scuipă în apă un sentiment/ de doi
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
Patapievici și inflexiunile lui Iureș "spiritul orașului"care cere socoteală în al douăzeci și cincilea ceas; chipurile noastre proiectate pe ecranul-tablou al rușinii, un element coborît parcă din Casa Poporului, o ramă imensă în care se vede kitsch-ul și indolența, o formă concepută în spectacol de scenograful Dragoș Buhagiar, un "cadru"care strînge fondul problemei; fotografiile și textul conferinței arhitectului Neculai, secvențe cu orașul din 1847, 1935, 1977, 1989 pînă astăzi, cînd imaginile mișcate nasc un mic film documentar. Aș
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
materie de modă, cei care se îmbracă numai cum vor ei - și nu adoptă uniforma zilei sau sezonului - sînt totdeauna excesivi. Uneori, în orgoliu: port bicorn, deci sînt Napoleon, va ști o lume întreagă și peste milenii. Iar alteori, în indolență: sînt eu însumi și nu-mi pasă ce cred ceilalți, nici acum, nici după veacuri. Și totuși, în acest din urmă caz, apare un nou paradox: voi, cei prezenți, nu puteți face abstracție de mine, pentru că sînt prea excentric. Posteritatea
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
știa, încă de pe atunci, cu precizie de Doxă, cifra inflației din acest an... N-au făcut-o, iar acum se smiorcăie cu capul pe umărul... -Adică, pe umărul Guvernului, vrei să spui?, mă chestionează enervat Haralampy. Tu nu vezi câtă indolență! Păi, ce, ăsta e Guvernul lu' nabab-efendi? De unde bani? Fă hoteluri sinistraților din Banat, sfâșie din buget bani pentru medicamente compensate - că în primul trimestru din acest an s-au îmbolnăvit cu 80 la sută mai mulți români decât era
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
-mi scriu memoriile, resimt puternic lipsa unor însemnări de zi cu zi. Destinul e aproape să mi se împlinească și eu încă mă caut spre a regăsi figuri, repere și conexiuni uitate. Aș vrea, totuși, să sugerez că nu doar indolența mi-a frînat disponibilitățile mele diaristice. Există și o motivație mai adîncă, pe care nu mă sfiesc s-o numesc: ea constă dintr-o lipsă de încredere în scris, ca terapie. Alții își caută în comentariul aplicat al evenimentelor diurne
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
se pare, uneori, că traiul îndelungat în această peșteră a determinat devieri genetice. Firești, în fond, în absența libertății, a luminii, a căldurii. Mă mint mereu cînd îmi spun că nu-mi mai pasă de atîta troglodeală, de atîta minciună, indolență, superficialitate, suficiență. Mă doare. Iar minciuna mea mă ajută, uneori, prea puțin. Ca și însingurarea. Igienică, de altfel. În 1990, țara mea se înclina și-mi părea că răul o ia la vale. Cine avea timp atunci să observe că
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
descrie volumul Poetica și lirica lui Ion Barbu. Mentalități afine, apărut în 2003. Gestul aduce cu un memento elegiac menit a atrage atenția că, în urmă cu zece ani, a apărut un competent tom al cărei nuanțe contemporanii au avut indolența de a nu le băga în seamă, drept care autoarea, neconsolată după atîta timp, le mai povestește o dată, spre a ne împrospăta memoria. Cazul lui Șerban Foarță din Locuri și grupuri e cu totul aparte: poetul nu poate în ruptul capului
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
O.R. pentru că înștiințarea IAAF este... confidențială! Să rămâi trăznit, nu alta! Mai mult, sub presiunea "umanismului socialist" în care s-au format, au ascuns documentul pentru că n-au vrut "s-o demoralizeze" pe Mihaela Melinte! O nesimțire și o indolență mai mari nu mi-au fost date să aud de pe vremea lui Ceaușescu! Toate aceste situații îngrozitoare se datorează incompetenței, lașității și minciunii unor funcționari pentru care legile sunt vorbă-n vânt. întâmplător sau nu, toți cei implicați sunt supraviețuitori
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
Sighet, a avansat ca generali criminali sadea din armată și miliție și a numit consilieri personali oameni cu un trecut cel puțin murdar. Somațiile Alianței Civice, de a se debarasa de astfel de figuri odioase, s-au lovit de binecunoscuta indolență prezidențială, care-și vede liniștită de "dolce-farniente"-le pe bază de mandat electoral. Mă întreb: cum poate dl. Constantinescu nu doar să reconfirme calitatea de reprezentant personal unui ins despre care nu știa nimic (oare chiar nu știa?), ci chiar
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
accidentale. Cum câștigarea libertății politice a atras după sine și spulberarea refulărilor acumulate sub comunism, atunci a murdări în jur (mai puțin în propria casă, care este o imagine privată a fiecăruia) reprezintă o acțiune concertată (și nu doar efectul indolenței), o formulare viabilă a unei defulări colective. Închistarea de ieri conduce azi la furia exprimării. Orice regulă, chiar sanitară, este resimțită, ca un tic al vechii reprimări, iar disconfortul consecutiv nu depășește, deocamdată, satisfacția eliberării. Dar faptul că gunoiul devine
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
voi explicita în curând - rezultatului alegerilor din noiembrie 2000? Ce au promis câștigătorii alegerilor? Frânarea dacă nu chiar oprirea procesului de privatizare, revizuirea legii proprietății funciare, subvenționarea unor segmente nerentabile ale economiei etc., cu alte cuvinte încurajarea mai departe a indolenței și descurajarea spiritului de inițiativă. Iar populația a răspuns la acest otrăvit cântec de sirenă care a găsit rezonanță printre cei care au fost atât de impregnați de mentalitatea impusă de tancurile lui I. V. Stalin, încât au ajuns să
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
publicului, fie că încearcă să-și controleze precaritățile ori să-și dreseze orgolioasele viziuni, dorința lor de dominare este, cu siguranță, inferioară pretențiilor pe care le vehiculează. Cu toate acestea, doar mediocrii se gîndesc la onoruri. Or, numai mila și indolența înalță mediocritatea, după cum invidia și emfaza îngroapă talentul. Și poate că meschinăria este forma tipică de exprimare a compozitorului contemporan, iar inducerea în eroare, un mijloc la îndemînă de a ieși din încurcătură și de a accesa notorietatea, de a
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
nu s-a mai întors acasă nici măcar ca artist. Este greu de spus acum dacă vina este una ,,originară" și ține de aceeași angajare politică și morală a soției sau, la fel de grav, totul de datorează incapacității noastre de a comunica, indolenței administrative sau lenei funciare de a întinde o mînă și dincolo de măruntele interese personale. Și totuși, în ultimii ani ceva tot s-a întîmplat în perspectiva recuperării memoriei lui Ion Vlad. La Călărași, regretatul poet Ștefan Drăghici a organizat cel
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
Academia Română, este preluată cu un anumit patetism și cu nenumărate riscuri de către mici fundații sau chiar de către persoane private, semnalul trebuie recepționat și descifrat cu o maximă atenție. Interesul direct al acestor medii pentru un anumit fenomen cultural, paralel cu indolența instituțiilor finanțate de la buget special pentru astfel de scopuri, indică limpede o așteptare publică mai mult sau mai puțin precizată, dar oricum autentică pentru că ea nu este stimulată nici prin acțiuni mediatice și nici prin opinii induse pe alte canale
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
redutabil prin complicațiile la care poate duce, fără a mai adăuga condițiile de terapie din România. După două zile de internare la Spitalul Municipal din București (o instituție cotată printre spitalele civilizate din Capitală), spectacolul gîndacilor și al șobolanilor, alături de indolența medicilor pe care numai ciubucul gras îi trezește din apatie, spectacolul acestei faune nosocamiale îl convinge că singura salvare e plecarea din țară, soția reușind să-i procure un avion de urgență menit a-l duce în Franța, unde este
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
vizuală a devenit modul firesc de comunicare între indivizi. Simțurile mi s-au tocit, dimpreună cu cele ale unei masive părți a populației. S-au întâmplat și s-a vorbit despre atâtea bazaconii, încât nimic nu ne mai scoate din indolența care se lăfăie în mințile și sufletele noastre. Trecem impasibili pe lângă drame, tragedii și catastrofe, ca niște roboți fără senzori, ca niște mutanți rătăciți pe o planetă pustie. Din acest motiv, sunt complet defazat în privința informațiilor deținute de cetățeanul obișnuit
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
și profund viciat. Am scăpat de viciu (de viciul acela, vreau să zic) și, totodată, de orice sistem. O ploaie de cenușă cade din trecut. Suntem o societate în derivă care se tot șubrezește. Nu se întrevede nimic. Amestecul de indolență, nepricepere și rea-credință este letal. Un prieten îmi scrie fraze admirabile de sinceritate și de cinism: „Gata cu politica. Mai bine stau în banca mea, ca pe vremea comunismului, pentru că, vorba lui Descartes, «cine se ascunde bine, trăiește bine». Dacă
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2771_a_4096]
-
de funcționari pe cap de hârțoagă, fiindcă, na... cum să dai afară bugetari în prag de alegeri? România e țara în care, timp de 20 de ani, politicienii și-au bătut joc și ne-au sfidat cu tupeu, nesimțire și indolență. E țara în care politicienii prăjesc bebeluși, iar vina cade în capul unei asistente. Țara în care politicienii scot agramați din școli, iar vina cade în capul profesorilor, că sunt slab pregătiți, de parcă i-ar fi pregătit mama, nu același
SĂ SCOATEM BÂTELE! Îndemn explicit la violență simbolică! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20132_a_21457]
-
-n mână, că e foarte ok să redirecționeze cei 20%, după care să facă toate formalitățile necesare ca ei să ajungă la un ONG. Dacă i-aș cunoaște personal pe toți antreprenorii ăștia care fac un rău imens societății, prin indolența lor, pe cuvânt că i-aș lua la pumni. Le-aș spune fără menajamente “Din sutele de milioane de euro pe care le aruncați la gunoi tu și “colegii” tăi, băi, vită-ncălțată, s-ar putea moderniza spitale în care, într-
Despre oamenii care nu fac niciodată NIMIC pentru ceilalți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20193_a_21518]
-
să ajungi în locul mult visat și să spui “așa... și acum?”. O vizită la greci într-una dintre cele mai frumoase și mai vizitate insule m-a făcut să mă gândesc foarte des la litoralul nostru. Lipsa coșurilor de gunoi, indolența vânzătorilor, magazine cu produse expirate și prețurile ridicate nejustificat m-au readus în realitatea din care încercam să scap. Românii, vecini de hotel, mereu cu farfuriile pline și cu un apetit de concediu m-au făcut să mă întreb dacă
Peste tot... România [Corola-blog/BlogPost/96887_a_98179]
-
în hotarele regatului lui Burebista, prin alte jertfe de sânge ale poporului român. Domnilor-tovarăși parlamentari, când vom reveni la adevărata zi națională și continuarea luptei pentru reîntregirea neamului românesc? Când vom mai avea un Kogălniceanu în Parlamentul actual? Regret că indolența a cucerit Parlamentul, Președinția și Guvernul! Îmi este jenă cu unii dintre conducătorii actuali. Imorali, lipsiți de onoare, respect și hoți. Pe deasupra, republicani plini de ifose comuniste. Republicani analfabeți din Republica a III-a, care au scos de pe stema țării
TABLETA DE WEEKEND (154): REPUBLICANI ŞI REGALIŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382175_a_383504]